STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG
2005-2012
(proiect)

Capitolul I - CONSIDERAŢII GENERALE
Capitolul II - REDUCEREA CERERII
Capitolul III - REDUCEREA OFERTEI
Capitolul IV - COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Capitolul V - INFORMARE ŞI EVALUARE
Capitolul VI - COORDONARE INTER-INSTITUŢIONALĂ
Capitolul VII - RESURSE FINANCIARE

Capitolul III
REDUCEREA OFERTEI

    Începând cu anul 1990, factori precum poziţia geografică, deschiderea frontierei de stat şi nu în ultimul rând, conflictele militare din Irak, Afganistan şi fosta Iugoslavie au făcut ca ţara noastră să devină un segment activ al "Rutei Balcanice" de traficare a stupefiantelor şi precursorilor, iar în ultimii ani şi o piaţă de desfacere a drogurilor.
    În prezent, România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua "Rute Balcanice" de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care porneşte din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia şi Cehia, până în Germania şi Olanda.
    O altă variantă a celei de-a doua "Rute Balcanice", care include şi un tronson maritim, este: Istanbul - Constanţa - Bucureşti, spre Ungaria.
    Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude şi alte variante care să vizeze România, depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituţiilor implicate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi, mai ales, de modul în care acestea cooperează cu instituţiile similare ale altor state.
    Din cazuistica ultimilor ani, rezultă că pentru drogurile sintetice se prefigurează dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (România), dar şi dinspre Nord (Ţările Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteză (amfetamine, MDMA, LSD şi altele), care ar urma să devină active pe teritoriul României.
    Din evaluarile efectuate rezultă că ţara noastră reprezintă în principal o zonă de tranzit, doar o parte din cantitatea de droguri tranzitată rămânând în România pentru consum. În acelaşi timp, România a devenit în prezent şi teritoriu de depozitare, în care drogurile, introduse în special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar în final direcţionate spre ţările cu consum ridicat din vestul Europei.
    Ritmul accelerat de creştere a criminalităţii în legătură cu fenomenul drogurilor este evident după anii '90 şi din ce în ce mai îngrijorător după anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizează printr-o creştere cu 13,2% a infracţiunilor constatate faţă de anul 2002 şi cu 118% faţă de anul 2001.
    În anumite perioade, rezultatele obţinute pe linia combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri au fost afectate de repetatele reorganizări ale structurilor specializate, de lipsa unei pregătiri profesionale adecvate, de instabilitatea pe posturi a specialiştilor, de dotarea tehnică şi numărul redus al acestora în raport cu evoluţia şi dimensiunea fenomenului.
    Extinderea şi formele concrete de manifestare a fenomenului drogurilor au impus adaptarea şi modernizarea cadrului legislativ şi instituţional, premise necesare menţinerii sub control a acestei forme de criminalitate. Acest proces continuu, a cărui dinamică trebuie să fie în concordanţă cu evoluţia criminalităţii în domeniu, a înregistrat progrese notabile după 2000, an care a marcat începutul unei etape de corelare a legislaţiei interne cu cea europeană.
    În prezent, sistemul instituţional de reducere a ofertei de droguri se manifestă concurenţial şi nu complementar şi necesită o coordonare eficientă, alături de redimensionarea efectivelor în raport cu situaţia operativă, profesionalizarea angajaţilor, îmbunătăţirea dotării materiale şi a cooperării interinstituţionale, care să permită o reacţie corespunzătoare la evoluţia criminalităţii organizate în legătură cu drogurile, delimitarea competenţelor şi administrarea în regim de parteneriat a resurselor informaţionale.

     Tendinţe

    Principalele tendinţe privind evoluţia fenomenului criminalităţii în domeniul drogurilor sunt:
    - amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier
    - modificarea continuă a rutelor utilizate şi a tipurilor de droguri traficate în funcţie de cerinţele pieţei ilicite
    - extinderea fenomenului infracţional din acest domeniu pe întreg teritoriul ţării
    - amplificarea si diversificarea criminalităţii asociate consumului de droguri
    - diversificarea modalităţilor de spălare a banilor rezultaţi din operaţiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialişti din domeniul financiar-bancar şi coruperea unor funcţionari publici
    - creşterea numărului de consumatori de droguri şi, în special, a celor care preferă amfetaminele şi cannabisul

    Factori de risc

    Evoluţia criminalităţii este puternic influenţată de situaţiile, condiţiile şi/sau elementele interne şi externe care trebuie identificate, analizate şi care constituie repere pentru stabilirea concepţiei de combatere a acestui fenomen.
    Principalii factori de risc care pot influenta nivelul ofertei de droguri sunt:
    - Poziţia României la intersecţia principalelor rute tradiţionale utilizate de traficanţii internaţionali de droguri şi faptul că din anul 2007 ţara noastră va reprezenta graniţa de Est a Uniunii Europene
    - Creşterea fluxului de imigranţi spre România şi alte state membre ale Uniunii Europene
    - Dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontieră cu consecinţe asupra scăderii timpilor de control
    - Creşterea consumului de droguri şi în special a celui de droguri sintetice
    - Implicarea în fapte de corupţie a unor funcţionari publici care au atribuţii directe în activitatea de control la frontieră
    - Proliferarea reţelelor teroriste interesate în obţinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri
    - Cooperarea insuficientă între instituţiile abilitate în reducerea ofertei de droguri

    Obiectiv general :
    Reducerea la un nivel cât mai scăzut a infracţionalităţii în domeniul drogurilor şi a celei conexe, prin eficientizarea activităţilor instituţiilor abilitate în combaterea criminalităţii organizate în legătură cu drogurile, ca rezultat al îmbunătăţirii şi extinderii cooperării interinstituţionale interne şi internaţionale, al consolidării legislative şi instituţionale, specializării personalului din domeniu şi asigurării resurselor necesare

    Obiective specifice:
    1. Îmbunătăţirea capacităţii de reacţie a instituţiilor specializate faţă de traficul şi consumul ilicit de droguri prin:

1. documentarea operativă a activităţii infracţionale a grupurilor organizate de traficanţi, a legăturilor infracţionale şi a rutelor utilizate de aceştia, a metodelor şi mijloacelor de săvârşire a infracţiunilor la regimul drogurilor
2. corelarea activităţilor de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri şi cu măsurile de asistenţă destinate consumatorilor
3. corelarea activităţilor de combatere a microtraficului cu cele de prevenire şi combatere a traficului transfrontalier
4. dezvoltarea sistemului de analiză operativă a informaţiilor

    2.Contracararea riscurilor de către instituţiile abilitate în combaterea traficului ilicit de droguri prin :

1. colectarea în sistem informatic a datelor, monitorizarea acestora şi dezvoltarea analizei strategice
2. dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi prognozare a fenomenului drogurilor
3. dezvoltarea sistemului analizelor de risc
4. implementarea managementului frontierei la standarde europene şi dezvoltarea activităţilor specifice antidrog
5. îmbunătăţirea calităţii controlului vamal

    3.Optimizarea activităţii structurilor implicate în reducerea ofertei de droguri şi creşterea eficacităţii acestora prin:

1. adoptarea şi dezvoltarea cadrului metodologic de desfăşurare a activităţilor antidrog în raport cu cele europene
2. extinderea folosirii tehnicilor şi mijloacelor moderne de investigaţii
3. facilitarea accesului la bazele de date necesare desfaşurării activitătii de reducere a ofertei de droguri
4. fluidizarea schimbului de informatii on-line între instituţii la nivel naţional şi internaţional şi realizarea schimbului de experienţă şi bune-practici în domeniu
5. extinderea şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale

    4.Combaterea traficului internaţional de droguri şi precursori prin :

1. intensificarea acţiunilor operative de cooperare internaţională vizând identificarea şi anihilarea reţelelor internaţionale de trafic ce desfăşoară activităţi infracţionale pe teritoriul ţării
2. intensificarea acţiunilor de identificare a noilor droguri de sinteză şi extinderea colaborării interinstituţionale interne şi internaţionale în acest scop
3. participarea la acţiuni internaţionale comune ce au drept obiectiv anihilarea unor reţele de traficanţi, prin includerea experţilor români în echipele mixte de acţiune
4. dezvoltarea colaborării internaţionale în vederea impiedicării deturnării substanţelor stupefiante şi psihotrope şi a precursorilor utilizaţi la fabricarea ilegală a acestora din circuitul legal în traficul ilicit
5. participarea activă a României la operaţiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM şi altele

    5.Intensificarea măsurilor de identificare, sechestrare şi confiscare a bunurilor folosite la săvârşirea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi precursori şi a produselor acestor infracţiuni şi folosirea eficientă a fondurilor realizate din valorificarea acestora pentru susţinerea activităţilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri

    6.Prevenirea şi combaterea practicilor de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor, prin măsuri comune ale structurilor de luptă antidrog cu Banca Naţionala şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

    7.Prevenirea şi combaterea deturnării precursorilor ce pot fi utilizaţi la fabricarea ilegală a substanţelor şi produselor stupefiante şi psihotrope

    8.Îmbunătăţirea cooperării între instituţiile şi structurile abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi crearea unei reţele integrate de informaţii la nivel naţional privind criminalitatea în domeniul drogurilor, prin implementarea Programului Marea Alianta Româna Antidrog (M.A.R.A.)

    9.Perfecţionarea legislaţiei şi a cadrului instituţional în domeniu prin adaptarea acestora în raport cu evoluţia formelelor concrete de manifestare a infracţionalităţii în domeniu şi cu prevederile acquisului comunitar

    10.Modernizarea dotării tehnice necesare instituţiilor abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internaţionale

    11.Dezvoltarea capacităţii manageriale şi a profesionalizării specialiştilor din domeniu prin programe de cooperare internaţională