STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG
2005-2012
(proiect)

Capitolul I - CONSIDERAŢII GENERALE
Capitolul II - REDUCEREA CERERII
Capitolul III - REDUCEREA OFERTEI
Capitolul IV - COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Capitolul V - INFORMARE ŞI EVALUARE
Capitolul VI - COORDONARE INTER-INSTITUŢIONALĂ
Capitolul VII - RESURSE FINANCIARE

Capitolul II
REDUCEREA CERERII

    Una dintre probleme actuale ale societăţii româneşti o constituie creşterea cererii de droguri în rândul populaţiei generale şi, îndeosebi, în rândul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri în Capitală şi în marile oraşe a surprins opinia publică prin amploarea şi gravitatea sa.
    Primele studiile efectuate în anul 2003 au estimat numărul consumatorilor de heroină injectabilă din Bucureşti la aproximativ 24.000 persoane, ceea ce reprezintă 1% din totalul populaţiei oraşului.
    De asemenea, conform studiului naţional privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite "ESPAD 2003", efectuat pe un eşantion de elevi în vârstă de 16 ani, prevalenţa consumului de tutun este de 64%. În acelaşi timp, un procent de 80% dintre aceştia au consumat cel putin o data alcool. Totodată, consumul de amfetamine s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat, în comparaţie cu anul 1999.
    Deosebit de îngrijorător este consumul de heroină injectabilă, care va avea consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii publice (creşterea incidenţei HIV/SIDA, hepatitele A, B si C, tuberculoza etc.) şi a ratei infracţionalităţii asociate traficului şi consumului ilicit de droguri.
    Pe baza experienţei acumulate în implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2003-2004, beneficiind şi de recomandările Uniunii Europene, noua strategie privind reducerea cereri de droguri susţine înfiinţarea şi dezvoltarea unui sistem integrat de instituţii şi servicii specializate în domeniu. Acesta va contribui la reducerea prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, în special în rândul grupurilor cu risc ridicat de consum, reducerea problemelor asociate consumului de droguri, asigurarea accesului consumatorilor de droguri la asistenţa medicală, psihologică şi socială specializată şi reinserţia socială a acestora.
    Sistemul de asistenţă medicală, psihologică şi socială, dezvoltat la nivel national, va fi structurat pe trei niveluri de intervenţie, incluzând şi reţeaua de sănătate mintală, reţeaua de asistenţă medicală primară şi serviciile sociale. Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate şi va fi coordonat şi monitorizat de către Agenţia Naţională Antidrog în conformitate cu standardele de calitate.
    Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea şi trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesităţilor sociale şi medicale de bază a consumatorilor de droguri şi coordonarea necesară cu resursele din nivelul 2 şi 3.
    Nivelul doi este constituit din unităţi specializate din sistemul de Sănătate Publica şi din centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi asigură asistenţa specializată, monitorizarea şi trimiterea spre cel de-al treilea nivel ca şi coordonarea necesară intre toate nivelurile de intervenţie.
    Cel de-al treilea nivel asigură reinserţia socială prin intervenţii specifice şi prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijină nivelul 2.
    Calitatea serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri şi a celor de asistenţă medicală, psihologică şi socială va fi îmbunătăţită prin programe de formare, documentare şi cercetare în acest domeniu, dezvoltate de Centrul Naţional de Formare, Documentare şi Cercetare în Adicţii din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.

    Obiectiv general:
    Menţinerea la un nivel scăzut comparativ cu cel actual al prevalenţei consumului de droguri ilicite şi reducerea într-un mod corelat a prevalenţei consumului de alcool şi tutun în rândul populaţiei generale prin consolidarea măsurilor de prevenire şi prin dezvoltarea şi întărirea sistemului public de asistenţă medicală, psihologică şi socială

II.1 PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI

    Obiectiv general:
    Conştientizarea şi implicarea întregii populaţii, în special a copiilor şi tinerilor, în programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective şi indicate, în scopul întăririi influenţei factorilor de protecţie şi al reducerii influenţelor factorilor de risc

    A) PREVENIRE ÎN ŞCOALĂ

Obiective specifice:

Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflată într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri

Creşterea influenţei factorilor de protecţie la vârste mici pentru evitarea sau cel putin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun si droguri

Sensibilizarea şi educarea populaţiei şcolare în scopul evitării consumului experimental/recreaţional de droguri şi trecerii de la acesta la cel regulat

    B) PREVENIRE ÎN FAMILIE

Obiective specifice:
• Sensibilizarea, conştientizarea şi motivarea părinţilor în vederea implicării active, obiective şi corelate a acestora cu celelalte arii de intervenţie preventivă
• Oferirea de programe de prevenire care să permită părinţilor să devină activi în în prevenirea consumului de droguri în cadrul familiei
• Dezvoltarea unor programe de formare a părinţilor în vederea creşterii influenţei factorilor de protecţie şi scăderii celor de risc în consumul de droguri

    C) PREVENIRE COMUNITARĂ

Obiective specifice
• Iniţierea şi derularea de către autorităţile publice locale a unor proiecte în parteneriat public-privat, de interes local, pentru protecţia antidrog a comunităţilor proprii cu sprijinul Centrelor judeţene de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog.
• Stimularea şi sprijinirea de către autorităţile publice locale, inclusiv financiar, a iniţiativelor organizaţiilor neguvernamentale ce desfăşoară activităţi de prevenire a consumului de droguri în comunităţile locale.
• Elaborarea şi derularea programelor finanţate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri în arii regionale de interes diferenţiate în raport de numărul consumatorilor, preferinţele de consum, statutul ocupaţional, caracteristicile grupurilor de risc, particularităţi ale dezvoltării economice, turistice, de infrastructură, mediu etc.
• Iniţierea şi dezvoltarea unor proiecte şi programe adecvate în folosul comunităţilor locale, pentru consolidarea educaţiei civice, culturale şi spirituale, ce se constituie în alternativa de viaţă sănătoasă, cultivarea abstinenţei la consumul de droguri, inclusiv alcool şi tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea şi marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri.
• Crearea oportunităţilor şi stimularea participării mass-media la susţinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor şi campaniilor antidrog.
• Dezvoltarea de programe de informare şi conştientizare a întregii populaţii pentru dobândirea unei atitudini de toleranţă în scopul diminuării marginalizării şi stigmatizării consumatorilor de droguri precum şi a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului
• Dezvoltarea unui sistem de evaluare şi monitorizare, integrat şi individualizat al copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc care să favorizeze procesul de maturizare, integrare socială, educaţie şi formare profesională
• Sensibilizarea, informarea şi responsabilizarea tuturor mediilor de comunicare în masă în vederea transmiterii unor mesaje cu caracter preventiv bazate pe evidenţe ştiinţifice
• Dezvoltarea unor programe de informare şi educare antidrog adresate tuturor persoanelor aflate în serviciul militar, precum şi altor categorii profesionale ce implică responsabilitate şi risc public.
• Extinderea programelor de educaţie pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos şi pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tuturor persoanelor aflate în penitenciare
• Îmbunătăţirea prevederilor legislative pentru implementarea măsurilor de protecţie antidrog şi antidoping a sportivilor.
• Crearea şi dezvoltarea unui sistem naţional integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri precum şi a unui sistem naţional de formare profesională în domeniu, inclusiv elaborarea şi validarea standardelor minime de calitate a serviciilor de prevenire

II.2 ASISTENŢA MEDICALĂ, PSIHOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ, REDUCEREA RISCURILOR ŞI REINSERŢIA SOCIALĂ

    Obiectiv general:
    Creşterea accesibilităţii prin dezvoltarea cantitativă şi calitativă a serviciilor şi a măsurilor medicale, psihologice şi sociale integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenţei fizice şi/sau psihice şi/sau a reducerii riscurilor asociate consumului având ca scop final reinserţia socială a consumatorilor.

A. REDUCEREA RISCURILOR

    Obiectiv general:
    Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la serviciile de reducere a riscurilor, prin promovarea şi dezvoltarea programelor şi politicilor adecvate şi necesare în sistemul de asistenţă, în afara acestuia şi în sistemul penitenciar

Obiective specifice:
• Crearea şi perfecţionarea continuă a cadrului organizatoric pentru asigurarea tuturor măsurilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace şi seringi, consiliere psihologică şi pre/post testare, programe de tratament substitutiv etc.) adresate populaţiei consumatoare aflată în sistemul de asistenţă, în afara acestuia sau în penitenciare.
• Dezvoltarea acţiunilor comunitare şi profesionale care să permită accesul la toate grupurile de consumatori de droguri în scopul creşterii sprijinului acordat acestora şi al diminuării marginalizării sociale
• Crearea cadrului organizatoric şi de reglementări necesare asigurării vigilenţei epidemiologice
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea cadrului de formare profesională de bază, specializate şi continue a profesioniştilor care lucrează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri

B. ASISTENŢA MEDICALĂ, PSIHOLOGICĂ, SOCIALĂ ŞI REINSERŢIE SOCIALĂ

    Obiectiv general:
    Asigurarea accesului universal al populaţiei consumatoare de droguri la sistemul de asistenţă medicala, psihologică şi socială prin dezvoltarea programelor şi politicilor adecvate şi necesare adresate populaţiei generale, a celei consumatoare de droguri aflate în sistemul de asistenţă, în afara acestuia şi în penitenciare în scopul reintegrării şi reinserţiei sociale a consumatorilor de droguri

Obiective specifice:
• Dezvoltarea sistemului de asistenţă medicală, psihologică şi socială, pe cel putin trei niveluri, care să ofere o reţea de resurse (pornind de la modelul creat în centre de excelenţă), să garanteze accesul consumatorilor şi disponibilitatea generală a acestor servicii
• Creşterea disponibilităţii serviciilor atât ca diversitate şi multidisciplinaritate cât şi ca răspândire teritorială şi adaptarea acestora la nevoile individuale ale consumatorilor şi la tipul de consum (unic sau policonsum)
• Dezvoltarea resurselor necesare intervenţiilor active de atragere a consumatorilor care nu au contact cu sistemul de asistenţă sau nu sunt pregătiţi pentru schimbarea comportamentului precum şi asigurarea asistenţei medicale şi sociale de bază pentru aceştia
• Individualizarea intervenţiilor medicale, psihologice şi sociale prin intermediul evaluării multidimensionale şi asigurării managementului de caz, aplicate consumatorilor de droguri care intră în contact cu serviciile de asistenţă într-un cadru coordonat
• Dezvoltarea politicilor şi măsurilor, asigurarea resurselor şi cadrului legal pentru dezvoltarea şi întărirea serviciilor ambulatorii (nivelul 2 de asistenţă) - element central al sistemului public de asistenţă medicală, psihologică şi socială - în scopul asigurării accesului tuturor consumatorilor la acest nivel de asistenţă
• Asigurarea şi implementarea cadrului legal pentru dezvoltarea şi definirea rolurilor specifice şi specializate ale resurselor nivelului trei, ca parte integrantă şi esenţială a sistemului public de asistenta medicală, psihologică şi socială pentru reabilitarea şi reinserţa socială a consumatorilor de droguri aflaţi în centre ambulatorii
• Dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional care să asigure accesul general şi timpuriu al copiilor şi tinerilor la servicii psihologice medicale şi sociale specifice consumului de droguri
• Dezvoltarea unui program integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială care să ofere o reţea de resurse şi care să garanteze accesul şi disponibilitatea generală a tuturor consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar în scopul reintegrării sociale
• Dezvoltarea şi implementarea standardizării sistemului de asistenţă medicală, psihologică şi socială care să permită monitorizarea şi evaluarea proceselor şi rezultatele acestuia
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea cadrului de formare profesională de bază, specializată şi continuă a profesioniştilor care lucrează în domeniul asistentei medicale, psihologice şi sociale a consumatorilor de droguri