Prima pagina          Harta site          Forum
                 







Hotarare nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea
Strategiei nationale antidrog in perioada 2003-2004


Cap.1 Prezentare
Cap.2 Introducere
Cap.3 Principiile directoare, viziunea strategica, scopul si obiectivele strategiei
Cap.4 Zonele specifice de interventie
Cap.5 Cadrul institutional si normativ
Cap.6 Sisteme de informare
Cap.7 Finantare
Cap.8 Evaluare

CAP. 4
ZONELE SPECIFICE DE INTERVENTIE

4.I. Reducerea cererii
4.I.A. Prevenirea consumului de droguri

I. Analiza situatiei prevenirii consumului de droguri in Romania

Prezentul document reprezinta conceptia de actiune la nivel guvernamental in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri si se fundamenteaza pe o analiza integratoare asupra fenomenului in perioada 1990-2002 (studii ale unor structuri guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale, statistici si practici in domeniu).

1. Caracteristicile consumului si abuzului de droguri in Romania:
a) raspandirea fenomenului pe intregul teritoriu al tarii, in paralel cu extinderea retelelor de trafic la nivel national si international;
b) extinderea utilizarii medicamentelor cu continut psihotrop, a benzodiazepinelor si a barbituricelor fara prescriere medicala, utilizate uneori in amestec cu alcool;
c) cresterea numarului detinatorilor si consumatorilor de droguri, precum heroina, canabis, opium, cocaina etc., si cresterea utilizarii intravenoase a drogurilor, uneori chiar de la prima doza;
d) cresterea numarului consumatorilor de alcool si tutun la persoanele cu varste cuprinse intre 15-24 de ani, in special in randul celor de sex feminin;
e) cresterea consumului de amfetamine in randul elevilor;
f) formarea unor grupuri de consum si distributie a drogurilor, pe criterii de varsta sau microgeografice;
g) cresterea productiei de tutun si alcool indigene, precum si a numarului campaniilor de publicitate a produselor din tutun si alcool provenite din import;
h) raspandirea consumului de droguri in baruri, discoteci, locuri de distractie, locuinte parasite, campusuri universitare etc.

2. Factorii determinanti ai consumului si abuzului de droguri:
a) lipsa de informare si educare in domeniu;
b) acceptarea la nivelul societatii a consumului de tutun si alcool;
c) diminuarea supravegherii copiilor de catre parinti, precum si lipsa de responsabilitate si implicare a unora dintre ei;
d) presiunea sociala a anturajului la nivelul grupurilor de elevi si tineri;
e) accesibilitatea primelor doze si curiozitatea de a testa drogurile, fapte care determina utilizarea ulterioara a acestora pentru consum, nu numai pentru experimentare;
f) extinderea retelelor de trafic la nivel national si international;
g) imbunatatirea situatiei financiare la nivelul unor grupuri sociale;
h) situatia economica precara a unora dintre utilizatori, fapt care determina intrarea in retele de trafic pentru intretinerea consumului propriu;
i) migrarea copiilor in orase mari, care determina aparitia fenomenului "copiii strazii", asociat cu consumul de inhalanti;
j) existenta unor situatii de criza nerezolvate corespunzator in randul adolescentilor;
k) experienta redusa a autoritatilor si societatii civile in confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerenta in reactie si obtinerea unor rezultate partiale;
l) absenteismul scolar care determina adolescentul sa se integreze in anturaje riscante.

3. Programe in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri
In vederea realizarii componentei de prevenire a consumului de droguri din cadrul Programului national de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri, s-a constituit, prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului tineretului si sportului nr.128/602/4.425/36.219/2.629/2001, Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri (C.I.P.C.I.D.), alcatuita din reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Agentia Nationala pentru Sport. Activitatea comisiei a fost deschisa si societatii civile prin participarea celor mai reprezentative organizatii neguvernamentale cu activitati in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri.
In vederea coordonarii activitatilor desfasurate la nivel local, a fost creata reteaua nationala constituita din 47 de centre de prevenire si consiliere antidrog, la nivelul fiecarui judet si sector din Bucuresti.

Cu sprijinul financiar al Guvernului Romaniei, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel national proiectul "Consumul de droguri: incotro?", realizat in parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice si Reprezentanta UNICEF in Romania si care a vizat desfasurarea de activitati educative in vederea prevenirii consumului ilicit de droguri in randul tinerilor si promovarea unui stil de viata sanatos, stil care sa afirme explicit respingerea drogurilor. Activitatile realizate in cadrul proiectului au asigurat instruirea initiala a personalului centrelor locale de prevenire si consiliere antidrog in vederea derularii unor programe de prevenire.
In acelasi timp, sub deviza "Depinde numai de tine", proiectul a desfasurat cea mai mare campanie nationala cu profil social, realizata prin intermediul spoturilor TV si radio difuzate de posturile nationale si locale, coroborata cu activitati desfasurate in randul tinerilor (concerte, expozitii, concursuri, seminarii etc.).

Toate aceste activitati s-au derulat in parteneriat intre reprezentantii C.I.P.C.I.D. si organizatii nationale si internationale.
In contextul prevenirii consumului si abuzului de droguri la copii si tineri, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in parteneriat cu organizatii neguvernamentale, au elaborat continutul programei de educatie pentru sanatate, care va fi utilizata in scoli incepand din anul 2003, in vederea implicarii profesorilor si elevilor in cunoasterea fenomenului consumului de droguri, precum si formarii abilitatilor de comunicare, interactionare si a comportamentelor sanatoase, in randul elevilor din clasele I-XII.

Activitatile desfasurate sub egida C.I.P.C.I.D. vin in prelungirea unor programe derulate anterior de ministerele membre ale comisiei, in colaborare cu organizatii neguvernamentale (educatie in scoli, materiale cu caracter informativ, cursuri de formare a specialistilor, studii sectoriale, campanii media, seminarii etc.).
In ceea ce priveste programele mentionate, lipsa unei evaluari adecvate a acestor programe si a unor studii la nivelul intregii populatii face dificila evidentierea schimbarilor la nivelul atitudinilor si comportamentului, in vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri.

4. Oportunitati pentru reducerea consumului si abuzului de droguri:
a) existenta vointei politice pentru realizarea unei strategii de prevenire a consumului de droguri;
b) realizarea unui cadru legislativ adecvat privind prevenirea si combaterea consumului si abuzului de droguri;
c) implicarea unor organizatii neguvernamentale in activitati de prevenire a consumului si abuzului de droguri;
d) pregatirea unor specialisti din domeniul justitiei, educatiei, politiei, sanatatii, tineretului etc.;
e) alocarea fondurilor din bugetul sanatatii prin programele nationale pentru prevenirea consumului de droguri, precum si existenta unor finantari externe;
f) disponibilitati de finantare din partea unor institutii internationale;
g) existenta unor date statistice privind consumul de droguri si tendintele acestuia;
h) metode si tehnici adecvate de lucru;
i) schimbarea perceptiei la nivelul comunitatilor privind consumul si abuzul de droguri;
j) avizarea proiectelor cu sume mari si controlul acestora.

5. Dificultati in activitatile de reducere a consumului si abuzului de droguri:
a) resurse financiare limitate, management deficitar;
b) absenta unor indicatori de performanta si a unui sistem de monitorizare si centralizare a datelor;
c) parteneriat insuficient structurat al institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, in derularea programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri;
d) lipsa de coerenta in constientizarea societatii romanesti cu privire la consumul si abuzul de droguri;
e) capacitatea redusa a institutiilor romanesti si autoritatilor abilitate de a interveni pentru reducerea criminalitatii;
f) absenta unor specialisti pregatiti, care sa poata actiona dintr-o perspectiva interdisciplinara.

II. Obiective generale si specifice

A. Obiective generale:
1. Reducerea consumului si abuzului de droguri in randul populatiei
2. Diminuarea numarului de copii si tineri care se angajeaza in consumul de droguri
3. Diminuarea consumului si abuzului de droguri la persoanele aflate in situatii de risc
4. Reducerea riscurilor asociate consumului si abuzului de droguri
5. Monitorizarea, analiza si diagnoza consumului de droguri
6. Armonizarea legislativa si institutionala cu prevederile Uniunii Europene.
B. Obiective specifice:
a) Reducerea factorilor de risc
b) Diversificarea mijloacelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri
c) Promovarea educatiei pentru sanatate in randul populatiei
d) Diminuarea accesibilitatii si disponibilitatii drogurilor
e) Informarea populatiei despre riscurile si daunele asociate consumului de droguri
f) Implicarea societatii civile
g) Dezvoltarea structurilor de coordonare la nivel national si local (Agentia Nationala Antidrog)
h) Imbuntatirea calitatii programelor preventive
i) Instruirea specialistilor in domeniu
j) Crearea si promovarea alternativelor pentru petrecerea timpului liber
k) Sensibilizarea opiniei publice si formarea atitudinilor favorabile prevenirii consumului si abuzului de droguri
l) Consolidarea si dezvoltarea retelei centrelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri in toate judetele tarii
m) Dezvoltarea la nivel universitar a unor cursuri de formare si specializare in prevenirea consumului si abuzului de droguri
n) Crearea de oportunitati pentru implicarea activa a domeniului privat in realizarea unor servicii de prevenire si tratament privind consumul si abuzul de droguri
o) Evaluarea periodica a programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri
p) Dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre institutiile nationale si internationale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri
q) Realizarea de studii criminologice pe baza datelor privind traficantii si consumatorii de droguri.

III. Plan de aplicare: educatie, sanatate si familie, politie, tineret, comunitate si organizatii private, mass-media, cooperare nationala si internationala

1. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Plan de aplicare:
a) Elaborarea si dezvoltarea unui curriculum adecvat
a.1) Implementarea programului national "Educatia pentru sanatate in scoala romaneasca" la nivelul unei populatii scolare de 700.000 de elevi

Termen de evaluare: 2004
a.2) Completarea ghidului metodologic adresat profesorilor diriginti "Repere privind activitatea educativa" cu teme legate de prevenirea consumului si abuzului de droguri

Termen de realizare: 2003
a.3) Dezvoltarea unui sistem de informare fragmentata (informatii specifice legate de problematica drogurilor, adresate elevilor in cadrul diverselor discipline: biologie, fizica, chimie, psihologie, educatie civica etc.)
Termen de realizare: 2003-2004
b) Formarea profesorilor implicati in implementarea curriculumului
b.1) Elaborarea manualelor si organizarea stagiilor de formare destinate utilizatorilor acestora
Termen de realizare: 2003
b.2) Implementarea programului-pilot de prevenire a consumului de droguri

Termen de evaluare: anual
c) Implicarea scolii in programele comunitare
c.1) Dezvoltarea programelor de prevenire in scoala prin intermediul personalului centrelor judetene de consiliere si prevenire antidrog
Termen de evaluare: anual
c.2) Monitorizarea fenomenului in scoala prin realizarea unor studii sociologice de evaluare a dimensiunilor acestuia

Termen de realizare: 2004
c.3) Participarea activa a unitatilor de invatamant la programele comunitare locale (ale institutiilor descentralizate ale statului, ale organizatiilor neguvernamentale etc.)
Termen de evaluare: anual
d) Dezvoltarea programelor de timp liber
d.1) Dezvoltarea unor activitati specifice timpului liber (manifestari artistice, tehnice si sportive), desfasurate in palate si cluburi ale copiilor

Termen de evaluare: anual
d.2) Infiintarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ)
Termen de evaluare: anual
e) Dezvoltarea programelor adresate familiei
e.1) Sustinerea unor lectorate pentru parinti in cadrul unitatilor de invatamant (dezvoltarea unor initiative gen "scoala parintilor")
Termen de evaluare: anual
f) Formarea continua a persoanelor implicate in prevenirea consumului de droguri
f.1) Dezvoltarea unui sistem de acreditare a studiilor in domeniu

Termen de realizare: 2004
f.2) Seminarii, cursuri de specializare, studii postuniversitare etc., incluse in sistemul national de acreditare
Termen de evaluare: anual
g) Organizarea unor actiuni specifice grupurilor aflate in situatii de risc
g.1) Identificarea grupurilor aflate in situatii de risc

Termen de evaluare: anual
g.2) Realizarea de materiale de prevenire a consumului/abuzului de droguri, cu adresabilitate directa
Termen de realizare: 2003

2. Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Obiective operationale:

a) Crearea programelor de formare si stabilirea sistemului de acreditare pentru profesionistii care lucreaza in prevenirea consumului si abuzului de droguri
a.1) Formarea si educarea continua a personalului care desfasoara activitati de promovare a sanatatii si educatiei pentru sanatate. La finalul anului 2003 toti profesionistii din reteaua de promovare a sanatatii vor avea competenta in educatia pentru sanatate. Acestia vor organiza cel putin cate un curs/an, pentru 10 profesionisti care lucreaza in prevenirea consumului si abuzului de droguri din judetul respectiv. Se va utiliza modulul de curs elaborat de Centrul National de Perfectionare Postuniversitara a Medicilor si Farmacistilor.

Termen de evaluare: anuala

a.2) Formarea formatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educatie pentru sanatate, dezvoltate in cadrul diferitelor comunitati, se va organiza de catre serviciile de promovare din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform nevoilor identificate in comunitatile locale, cel putin o campanie pe an.
Termen de evaluare: anual
a.3) Stabilirea sistemului de acreditare a profesionistilor care desfasoara activitati de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate, prin semnarea unui protocol intre Centrul National de Perfectionare Postuniversitara a Medicilor si Farmacistilor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale

Termen de realizare: 2004
b) Informarea si educarea tinerilor in vederea constientizarii si abilitarii acestora in luarea unor decizii responsabile privind consumul si abuzul de droguri
b.1) Prevenirea aparitiei consumului si abuzului de droguri la copiii cu varste de pana la 13 ani
Termen de evaluare: anual
b.2) Desfasurarea unor campanii de informare, educare si comunicare, in vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri ilegale, precum si de tutun si alcool, in colaborare cu mass-media si organizatii neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniu

Termen de evaluare: anual
c) Dezvoltarea programelor de prevenire prin sustinerea parteneriatului cu sectorul neguvernamental
c.1) Elaborarea planului de colaborare intre organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, care sa implice programele de prevenire a consumului de droguri, programele de sprijinire a acestora pentru a adopta si a dezvolta masuri de prevenire a consumului de droguri

Termen de realizare: 2003
c.2) Elaborarea masurilor legislative pentru sprijinirea financiara si asistenta tehnica a organizatiilor neguvernamentale care dezvolta programe de sanatate publica, in special prevenirea consumului de droguri

Termen de realizare: 2004
c.3) Elaborarea ghidului de evaluare a programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri, care se va adresa organizatiilor ce desfasoara astfel de activitati in domeniul sanatatii

Termen de realizare: 2004
d) Promovarea unui sistem de evaluare a nivelului de cunostinte, atitudini si comportamente nefavorabile sanatatii prin consumul si abuzul de droguri si a eficientei programelor de prevenire
d.1) Realizarea unui sistem de monitorizare periodica privind cunostintele, atitudinile si comportamentele nefavorabile sanatatii (fumat, alcool, droguri ilegale)

Termen de realizare: 2003
e) Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor favorabile sanatatii la nivelul populatiei prin metode de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate
e.1) Reducerea consumului produselor din tutun cu 5% si a consumului de alcool cu 2% la nivelul populatiei, avand ca an de referinta 2002

Termen de realizare: 2004
e.2) Campanie de informare si educare a opiniei publice in vederea respectarii legii publicitatii si a altor masuri legislative privind combaterea consumului de alcool si tutun, precum si promovarea masurilor legislative de interzicere a consumului de tutun in toate locurile publice si a oricaror forme de publicitate pentru tutun si alcool

Termen de evaluare: anual
e.3) Promovarea la nivel national a "locurilor de munca sanatoase", precum si stabilirea legislatiei si a programelor de educatie, prevenire si interventie, in vederea reducerii consumului si abuzului de droguri la locul de munca

Termen de evaluare: anual
e.4) Campanie de informare si educare a populatiei, adresata in special parintilor, in vederea responsabilizarii acestora cu privire la rolul lor in educarea copiilor si in prevenirea consumului de droguri la nivelul tinerilor

Termen de evaluare: anual
e.5) Dezvoltarea de programe pentru sprijinirea parintilor si educatorilor, asupra modului de abordare a copiilor in vederea adoptarii unor stiluri de viata sanatoase si schimbarii comportamentului privind consumul de droguri

Termen de evaluare: annual

3. Ministerul Administratiei si Internelor
Plan de aplicare:
a) Pregatirea politistilor in scopul realizarii unei educatii preventive eficiente
a.1) Organizarea unor cursuri de perfectionare a pregatirii politistilor implicati in prevenirea si combaterea consumului de droguri

Termen de evaluare: anual
a.2) Introducerea unor teme specifice in programa de invatamant a unitatilor scolare din structura Ministerului de Interne
Termen de evaluare: anual
a.3) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante

Termen de evaluare: anual
b) Eficientizarea masurilor specifice de actiune ale politiei
b.1) Redistribuirea resurselor umane si logistice ale politiei prin acordarea unei atentii sporite prevenirii consumului de droguri

Termen de evaluare: anual
b.2) Realizarea unor materiale care sa cuprinda standarde de conduita a politistului in relatia cu persoanele implicate in consumul de droguri

Termen de evaluare: anual
c) Implicarea politistilor in programele comunitare
c.1) Initierea unor programe parteneriale in cadrul carora membrii comunitatii sa fie informati asupra pericolelor consumului de droguri si implicati in activitati practice de prevenire

Termen de evaluare: anual
d) Dezvoltarea parteneriatului social, extinderea parteneriatului cu institutii guvernamentale si organizatii neguvernamentale care activeaza in acest domeniu
d.1) Atragerea si implicarea unui numar tot mai mare de organizatii neguvernamentale in activitatile de prevenire a consumului de droguri

Termen de evaluare: anual
d.2) Dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre institutiile care au ca obiect de activitate prevenirea si combaterea consumului de droguri, imbunatatirea colaborarii dintre structurile Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Agentiei Nationale pentru Sport.

Termen de evaluare: anual
e) Identificarea factorilor de risc care pot genera consumul de droguri
e.1) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante

Termen de realizare: 2003
e.2) Realizarea de studii criminologice care sa aiba in vedere: date complexe despre traficanti si consumatori, oportunitatile favorizante

Termen de evaluare: semestrial
e.3) Identificarea locurilor si mediilor proprice consumului si traficului de droguri si evidentierea lor pe "harti" ale zonelor de competenta

Termen de realizare: 2003
e.4) Organizarea de dispozitive fixe sau mobile in aceste locuri, cu misiunea de a descuraja infractorii si a proteja victimele

Termen de evaluare: semestrial
f) Cresterea increderii cetatenilor in politie, astfel incat ei sa apeleze la ajutorul politistului ori de cate ori au vreo problema, stiind ca beneficiaza de intelegere si confidentialitate depline
f.1) Organizarea de intalniri interactive cu elevii de scoala generala si de liceu, in scopul discutarii problemelor cu care se confrunta acestia si gasirii unor solutii alternative la consumul de droguri

Termen de evaluare: trimestrial
f.2) Furnizarea de informatii si recomandari pe tema drogurilor, inclusiv prin amenajarea in scoli si licee a unor panouri cu materiale preventiv-educative si prin intermediul cabinetelor de asistenta psihologica din reteaua scolara
Termen de evaluare: semestrial
f.3) Intalniri interactive cu cadrele didactice si sanitare din unitatile de invatamant pentru a putea oferi, in parteneriat, elevilor si parintilor sprijinul juridic, psihologic si medical necesar prevenirii consumului de droguri
Termen de evaluare: anual
g) Corelarea activitatilor formatiunilor de prevenire cu cele de combatere a traficului de stupefiante

4. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Agentia Nationala pentru Sport
Plan de aplicare:
1. Sustinerea/finantarea de programe/proiecte cu specific de prevenire a consumului si abuzului de droguri, in vederea reducerii numarului de tineri care se angajeaza in consumul/abuzul de droguri
Termen de evaluare: anual
2. Dezvoltarea de programe alternative pentru petrecerea timpului liber prin intermediul Programului de infiintare si dezvoltare a unei retele de centre de tineret
Termen de evaluare: anual
5. Relatia cu mass-media
Cunoasterea influentei mass-media in consumul de droguri inseamna a lua in considerare doua aspecte:
1. mass-media, prin informatiile care ajung la populatie, poate promova atitudini, stereotipuri si mituri influentand reducerea consumului de droguri prin modelarea opiniei publice in raport cu aceasta problema, cu cauzele si consecintele ei;
2. mass-media poate influenta deciziile politice in domeniu.
Una dintre modalitatile cele mai folosite in mod curent in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri este reprezentata de campaniile de sensibilizare a populatiei. Este bine cunoscut faptul ca eficienta acestor campanii este posibila doar daca ele fac parte dintr-o strategie globala de prevenire a consumului si abuzului de droguri si sunt elaborate de specialisti in prevenire. De asemenea, mesajele campaniilor trebuie sa fie bine adresate, informate si sa fie realiste.
Implicarea activa a mass-media in transmiterea mesajelor adecvate este singura modalitate de a asigura intarirea mesajelor pozitive din programele de prevenire.
Plan de aplicare comun ministerelor implicate:
a) implicarea mass-media in transmiterea mesajelor educativ-preventive si promovarea de modele de comportament;
b) informarea mass-media asupra activitatilor derulate;
c) participarea mass-media in programele comunitare de prevenire a consumului si abuzului de droguri;
d) pregatirea specifica a jurnalistilor in domeniul prevenirii si combaterii consumului de droguri.

4.I.B. Asistenta medicala si psihologica, reabilitare si integrare sociala

I. Introducere
Abuzul de droguri si consecintele acestuia reprezinta una dintre principalele probleme ale societatilor europene actuale si, fara indoiala, una dintre marile probleme ale marilor orase. Dependenta de droguri este un fenomen de mare anvergura prin caracterul sau multifactorial, dinamic si schimbator, care afecteaza toate grupele de varsta, dar predominant pe cea cuprinsa intre 14 si 35 de ani. Constituie totodata si o problema majora de sanatate publica, din cauza importantelor repercusiuni in plan individual (delincventa, marginalizare sociala, moarte datorata supradozei sau prin suicid, transmiterea unor boli infectioase - SIDA, HVC - sau reemergenta TBC), familial si social. Drogurilor "traditionale" - alcool, tutun - li s-au adaugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc.
Datorita fenomenologiei dependentei de droguri, cat si diversitatii factorilor care o determina, abordarea acestui fenomen complex trebuie sa se faca dintr-o perspectiva globala si integrata, cu 3 niveluri de baza in actualitate:
reducerea cererii;
reducerea ofertei;
cooperarea internationala.
Este de asemenea necesara existenta unor mecanisme permanente de coordonare intre structurile implicate, pentru a se evita posibile situatii de conflict.
Cand ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul si insertia/reinsertia sociala formeaza un proces unitar.
Dependenta de droguri ca "boala cronica"
Procesele care stau la baza dependentei de droguri sunt considerate manifestari ale unei boli cronice, evoluand cu perioade de recaderi si recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului.
Cauzele determinante in debutul si mentinerea proceselor mentionate sunt multifactoriale, in care predispozitia genetica interactioneaza cu factori biopsihologici si socioculturali.
Tratamentul dependentei de droguri
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care incepe cand un consumator de substante psihoactive intra in contact cu un centru de sanatate sau un serviciu comunitar. Acest proces trebuie continuat prin alternarea unor interventii specifice, in scopul de a se atinge o stare cat mai buna de sanatate si bunastare.
In majoritatea cazurilor, abordarea terapeutica a unei persoane dependente de droguri necesita coordonarea diferitelor mijloace de asistenta in mod secvential si simultan. Altfel, se poate spune ca fiecare element al sistemului este un factor necesar, dar nu suficient, al unui proces terapeutic complex care presupune lucrul intr-o retea de sprijin pentru dependentul de droguri.
Tratamentul, care include diagnosticul, asistenta medicala si integrarea sociala a persoanelor dependente, are ca scop imbunatatirea starii de sanatate si a calitatii vietii acestora, prin diminuarea dependentei de droguri, a morbiditatii si mortalitatii cauzate de consumul acestor substante, prin exploatarea la maximum a capacitatilor individuale, facilitarea accesului la servicii si deplina integrare sociala.

II. Obiective generale si specifice

A. Obiective generale:
Asigurarea asistentei medicale adecvate necesitatilor persoanelor dependente de droguri in cadrul serviciilor publice de sanatate, inclusiv ale celor aflate in penitenciare
Crearea unei retele de sanatate adaptate la necesitatile actuale
Impulsionarea reinsertiei sociale a persoanelor dependente de droguri
Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale
Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului
Armonizarea legislatiei romane cu legislatia Uniunii Europene
B. Obiective specifice:
1. Garantarea asistentei medicale si psihosociale a toxicodependentilor, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat si specializat
2. Crearea unei retele ample, diversificate si profesionalizate, care sa ofere o asistenta adecvata si sa incorporeze toate structurile terapeutice specifice si sa delimiteze atributiile fiecareia
3. Coordonarea si colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor asociate
4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului de asistenta medicala si de reintegrare sociala a toxicodependentilor
5. Incurajarea si sustinerea reinsertiei sociale si in munca, inclusiv a persoanelor dependente de droguri din penitenciare, inclusiv prin programe specifice de supraveghere a executarii pedepselor neprivative de libertate
6. Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale
7. Stimularea accesului dependentilor de droguri la programele de diminuare a consecintelor negative ale consumului de droguri ("harm reduction")
8. Obiectivele urmarite sunt: scaderea incidentei bolilor infectioase, diminuarea consumului de produse ilicite, cresterea calitatii vietii etc.
9. Afirmarea ca prioritate nationala in planul de actiune a programelor de tratament ambulatoriu cu agonisti ai opiaceelor (metadona)
10. Includerea terapiei ambulatorii pentru toxicodependenti in cadrul centrelor penitenciare; asigurarea asistentei medicale gratuite si universale
11. Formare profesionala si cercetare

III. Plan de aplicare
1. Crearea unei comisii pentru a se stabili un protocol intre Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale siFamiliei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
Termen de realizare: 2003
2. Definirea tipurilor de structuri si de servicii destinate toxicodependentilor, pe baza unor criterii definite de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
Termen de realizare: 2003
3. Stabilirea protocoalelor de interrelatii in reteaua de asistenta medicala primara
Termen de realizare: 2003
4. Infiintarea unor unitati ambulatorii de tratament multidisciplinar
Termen de realizare: 2003
5. Sustinerea programelor de recalificare si reinsertie profesionala
Termen de evaluare: anual
6. Dezvoltarea de activitati prin intermediul Observatorului roman pe droguri si toxicomanii din Agentia Nationala Antidrog: initierea unui sistem unitar de inregistrare si notificare a cazurilor de pacienti admisi la tratament, conform standardului european - indicatorul cerere de tratament (EMCDDA), initierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogena care sa permita comparatii temporalspatiale, alti indicatori
Termen de realizare: 2003
7. Promovarea programelor adresate pacientilor refractari la tratament
Termen de evaluare: anual
8. Promovarea programelor tip "harm reduction" - schimb de seringi si truse anti-SIDA
Termen de evaluare: anual
9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicatiei si abuzului de substante psihotrope, in vederea reducerii efectelor negative ale acestora si respectarii stricte a legislatiei specifice in domeniu
Termen de evaluare: anual
10. Formarea profesionala a specialistilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmacisti etc.) in tratamentul toxicodependentei si dezvoltarea unei curricule in acest sens
Termen de evaluare: anual
11. Eficientizarea tratamentului cu metadona in termeni de beneficii pentru sanatatea publica si scaderea delincventei este determinata de caracterul generalizat, accesibil, confidential si cu viziune pe termen lung a acestuia.
Termen de evaluare: anual
12. Realizarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor a activitatilor de dezintoxicare in ambulatoriu, in unitatile si institutiile penitenciare acreditate de Ministerul Sanatatii si Familiei
Termen de evaluare: anual
13. Dezvoltarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor in toate penitenciarele a programelor de substitutie cu agonisti ai opiaceelor - metadona
Termen de evaluare: anual
14. Dezvoltarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor a programelor specifice de reducere a consecintelor negative ale consumului de droguri in cadrul institutiilor penitenciare
Termen de evaluare: anual
15. Dezvoltarea de programe parteneriale de reinsertie sociala
Termen de evaluare: anual
16. Stabilirea sistemului de pregatire universitara/postuniversitara, precum si formarea continua a profesionistilor din domeniu
Termen de evaluare: annual

4.II. Reducerea ofertei

1. Consideratii generale
Autoritatile romane au fost preocupate de asigurarea unui regim special al substantelor stupefiante, prevazand in acest scop masuri coercitive de natura penala, administrativa sau contraventionala, in cazul nerespectarii prevederilor legale.
Politica restrictiva aplicata pana in anul 1989 privind libera circulatie a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinandu-i pe traficantii de droguri sa ocoleasca teritoriul Romaniei, fapt pentru care fenomenul in cauza s-a manifestat sporadic si fara consistenta.
Tranzitia spre o societate democratica, deschiderea totala a frontierelor de stat, trecerea la economia de piata, precum si pozitia geografica au constituit factori determinanti in includerea Romaniei in "ruta balcanica" de traficare a drogurilor, dinspre tarile producatoare catre cele consumatoare.
Romania tinde sa devina o adevarata placa turnanta si sa ramana, in mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficantii de droguri. Astfel, caile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia, Bucuresti sau Belgrad si parasesc regiunea balcanica, indreptandu-se catre Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania si Olanda.
Evolutia traficului si consumului de droguri, precum si volumul capturilor realizate in ultimii 2 ani ne indreptatesc insa sa concluzionam ca Romania este pe cale de a deveni o noua "piata de desfacere" in peisajul tarilor europene cunoscute ca mari "consumatoare" de droguri, cum sunt: Germania, Olanda, Spania, Italia, Franta si Marea Britanie.
Datele statistice ilustreaza o amploare fara precedent a fenomenului mentionat; in acest sens, in intervalul 1990-1997 au fost descoperite 412 cazuri de trafic de droguri, in care au fost implicate 649 de persoane - 219 fiind cetateni romani - si au fost confiscate 20.697,798 kg droguri, pentru ca in perioada 2001 - iulie 2002 cifrele sa creasca la 1.545 de cazuri constatate, 1.978 de persoane implicate - din care 1.798 cetateni romani, si 64.485,14 kg droguri capturate.
Totodata, a crescut semnificativ si numarul cetatenilor romani arestati pentru implicarea in traficul de droguri in mai multe tari ale lumii.
Concomitent cu cele mentionate, comercializarea drogurilor pe teritoriul Romaniei inregistreaza valori din ce in ce mai ridicate.
Astfel, consumul s-a extins pe intregul teritoriu al tarii, in special in Bucuresti si in marile orase, cuprinzand segmente diverse ale populatiei, fapt care a antrenat si o diversificare a gamei de droguri utilizate in consum - heroina administrata pe cale injectabila, opium, cocaina, amfetamine, canabis. De asemenea, s-a extins si uzul unor medicamente care, administrate in combinatie cu bauturi alcoolice, genereaza efecte stupefiante si halucinogene.
Un indicator relevant al functionarii unei veritabile piete de desfacere a drogurilor in Romania il constituie inregistrarea primelor cazuri de deces survenite in urma intoxicatiei acute cu droguri.
Consumul de droguri reprezinta una dintre problemele sociale grave cu care se confrunta societatea romaneasca. Acesta conduce la instalarea dependentei, devine o sursa de suferinta, imbolnaviri, saracie, excludere sociala, somaj etc. pentru numeroase persoane, afectand in special tinerii. Este lezat nu numai comportamentul social al persoanelor in cauza, ci si viata familiilor sau a comunitatilor din care acestea fac parte.
Consumul determina amplificarea continua a cererii pe piata drogurilor si influenteaza direct cresterea proportionala a ofertei de substante. In fata acestui flagel cu implicatii sociale multiple, exercitarea unor actiuni de combatere este neaparat necesara, impunandu-se o strategie de reducere a "ofertei" de droguri.

2. Definirea conceptiei romanesti asupra modalitatilor de mentinere sub control a drogurilor. Cadrul juridic cu incidenta in domeniu

A. Definire
Avand in vedere tendintele de evolutie a fenomenului atat la nivel national, cat si international, conceptia romaneasca asupra modalitatilor de mentinere sub control a ofertei de droguri vizeaza in principal urmatoarele aspecte:
- aderarea la conventiile internationale in materie si alinierea legislatiei nationale la prevederile acestora, precum si armonizarea cu reglementarile in vigoare la nivelul Uniunii Europene;
- sanctionarea corespunzatoare a oricarui act sau fapt ilicit legat de operatiunile cu droguri;
- aplicarea unor pedepse diferentiate in raport cu natura si cantitatea drogurilor, precum si in functie de caracterul organizat al comiterii faptelor;
- exonerarea de raspunderea penala a persoanelor care denunta autoritatilor competente, inainte de inceperea urmaririi penale, participarea la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii infractiunilor de trafic de droguri, permitand accelerarea procesului de identificare si tragere la raspundere penala a celorlalti participanti;
- reducerea pedepsei la jumatate, in conditiile in care in timpul urmaririi penale o persoana denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri;
- consumatorul de droguri este privit ca o victima a acestui fenomen si este supus masurilor de tratament medical si reinsertie sociala;
- posibilitatea autoritatilor abilitate in acest domeniu de a folosi mijloace specifice moderne, precum efectuarea de livrari supravegheate sau folosirea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor acestora pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de proba in situatiile in care exista indicii temeinice privind comiterea unor infractiuni de trafic de droguri;
- cooperarea interna si internationala dintre institutiile abilitate in combaterea traficului ilicit de droguri;
- securizarea frontierelor si perfectionarea sistemelor de monitorizare a mijloacelor de transport, incarcaturii, marfurilor si a persoanelor despre care se detin date privind implicarea in traficul de droguri;
- punerea sub control a precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor;
- reglementarea prin lege a regimului cultivarii si comercializarii plantelor din care se pot extrage substante stupefiante;
- retinerea, arestarea si extradarea persoanelor urmarite la nivel international pentru comiterea de infractiuni avand ca obiect traficul de droguri;
- dotarea corespunzatoare a unitatilor specializate din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor si al Inspectoratului General al Politiei Romane cu mijloace tehnice de detectare si depistare a drogurilor;
- preocuparea pentru completarea cadrului legislativ necesar pentru o eficienta lupta impotriva traficului de droguri (elaborarea proiectului normelor metodologice de punere in aplicare a Legii privind protectia martorilor si Legii privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate).

B. Cadrul juridic cu incidenta in domeniu
Putem aprecia ca in prezent autoritatile romane cu atributii in domeniul combaterii ofertei de droguri au la dispozitie un sistem legislativ modern, coerent si eficace, care permite abordarea fenomenului consumului si traficului de droguri de o maniera sistemica, pluridisciplinara, interdepartamentala si sincronizata cu normele interne si internationale.
Legislatia romana in vigoare este deja armonizata, in mare parte, cu reglementarile comunitare in domeniul combaterii, producerii, traficului si consumului de droguri.
Principalele acte normative cu incidenta in domeniul analizat sunt prevazute la cap. 5.
3. Factori de risc interni si internationali:
Situarea geografica a Romaniei la intersectia principalelor rute utilizate de traficantii internationali de droguri
Cresterea continua a numarului de consumatori si, implicit, dezvoltarea retelelor de distributie
Implicarea cetatenilor romani in activitati de trafic in calitate de curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori
Cresterea criminalitatii in domenii aflate in stransa legatura cu traficul si consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizand spalarea banilor, cu rezonanta in sfera financiar-bancara
Extinderea criminalitatii transnationale prin implicarea directa in activitatile ilicite de pe teritoriul Romaniei a unor organizatii criminale ce actioneaza in mai multe state
Diversificarea modalitatilor de savarsire a infractiunilor, in special prin folosirea si achizitionarea de armament, respectiv prin apelarea la serviciile unor infractori profesionisti
Existenta posibilitatilor de producere pe teritoriul Romaniei a drogurilor naturale si sintetice, precum si de cultivare ilegala de plante din care se extrag droguri
Implicarea in fapte de coruptie a unor functionari publici care au atributii directe in activitatea de control
Infiintarea in Romania a unor societati comerciale fantoma sau paravan de catre cetateni ai unor state producatoare de droguri sau ai statelor de destinatie a drogurilor, sub acoperirea carora se desfasoara operatiuni ilegale cu droguri
Intensificarea fenomenului migrationist vizand cetateni apartinand tarilor afro-asiatice cunoscute ca mari producatoare de droguri
Pericolul implicarii unor retele teroriste in obtinerea de fonduri din operatiuni ilegale cu droguri.

4. Obiective generale si specifice
A. Obiective generale:
Diminuarea ofertei de droguri cu 30% in urmatorii 2 ani
Reducerea cererii de droguri prin controlul permanent al nivelului ofertei
Tinerea sub control a productiei si traficului ilicit prin cooperarea dintre organele statului cu atributii in domeniu, precum si prin cooperare internationala
Armonizarea legislativa si institutionala in conformitate cu angajamentele asumate de Romania in procesul de aderare la Uniunea Europeana
Participarea la programele internationale in domeniu
Realizarea diagnozei si monitorizarii ofertei de droguri.
B. Obiective specifice:
a) Reducerea factorilor internationali de risc prin diversificarea activitatilor si actiunilor menite a stopa tranzitarea drogurilor prin Romania, racolarea si implicarea cetatenilor romani in astfel de activitati, precum si permanentizarea colaborarii bilaterale si regionale cu agentiile specializate din alte tari
b) Contracararea traficului international de droguri, realizat de organizatiile criminale care au structuri pe teritoriul a doua sau mai multe tari, fiind specializate in domeniul productiei, transportului si comercializarii ilicite de droguri
c) Intensificarea activitatilor de control la punctele de trecere a frontierei de stat prin actiuni comune ale Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor si Brigazii Antidrog
d) Combaterea distribuirii de droguri catre consumatorii finali - microtrafic, prin implicarea politistilor din cadrul inspectoratelor judetene si din Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti in activitati specifice de investigare si constatare
e) Intarirea cooperarii institutionale interne si internationale
f) Scaderea numarului de infractiuni legate de droguri, prin asigurarea unui control eficient la punctele vamale si de trecere a frontierei de stat si intensificarea activitatilor de identificare si tragere la raspundere penala a traficantilor internationali si interni care distribuie droguri in Romania
g) Reducerea semnificativa a practicilor de spalare a banilor proveniti din traficul ilicit de droguri, prin diversificarea activitatilor comune cu Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si structurile specializate ale parchetelor si unitatile de politie
h) Diminuarea accesibilitatii si disponibilitatii drogurilor, prin asigurarea unui control al importurilor de substante precursoare si produse farmaceutice, precum si verificarea modalitatilor de deturnare a acestora din circuitul legal
i) Implicarea societatii civile prin sensibilizarea opiniei publice si formarea unei atitudini care sa conduca la sesizarea operativa a autoritatilor de catre cetateni cu privire la persoanele implicate in traficul si consumul ilicit de droguri
j) Dezvoltarea si perfectionarea structurilor de coordonare la nivel national si local
k) Instruirea specialistilor in domeniu
l) Realizarea evaluarii permanente a activitatilor desfasurate
m) Asigurarea resurselor financiare necesare punerii in practica a strategiei de reducere a ofertei de droguri
n) Pregatirea magistratilor, dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre Ministerul Justitiei si alte institutii nationale si internationale care au ca obiect combaterea traficului de droguri.

5. Directii de actiune
In vederea ducerii la indeplinire a obiectivelor strategice de reducere a ofertei de droguri, se stabilesc urmatoarele directii de actiune:
a) Intensificarea controalelor la frontiera de stat a Romaniei de catre autoritatile abilitate, atat in scop preventiv, de descurajare, prin folosirea eficienta a aparaturii existente de detectare si testare a diferitelor substante, folosirea cainilor antrenati in acest sens, in special asupra marfurilor si persoanelor care provin din tarile afro-asiatice cunoscute ca mari producatoare de droguri, cat si de descoperire a drogurilor si precursorilor in containere, colete, incarcaturi si mijloace de transport sau asupra persoanelor, in baza datelor puse la dispozitie de autoritatile care au atributii in domeniu
b) Asigurarea conditiilor pentru abordarea cu rezultate optime a Proiectului PHARE regional pe droguri, gestionat de EUROCUSTOMS, lansat in Romania la 15 februarie 2002 (care porneste de la realizarile anterioare, in special ale Programului comun UNDCP-PHARE), referitor la intarirea capacitatilor de lupta impotriva drogurilor in Europa de Sud-Est, in vederea imbunatatirii activitatilor de control la trecerea frontierei de stat
c) Cresterea exigentei in efectuarea controalelor de catre autoritatea vamala ale persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri date in consemn la frontiera pe linie de droguri sau precursori, in vederea efectuarii controlului amanuntit ori interzicerii intrarii sau iesirii in/din tara. Desfasurarea de controale de catre autoritatea vamala in zonele special aflate in competenta sau supraveghere, in vederea identificarii de droguri sau precursori, precum si efectuarea de verificari in evidente, solicitarea de documente si informatii de la autoritatile vamale ale altor state ce au legatura directa cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul national
d) Organizarea de actiuni specifice de catre fortele de politie antidrog de prindere in flagrant, descinderi, controale si operatiuni de infiltrare in locurile, mediile si zonele frecventate de traficanti, distribuitori sau narcodependenti, precum si in locurile de producere si depozitare ilicita a drogurilor
e) Documentarea permanenta in legatura cu grupurile organizate de traficanti, interni si transfrontalieri, cu privire la metodele practicate pentru realizarea transportului intre diferite tari, traseele de circulatie, identificarea depozitelor, a distribuitorilor si stabilirea legaturilor infractionale
f) Desfasurarea de activitati permanente si sustinute de cunoastere si combatere a microtraficului de droguri in zonele aflate in atentie din marile orase, pentru reducerea comercializarii, urmarind diminuarea semnificativa a consumului in randul tinerilor si reducerea numarului deceselor provocate de toxicomanie
g) Prevenirea si combaterea operatiunilor de deturnare in scopuri ilicite a precursorilor si a traficului cu astfel de substante, efectuarea de verificari temeinice asupra destinatiei, utilizarii acestora si identificarea unor laboratoare clandestine de droguri
h) Realizarea de actiuni concertate impreuna cu specialisti din Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru identificarea, in afara celor 25 de substante prevazute in anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, supuse controlului international, si a altor substante care se incadreaza in categoria precursorilor ce vor face obiectul unor "supravegheri speciale", in conformitate cu obiectivele Proiectului PHARE "Droguri sintetice si precursori", coordonat de Ministerul de Justitie al Olandei (vizeaza dezvoltarea capacitatilor de detectare si control al drogurilor sintetice in stransa legatura cu traficul de precursori)
i) Desfasurarea de actiuni urgente si sustinute pentru implementarea sistemului de avizare si autorizare a operatiunilor cu precursori, potrivit regulilor stabilite prin Legea nr. 300/2002 si prin Hotararea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor
j) Cresterea efectivelor cu atributii de control antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor, perfectionarea continua a pregatirii de specialitate, insusirea si aplicarea noilor metode de prevenire si combatere a traficului de droguri. In functie de disponibilitatile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a substantelor susceptibile a fi droguri, pentru detectarea drogurilor in incarcaturi sau in mijloace de transport
k) Perfectionarea sistemului de autorizare si avizare a culturilor si plantelor din care se extrag droguri, ca directie de actiune esentiala de prevenire a cultivarii ilegale a acestora in Romania (canabisul, macul opiaceu)
l) Intensificarea colaborarii cu Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei si cu celelalte institutii financiarbancare in vederea utilizarii instrumentelor specifice impotriva spalarii banilor proveniti din activitatile criminale, in special din crima organizata si traficul de droguri. Luarea masurilor necesare in vederea punerii in aplicare a Proiectului PHARE de lupta impotriva spalarii banilor, semnat de Comisia Europeana la 31 ianuarie 2002, ce vizeaza tarile din Europa Centrala si de Est si care reuneste toate institutiile interne cu atributii in domeniu, alaturi de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor
l.1) Schimburi permanente de informatii cu celelalte structuri din cadrul Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerului Justitiei si cu agentiile in domeniu ale altor state
l.2) Perfectionarea cadrului juridic si institutional prin adoptarea de instrumente juridice eficiente si crearea de structuri institutionale noi, adecvate, precum si perfectionarea celor existente, care sa asigure coordonarea politicilor de prevenire si combatere a fenomenului, asistenta si cooperare internationala
l.3) Atragerea de resurse financiare interne si externe in vederea sustinerii materiale a obiectivelor strategice
m) Dezvoltarea capacitatilor de analiza si prelucrare a informatiilor la nivelul Brigazii Antidrog din Inspectoratul General al Politiei Romane, pentru centralizarea datelor, efectuarea de analize strategice si operationale, care sa permita evaluarea situatiei reale a fenomenului si sa puna la dispozitie factorilor decizionali elementele necesare strategiei in domeniu. Actualmente nu exista un sistem unitar adecvat culegerii informatiilor.
n) Definitivarea in regim de urgenta a sistemului national de raportare-evidentiere "Registrul unic national de investigatii si cercetare in domeniul drogurilor". Acest registru va include operatiunile derulate sau in curs de initiere desfasurate de Politia Romana, Politia de Frontiera, vama, precum si in domeniul medical - intoxicatiile acute inregistrate in spitalele judetene, datele din centrele zonale medicale cu atributii de coordonare a tratamentului toxicodependentei, postcura, reabilitare, consiliere. Calitatea datelor provenite din structurile implicate in reducerea cererii si ofertei de droguri se va imbunatati prin dotarea corespunzatoare cu tehnica de calcul si un sistem informational adecvat, conform standardelor internationale impuse, precum si prin definitivarea interconectarii principalelor institutii ce au atributii in domeniu.
o) Crearea bazei de date privind operatiunile cu precursori, producerea, comercializarea, depozitarea, importul si exportul de precursori
p) Cresterea efectivelor formatiunii centrale si ale compartimentelor de lupta impotriva drogurilor care desfasoara activitati informativ-operative si de cercetare, perfectionarea continua a pregatirii de specialitate in culegerea de informatii, insusirea si aplicarea noilor metode de prevenire sau combatere a traficului de droguri, tacticile de interventie de prindere in flagrant etc. In functie de disponibilitatile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, pentru detectarea drogurilor in incarcaturi sau mijloace de transport, precum si pentru activitatea de urmarire si supraveghere.
r) Dezvoltarea Observatorului roman pe droguri si toxicomanii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, conectarea la activitatile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA), precum si racordarea la reteaua europeana a punctelor nationale focale - "REITOX".

6. Plan de aplicare
1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea unui fond special al bunurilor confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori si alte infractiuni conexe. Propunem ca resursele acestui fond sa aiba urmatoarea destinatie: finantarea activitatilor de prevenire si combatere a traficului ilicit de droguri, in special pentru modernizarea dotarii Politiei Romane, Politiei de Frontiera si vamii, precum si pentru dotarea institutiilor cu atributii directe in prevenirea toxicomaniilor, asistenta si tratament medical, reinsertie sociala si profesionala a consumatorilor de droguri.
Termen: 30 decembrie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor
2. Initierea in colaborare cu Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul Finantelor Publice a proiectului Legii privind activitatile legale cu stupefiante (proiect menit sa inlocuiasca prevederile Legii nr. 73/1969) si al Legii privind activitatile legale cu substante psihotrope
Termen: 30 decembrie 2003
Autoritati competente: Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul Finantelor Publice
3. Elaborarea cadrului legal adecvat care sa permita Brigazii Antidrog si structurilor cu atributii in prevenirea si combaterea consumului si traficului de droguri accesul la bazele de date publice si private, necesare investigatiilor pe linie de droguri. Dispozitiile vor cuprinde precizari cu privire la sanctiunile care rezulta din folosirea cu rea-credinta a acestora.
Termen: 30 iunie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
4. Elaborarea unui protocol de colaborare intre Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei si Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, pentru a facilita si a coordona investigatiile cu privire la spalarea de capitaluri care au legatura cu traficul de droguri
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritati competente: Guvernul Romaniei si Banca Nationala a Romaniei
5. Incheierea unui acord operativ cu EUROPOL pentru a facilita schimbul de informatii in domeniu
Termen: 30 iunie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor
6. Intarirea si dezvoltarea capacitatii de analiza si prelucrare a informatiilor in cadrul Brigazii Antidrog
Termen: 30 iunie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor
6.1. Elaborarea unui sistem de culegere de informatii, stabilirea unui model statistic, in conformitate cu cel utilizat de EUROPOL, cu participarea Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor, Directiei generale de informatii si protectie interna a Ministerului de Interne si a altor institutii specializate, Centrul Regional de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere din Sud-Estul Europei (SECI), Punctul National Focal al Ministerului de Interne (PNF) etc.
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor
6.2. Stabilirea unui registru central de investigatii si cercetare in domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, in care vor fi incluse toate operatiunile derulate sau care urmeaza sa fie initiate de Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Directia Generala a Vamilor
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor
6.3. In executarea activitatilor prevazute la pct. 6.1 si 6.2 se vor elabora norme precise pentru ca structurile din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si Directiei Generale a Vamilor sa transmita in termen real si punctual informatii pertinente.
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice
7. Elaborarea unui plan operational care sa stabileasca dimensiunea fenomenului si identificarea elementelor de risc care vor fundamenta obiectivele si resursele necesare pentru indeplinirea programului. In baza evaluarilor si a volumului resurselor necesare, se vor determina:
7.1. necesitatile de personal cu atributii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si al Directiei Generale a Vamilor;
7.2. modalitatile de formare si instruire a functionarilor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei generale de informatii si protectie interna a Ministerului Administratiei si Internelor si al Directiei Generale a Vamilor;
7.3. stabilirea modalitatilor de cooperare intre diferitele unitati;
7.4. necesitatile materiale de inzestrare-dotare conform specificului.
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritati coordonatoare: Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice
8. Realizarea unui plan de modernizare tehnologica care sa includa cele mai bune echipamente de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, precum si obtinerea de aparatura necesara detectarii drogurilor in diferite mijloace de transport sau de urmarire si supraveghere. Acest plan are doua componente:
a) identificarea necesitatilor (faza I);
b) dotarea tehnica (faza II).
Termen: - 30 martie 2003 pentru faza I;
- 31 decembrie 2004 pentru faza II.
Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice
9. Constituirea unor echipe mixte de control care sa devina operationale in aeroporturi si porturi, a unor echipe de cercetare electronica pentru vama exterioara etc., pentru intarirea capacitatii de lupta impotriva organizatiilor criminale
Termen: 30 decembrie 2003
Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice
10. Evaluarea periodica a modului de implementare a strategiei, ocazie cu care se vor efectua corectiile oportune impuse de rezultatele obtinute
Termen: semestrial
Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerul Sanatatii si Ministerul lMuncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

4.III. Cooperare internationala
Introducere si stadiul actual
Pornind de la realitatea ca infractionalitatea si, in special, criminalitatea organizata internationala pot fi privite drept "institutii fara frontiere", a caror raspandire si arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internationale, institutiile abilitate in domeniul luptei impotriva traficului si consumului de droguri colaboreaza pe plan regional, european si international cu institutii avand atributii similare, in special cu cele din statele membre sau asociate la Uniunea Europeana, precum si cu institutiile internationale de profil (INTERPOL, EUROPOL), Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor, comitetele permanente ale Uniunii Europene etc.).
Referindu-ne la reducerea ofertei de droguri, un reper important al cooperarii internationale s-a realizat de catre politie si vama prin schimbul permanent de informatii cu ofiterii de legatura apartinand serviciilor similare din alte state, precum si prin derularea unor programe dintre care le mentionam aici pe cele destinate combaterii traficului ilicit de droguri:
- Programul PHARE pe componentele: "Infratire institutionala (twinning)", "Lupta impotriva drogurilor", UNDCP-PHARE, Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice - obiective de perspectiva, Initiativa Central-Europeana - I.C.E.;
- Initiativa de cooperare sud-est europeana - SECI - obiectivul: prevenirea si combaterea fenomenului de criminalitate transfrontaliera, in special a crimei organizate;
- Proiectul de cooperare EMCDDA - de sprijinire a tarilor candidate la aderarea la Uniunea Europeana prin transpunerea acquisului comunitar.
Rezultatele pozitive inregistrate de Romania in combaterea criminalitatii organizate se datoreaza si cooperarii operative multilaterale cu alte state, acumularilor derivate din colaborarea cu institutiile internationale cu atributii in domeniu, ceea ce dovedeste justetea liniei romanesti de deschidere permanenta si a dorintei de continuare si intensificare a acestei cooperari.
Un rol important in cadrul cooperarii internationale, in special in materia asistentei penale internationale, revine Ministerului Justitiei si Ministerului Public.

Obiective generale si specifice
A. Obiective generale
Caracterul international al problematicii drogurilor implica o intensificare atat a cooperarii nationale, cat si a celei internationale, deoarece doar prin cooperare si colaborare internationala aceasta problematica poate fi abordata cu succes.
Romania va promova cooperarea internationala in lupta impotriva fenomenului drogurilor, prin intermediul integrarii in structurile occidentale si prin participarea activa la dialogul international cu privire la droguri, pe baza urmatoarelor principii:

- responsabilitatea comuna a tuturor statelor implicate in combaterea acestui flagel;
- abordarea multilaterala, integrata, echilibrata si participativa atat la nivel conceptual, cat si la nivelul institutiilor direct si indirect implicate in prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si precursori, precum si a altor fapte ilicite legate de acestea;
- respectarea dreptului international, in special respectarea deplina a suveranitatii si integritatii teritoriale a statelor, precum si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
1. Armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene
2. Stabilirea si intarirea relatiilor de lucru cu retele internationale care dezvolta programe in domeniul prevenirii si combaterii consumului si abuzului de droguri
3. Intarirea contactelor cu agentiile europene care sunt implicate in prevenire, in special cu Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor si Toxicomaniei

B. Obiective specifice

Obiectivele specifice au fost grupate pe cinci zone: coordonare, relatii cu Uniunea Europeana, relatii cu alte organisme internationale, relatii bilaterale si evaluare.

I. Coordonare
Coordonarea relatiilor internationale care vizeaza problematica drogurilor se realizeaza de catre Agentia Nationala Antidrog prin structura de relatii internationale din cadrul acesteia.
Aceasta structura va strange informatiile necesare de la organismele nationale si internationale implicate direct si indirect in lupta antidrog, informatii care ii sunt necesare pentru desfasurarea functiilor de cooperare internationala.
Structura astfel creata va asigura fluxul informational la nivel national intre institutiile implicate si, la cerere, la nivel international.
Intensificarea cooperarii internationale in materia asistentei penale, in vederea integrarii in sistemul EUROJUST, inclusiv prin intermediul magistratilor de legatura

II. Relatii cu Uniunea Europeana: EMCDDA si EUROPOL
Acquis comunitar
Dat fiind procesul ireversibil in care Romania s-a angajat pe calea aderarii la Uniunea Europeana, se vor adopta si se vor aplica acquisul comunitar si cele mai bune practici in domeniu. In acest sens, se va actiona in spiritul obiectivelor stabilite de Strategia Europeana cu privire la droguri 2000-2004 si se vor indeplini activitati de tipul celor prevazute in Planul de actiune al Uniunii Europene cu privire la droguri 2000-2004.
Romania va participa la programele Uniunii Europene in cadrul procesului de intarire a politicilor comunitare in domeniul drogurilor.
Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA)
Romania va actiona in vederea semnarii unui acord pentru integrarea sa cat mai rapida in structura EMCDDA si, de asemenea, va continua cooperarea cu aceasta institutie prin transmiterea anuala a raportului de tara.
EUROPOL
Intre Romania si EUROPOL va fi semnat un acord de cooperare care va contine si prevederi referitoare la schimbul de informatii si desfasurarea de actiuni comune in lupta impotriva drogurilor.

III. Relatii cu alte organisme internationale:
Organizatia Natiunilor Unite
Romania se va implica activ in eforturile realizate de Organizatia Natiunilor Unite si de Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor (UNDCP), in special cele orientate sa dezvolte cooperarea internationala bazata pe principiile adoptate in sesiunile extraordinare ale Adunarii Generale a O.N.U. (UNGASS) din iunie 1998.
Romania se va implica, de asemenea, in derularea unor programe initiate de Organizatia Natiunilor Unite in domeniu si va tine cont de recomandarile Organului International de Control al Stupefiantelor (INCB).
Romania participa la lucrarile si programele altor agentii si initiative cu preocupari sau atributii in domeniul drogurilor (Organizatia Mondiala a Sanatatii - WHO, Organizatia Mondiala a Vamilor - WCO, INTERPOL, Pactul de Stabilitate).

Centrul SECI
Romania va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri in cadrul Centrului Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (Centrul regional SECI).

Consiliul Europei - Grupul Pompidou
Romania doreste sa devina membru cu drepturi depline al acestui grup si va continua sa ramana deschisa oricaror initiative sau programe de cooperare tehnica ale Grupului Pompidou.

IV. Relatii bilaterale
Se vor consolida relatiile bilaterale in materie de droguri cu tarile vecine, prin intermediul semnarii unor acorduri bilaterale de cooperare, schimb de informatii si experienta in domeniul drogurilor.
Se va continua procesul de semnare a acordurilor bilaterale in domeniul drogurilor cu tarile Uniunii Europene si NATO.
Romania va cauta sa semneze acorduri bilaterale cu tari identificate cu un potential mare de risc in domeniul drogurilor.
In functie de dinamica viitoare a drogurilor, Romania va semna acorduri mutuale cu tarile implicate direct sau indirect in aceste activitati.

V. Evaluare
In decembrie 2004 se va elabora un raport de evaluare a Strategiei cu privire la indeplinirea si rezultatul cooperarii internationale, in vederea adoptarii de hotarari si reglementari pentru redactarea viitoarei strategii.

Plan de aplicare
1. Crearea si punerea in functiune a Directiei de relatii internationale din cadrul Agentiei Nationale Antidrog
Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor
Termen: conditionat de inceperea functionarii Agentiei Nationale Antidrog
2. Stabilirea canalelor adecvate de comunicare si informare intre Directia de relatii internationale si restul autoritatilor implicate
Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor
Termen: la 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei strategii
3. Romania va continua participarea activa, profitand de oportunitatile oferite de Comisia Europeana prin intermediul programelor de asistenta PHARE in domeniul drogurilor, atat PHARE-multibeneficiar, precum si Twinning-PHARE.
Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog prin Directia de relatii internationale
Termen: 31 decembrie 2004
4. Urmarirea si atragerea, dupa caz, de noi fonduri de finantare ale Uniunii Europene in domeniul drogurilor, deschise tarilor candidate
Autoritatea competenta: Directia de relatii internationale din cadrul Agentiei Nationale Antidrog
Termen: 31 decembrie 2004
5. Finalizarea negocierilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA) in vederea semnarii Acordului dintre Romania si EMCDDA de includere a activitatii Agentiei Nationale Antidrog
Autoritatea competenta: Guvernul Romaniei
Termen: 31 decembrie 2003
6. Adaptarea ORDT la necesitatile care decurg din acordul prevazut anterior, pentru a indeplini obligatiile asumate
Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog
Termen: 31 decembrie 2004
7. Transmiterea catre EMCDDA a raportului anual privind situatia drogurilor in Romania
Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog prin ORDT
Termen: anual
8. Semnarea unui acord de cooperare intre Romania si EUROPOL
Autoritatea competenta: Guvernul Romaniei
Termen: 30 iunie 2003
9. Depasirea evaluarii intermediare (2003) prevazute in Declaratia politica a UNGASS din iunie 1998
Autoritati competente: toate autoritatile implicate in politica de droguri
Termen: aprilie 2003, pe baza chestionarelor trimise in iunie 2002
10. Urmarirea si beneficierea de programele de cooperare si asistenta ale PNUCID
Autoritatea competenta: Directia de relatii internationale a Agentiei Nationale Antidrog
Termen: 31 decembrie 2004
11. Romania va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri in cadrul Centrului Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere - SECI
Autoritati competente: Agentia Nationala Antidrog si Directia generala de combatere a crimei organizate si antidrog
Termen: permanent
12. Inceperea consultarilor interne si a contactelor cu Grupul Pompidou, in vederea integrarii
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne - Agentia Nationala Antidrog, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe
Termen: 31 decembrie 2004
13. Identificarea tarilor prioritare - producatoare sau beneficiare (tinta) -, in vederea semnarii de acorduri in domeniu
Autoritati competente: Agentia Nationala Antidrog si ministerele competente, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe
Termen: 31 decembrie 2004.



Primul pas !




    B-dul Unirii nr.37, bloc A4,
    parter, sector3, Bucuresti
     tel.: 318.44.00
    fax.:316.67.27





    Powered by
© Copyright 2004 Agentia Nationala Antidrog