La 29 februarie a.c., Departamentul de Stat al S.U.A. a lansat Raportul 2008 privind Strategia Internaţională de Control a Traficului de Narcotice, raportul anual elaborat de administraţia S.U.A., în conformitate cu Foreign Assistance Act, care descrie demersurile naţionale pentru a aborda problematica traficului internaţional de droguri, în decursul anului 2007.

Raportul conţine două capitole referitoare la România, incluse în primul volum al raportului, care se referă la acţiunile de control a traficului de droguri şi alte substanţe chimice, precum şi cel de-al doilea, privind infracţiunile financiare şi spălare de bani.

Raportul menţionează progresele realizate de ţara  noastră în domeniul legislaţiei privind combaterea traficului de droguri.

Raportul 2008 privind Strategia Internaţională de Control a Traficului de Narcotice

 

http://www.state.gov/p/inl/rls/nrcrpt/2008/

ROMÂNIA

I.                   Sumar

România nu este o sursă majoră de droguri. Cu toate acestea, România serveşte ca ţară de tranzit pentru droguri şi se află pe bine cunoscuta Rută Balcanică de Nord, rută folosită pentru a transporta derivatele de opiacee cum ar fi opiul, baza de morfină şi heroina, din Afganistan către Europa Centrală şi de Vest. Aceasta este o rută aflată în dezvoltare pentru tranzitarea drogurilor sintetice din Europa de Vest şi de Nord către Est. Recent, România a început să producă mici cantităţi de amfetamină şi este, de asemenea, folosită ca punct de tranzit pentru cocaina din America de Sud destinată Europei de Vest, tranzitul facându-se în mod special prin Constanţa. În anul 2007, România a făcut câteva capturi majore de droguri. România a continuat să implementeze Strategia Naţională Antidrog 2005-2008. România este parte semnatară a Convenţiei Naţiunilor Unite Împotriva Drogurilor din anul 1988.

II.                Statutul ţării

România se situează de-a lungul Rutei Balcanice de Nord şi este, astfel, o ţară de tranzit pentru narcotice, în principal pentru heroină şi opiu, tranzitate dinspre Asia de SV, mai ales Afganistan, prin Turcia şi Bulgaria către Europa Centrală şi de Vest. România se situează, de asemenea, pe o rută aflată în plină dezvoltare pentru tranzitul de droguri sintetice dinspre Europa de Nord şi de Vest către Est şi este o sursă pentru unele droguri sintetice. O mare cantitate de precursori tranzitează România dinspre ţările din Europa de Vest către Turcia. România devine din ce în ce mai mult o locaţie de depozitare pentru drogurile ilicite înainte de transportarea acestora pe mare către alte ţări europene. Heroina şi marijuana sunt cele mai consumate droguri în România. Cu toate acestea, consumul de droguri sintetice, cum ar fi MDMA (Ecstasy), a crescut în segmentele reprezentate de populaţia tânără a ţării. Oficialii prezic, de asemenea, o creştere a consumului intern de heroină. Mare parte a acestei creşteri este determinată de creşterea veniturilor în rândul populaţiei tinere din România.

III.             Acţiunile întreprinse de ţară împotriva drogurilor în anul 2007

Iniţiative politice. România continuă să consolideze un sistem integrat de servicii prevenire şi tratament la nivel naţional şi local, cu ajutorul celor 47 de Centre de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog de pe întreg teritoriul ţării. Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (D.G.C.C.O.A.) îşi desfăşoară activitatea atât la nivel central, cât şi teritorial prin intermediul a 15 brigăzi aflate pe lângă Curţile de Apel locale şi prin intermediul a 41 de birouri judeţene de combatere a crimei organizate şi narcoticelor. Echipe mixte de poliţişti şi asistenţi sociali desfăşoară programe educative şi de prevenire împotriva consumului de droguri. România joacă un rol activ în cadrul Centrului de Luptă împotriva Drogurilor din cadrul Iniţiativei de Cooperare din SE Europei (SECI), ce are sediul la Bucureşti.

Eforturile organelor de aplicare a legii. În primul semestru al anului 2007, autorităţile române au capturat 165,78 kilograme de droguri, incluzând 117,65 kilograme de heroină, 45 de kilograme de cocaină, 38,02 kilograme de canabis, 3,31 kilograme de haşiş şi 18.559 tablete de amfetamine şi derivate ale acestora. Pe parcursul primului semestru al anului 2007, 2674 de persoane au fost investigate pentru trafic, posesie şi consum de droguri şi precursori. Aceasta a reprezentat o creştere de 136,84 de procente comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006. 393 de persoane au fost puse sub acuzare, iar 246 se află în arest preventiv. Tribunalele româneşti au condamnat 328 de persoane. Din aceştia, 313 au primit pedeapsa cu închisoarea.

Corupţie. Corupţia rămâne o problemă serioasă a Guvernului României, inclusiv în în cadrul branşelor judiciare şi de aplicare a legii. Codul de etică pentru ofiţerii de poliţie furnizează reguli stricte de conduită profesională a persoanelor care aplică legea şi se adresează în special corupţiei, folosirii forţei, torturii şi comportamentului ilegal. Actele în afara legii sau abuzive pot atrage sancţiuni penale sau disciplinare. În conjuncţie cu acest cod de etică, guvernul a creat o comisie permanentă în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în vederea monitorizării respectării normelor codului de etică. De asemenea, unitatea anti-corupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a condus câteva operaţiuni interne sub acoperire ce au avut ca ţintă ofiţerii de poliţie. Ca şi chestiune de politică a guvernului, România nu încurajează sau facilitează producţia sau distribuţia ilicită de narcotice sau droguri psihotrope sau alte substanţe controlate, sau spălarea câştigurilor provenite din tranzacţiile de droguri ilegale, ca şi obiect al politicii guvernului. Oficialii români nu facilitează şi nu se angajează în producţia ilicită sau distribuirea de droguri şi substanţe periculoase sau în spălarea câştigurilor provenite din tranzacţii ilegale.

Acorduri şi tratate. România este parte semnatară a Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Drogurilor din anul 1988, a Convenţiei Unice a Naţiunilor Unite asupra Drogurilor din anul 1961 şi a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Substanţelor Psihotrope din anul 1971. Actualmente, între România şi Statele Unite ale Americii sunt în vigoare Tratatul de Extrădare din anul 1924, Tratatul de Extrădare Suplimentar din anul 1936 şi Tratatul de oferire de asistenţă legală reciprocă din anul 2001. Statele Unite ale Americii a pus la punct un nou tratat de extrădare şi un protocol la tratatul de acordare de asistenţă legală reciprocă în luna septembrie 2007. Aceste instrumente constituie baza unei cooperări pe deplin modernizate în domeniul aplicării legii cu România şi implementează obligaţii sub aspectul acordurilor SUA-UE asupra extrădării şi acordării de asistenţă legală reciprocă. Preşedintele a trimis ambele documente către Senat pentru aprobare şi acord în vederea ratificării în ianuarie 2008. România este parte la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Criminalităţii Organizate Transnaţionale şi a celor trei protocoale ale acesteia şi a Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei.

Cultivare / Producţie. România nu este un producător semnificativ de droguri ilegale; cu toate acestea, există o cantitate mică de producţie internă de amfetamină.

Cursul drogurilor / Tranzit. Drogurile ilicite provenite din Afganistan intră în România atât prin nord, cât şi prin est, dar şi prin graniţa sa de sud cu Bulgaria. Metodele de transportare în teritoriu includ sistemul cargo şi cu ajutorul vehiculelor de pasageri. Cu toate acestea, drogurile, în special heroina, sunt aduse în ţară prin portul Constanţa, port la Marea Neagră, cu ajutorul vaselor comerciale maritime şi de-a lungul graniţei cu Moldova, precum şi prin aeroporturile internaţionale ale ţării. Odată introduse în România, drogurile pleacă fie spre NV prin Ungaria, fie spre vest prin Serbia. Poliţia estimează că peste 80% din drogurile care intră în România pleacă spre Europa de Vest. De asemenea, România devine din ce în ce mai mult o rută importantă pentru tranzitarea drogurilor sintetice dinspre Europa de Vest şi de Nord către Est.

Programe interne. În timp ce consumul de narcotice în România a fost la un nivel scăzut de-a lungul timpului, acest lucru pare să se schimbe încet-încet. Guvernul României a devenit din ce în ce mai preocupat de consumul intern de droguri. Aproximativ 870 de programe de prevenire a consumului de droguri au fost iniţiate pe parcursul primului semestru al anului 2007, incluzând programe împotriva consumului de droguri în familie, în şcoli sau în comunitate. Acestea au fost derulate în cooperare cu autorităţile locale, ONG-uri, organizaţii religioase şi companii private. Programele de dezintoxicare sunt oferite prin intermediul unor spitale, dar tratamentul este sever limitat. Aceste programe sunt împiedicate în derulare de o lipsă de resurse şi de o lipsă a personalului pregătit adecvat. În perioada octombrie-noiembrie 2006, Ministerul de Interne a dat două dispoziţii ce au avut ca scop îmbunătăţirea tratamentului pentru consumatorii de droguri. O dispoziţie se referă la managementul de caz, iar cea de-a doua se axează pe planuri de îngrijire ajustate fiecărui caz în parte pentru consumatorii de droguri aflaţi în recuperare.