// JavaScript Document page=new Array(); page[1]=new Array("index.htm","Prima pagina","","Campanie de promovare a responsabilitatii civice VINO CU O PROPUNERE Te supara stadiul la care a ajuns, si în România, consumul de droguri? Vrei ca lucrurile sa evolueze mai repede în directia cea buna? Consideri ca nu sunt folosite toate energiile pozitive pentru a-i ajuta pe cei loviti de acest cumplit flagel? Nu doresti sa întorci spatele celor de lânga tine? Ai o idee? Vrei sa dai o mâna de ajutor? Vino cu o propunere! Citeste ... Smokefreee class competition este un proiect european de prevenire a consumului de tutun în rândul elevilor, desfasurat prin European Network on Young People and Tobacco (ENYPAT), retea în care Asociatia Aer Pur este membra, în colaborare cu parteneri din diferite tari si cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Începând cu anul 1997 proiectul a fost implementat în diferite tari ale Comunitatii Europene, ajungând ca în anul scolar 2001/2002 sa fie desfasurat în 15 tari europene (ex. Finlanda, Germania, Franta, Italia, Spania, Olanda, Grecia), implicând aproximativ 500.000 de elevi din 18.000 de clase. Anul acesta se desfasoara pentru prima data si în România. Citeste ..."); page[2]=new Array("propunere.htm","Campanie de promovare a responsabilitatii civice VINO CU O PROPUNERE","","Te supara stadiul la care a ajuns, si în România, consumul de droguri? Vrei ca lucrurile sa evolueze mai repede în directia cea buna? Consideri ca nu sunt folosite toate energiile pozitive pentru a-i ajuta pe cei loviti de acest cumplit flagel? Nu doresti sa întorci spatele celor de lânga tine? Ai o idee? Vrei sa dai o mâna de ajutor? Vino cu o propunere! Propunerile dumneavoastra, care vizeaza orice domeniu ce are legatura cu lupta antidrog, vor fi trimise pe adresa Agentiei Nationale Antidrog ( se dau datele de contact de la Biroul de presa). Toate aceste propuneri vor fi publicate pe site-ul nostru, iar cele mai valoroase dintre ele vor fi premiate lunar si vor fi luate în evidenta pentru a-si gasi solutionarea adecvata. Agentia Nationala Antidrog"); page[3]=new Array("organizare.htm","ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA AGENTIEI NATIONALE ANTIDROG","","Agentia Nationala Antidrog are în structura sa organizatorica: Conducerea Agentiei, Compartimentul Audit, Observatorul Român pentru Droguri si Toxicomanii, Directia de Evaluare-Coordonare, Directia de Relatii Internationale, Directia pentru Prevenirea Consumului si Directia Resurse Umane si Financiare. Relatiile în cadrul structurilor organizatorice sunt ierarhice, iar relatiile dintre acestea sunt functionale, de consultare si colaborare. Încadrarea, numirea si eliberarea din functii a personalului Agentiei se face de catre Presedintele acesteia. Conducerea Agentiei Nationale Antidrog se exercita de catre Presedintele acesteia. Presedintele reprezinta Agentia în raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice, precum si în justitie. Presedintele Agentiei este ordonator de credite si aproba Statul de functii si Regulamentul de Organizare si Functionare ale acesteia. În îndeplinirea atributiilor sale, Presedintele este ajutat de Directorul General, care i se subordoneaza nemijlocit. În absenta Presedintelui, Directorul General este înlocuitorul de drept al acestuia. În lipsa Presedintelui si a Directorului General, Presedintele Agentiei desemneaza o alta persoana pentru exercitarea conducerii acesteia. În îndeplinirea atributiilor sale, Presedintele Agentiei emite decizii care sunt obligatorii pentru toate institutiile implicate în prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. În organizarea, planificarea, desfasurarea, evaluarea si controlul activitatii Agentiei, Presedintele acesteia emite dispozitii, care sunt obligatorii pentru personalul din subordine. ATRIBUTIILE PRINCIPALE ALE AGENTIEI NATIONALE ANTIDROG elaboreaza Strategia Nationala Antidrog si Planul sau de actiune, le supune spre aprobare Guvernului României si urmareste modul de aplicare a acestora; asigura coordonarea în domeniu între institutiile, organizatiile guvernamentale si neguvernamentale implicate în activitatile din Strategia Nationala Antidrog; elaboreaza, monitorizeaza, avizeaza si coordoneaza programe nationale de combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si a spalarii de bani rezultati din astfel de activitati; elaboreaza, monitorizeaza, avizeaza si coordoneaza, dupa caz, programe nationale de prevenire a consumului ilicit de droguri; coordoneaza activitatea de prevenire la nivel national a centrelor de prevenire si consiliere antidrog; asigura legatura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri si cu alte organisme internationale în domeniu; realizeaza si coordoneaza la nivel national activitatile de colectare, analiza si difuzare a datelor si informatiilor despre droguri si toxicomanie, cu pastrarea confidentialitatii conform legii; stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor; centralizeaza, analizeaza si sintetizeaza toate datele furnizate de autoritatile, institutiile si organizatiile implicate; întocmeste, pe baza datelor furnizate, raportul anual privind evolutia si nivelul traficului si consumului de droguri, pe care îl înainteaza Guvernului României si organismelor internationale abilitate sa asigure aplicarea prevederilor conventiilor internationale, în conformitate cu acordurile ratificate de România; elaboreaza studii, sinteze, documentare, analize de fenomen în domeniul luptei antidrog, actionând prin materiale publicate pentru prevenirea si limitarea productiei, traficului si consumului ilicit de droguri; initiaza si fundamenteaza acte normative în domeniu, face propuneri de armonizare, actualizare si adaptare a legislatiei specifice cu reglementarile internationale, în baza datelor legate de amploarea si caracteristicile nationale ale traficului si consumului de droguri; initiaza, coordoneaza sau avizeaza, dupa caz, activitati de cercetare în domeniu; gestioneaza resursele necesare programelor prevazute de Agentie si controleaza implementarea acestora; gestioneaza si administreaza resursele umane, economice si tehnice ale Agentiei; elaboreaza documentele de organizare, planificare si desfasurare a activitatii Agentiei; q) evalueaza semestrial sau ori de câte ori se impune stadiul realizarii Strategiei Nationale Antidrog; r) efectueaza evaluari semestriale sau anuale ale activitatii Agentiei; s) gestioneaza imaginea publica a Agentiei pe plan intern si international; s) asigura atragerea de resurse financiare interne si externe în vederea sustinerii materiale a obiectivelor strategice de prevenire; t) îndeplineste si alte atributii în domeniu, potrivit legii."); page[4]=new Array("presedinte.htm","CURRICULUM VITAE Chestor sef de politie, Prof univ. dr. Pavel Abraham","","Numele: ABRAHAM Prenumele: PAVEL Locul si data nasterii: Comuna Creaca, jud. Salaj, la 21 octombrie 1948 Adresa: Str. Coltei, nr. 25, ap. 20, sector 3, Bucuresti Contact: Tel: 326.44.00 Fax: 326.67.27 E-mail: pavel.abraham@ana.gov.ro Nationalitatea si cetatenia: Român Confesiunea religioasa: Crestin ortodox Stare civila: Casatorit Locul de munca: Ministerul Administratiei si Internelor, Agentia Nationala Antidrog Profesia: Politist, jurist, profesor universitar Studii: - Doctor în drept - 1995 - Cursuri postuniversitare - Criminologie, 1979 - Facultatea de Drept Bucuresti - 1974 - Scoala Militara de ofiteri activi a Ministerului de Interne - 1972 Cursuri de specialitate si documentare: - Curs de pregatire si documentare în domeniul justitiei penale si administrarii comunitare a justitiei, Universitatea Tiffin, Ohio, (S.U.A.) - 2000 - Curs pe probleme de stiinte sociale aplicate, Cambridge (Marea Britanie) - 1999 - Curs pe probleme de asistenta sociala, Barcelona (Spania) - 1999 - Politia si relatiile comunitare, Louisville (S.U.A.) - 1997 - Politia si protectia vietii private, Messina-Taormina (Italia) - 1995 - Organizarea, conducerea si strategia relatiilor publice ale politiei, la I.H.S.I., Paris (Franta) - 1993 Activitatea profesionala: Din martie 2003 Presedintele Agentiei Nationale Antidrog, Secretar de Stat în Ministerul Administratiei si Internelor; Ianuarie 2001- martie 2003; Secretar de stat în Ministerul de Interne Mai 1999 - ianuarie 2001: Seful Serviciului Independent de Analiza, Strategii si Planificare Resurse din aparatul central al Ministerului de Interne Noiembrie 1997 - mai 1999: Profesor la Centrul pentru Pregatirea si Perfectionarea Cadrelor Bucuresti 1997: Seful Inspectoratului General al Politiei 1995 - 1997: Seful Directiei Cercetari Penale din Inspectoratul General al Politiei 1993 - 1995: Seful corpului de control si anticoruptie din cadrul Inspectoratului General al Politiei 1992 - 1993: Ofiter specialist de analiza-sinteza din Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti si redactor sef la publicatia 955 1990 - 1992: Loctiitor al comandantului (Prorector) al Academiei si Decan al Facultatii de Politie din cadrul Academiei de Politie Alexandru Ioan Cuza, Bucuresti 1979 - 1989: Ofiter instructor în probleme de învatamânt pentru politie, penitenciare, pasapoarte si P.C.T.F., în aparatul central al Ministerului de Interne, Directia de Personal si Învatamânt 1972 - 1979: functii de executie si comanda la Politia Capitalei, în aparatul operativ - Membru fondator al Fundatiei Totul pentru viata; - Membru fondator al Asociatiei Române de Lupta împotriva Drogurilor; - Membru al Fundatiei Române Antidrog; - Membru în International Council on Alcohol and Addiction (ICAA) - Canada; - Membru în Consiliul de conducere al Asociatiei Internationale Europa - 2000; - Membru al Asociatiei Internationale a Politistilor (I.P.A.) - Membru al Societatii Nationale de Criminologie - Membru al Societatii Internationale de Criminologie - Membru al Asociatiei Ziaristilor Profesionisti din România - Presedinte de onoare al Asociatiei Nationale a Detectivilor din România; - Presedinte de onoare al Patronatului Societatilor de Securitate; - Presedintele Comisiei de Dialog Social din Ministerul de Interne; - Presedintele de onoare al Corpului National al Politistilor; - Membru în Centrul International Antidrog; - Membru în Comisia Guvernamentala de Recensamânt al Populatiei s Locuintelor - 2002; - Membru de onoare al Asociatiei Studentilor Straini al Scolii Superioare de Politie Saint Cyr au Mont D'Or din Lyon, Franta. Activitatea didactica: - Din 2001 conducator stiintific de doctorat în cadrul Universitatii Bucuresti - Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala; - Din 1998: profesor universitar asociat prin cumul al Universitatii Europene I.C. Dragan din Lugoj, la disciplina de drept penal - Din 1993: conferentiar, respectiv profesor universitar de drept, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala 1990 - 1992: Cadru didactic la Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza, Bucuresti, drept constitutional si discipline de specialitate 1980 - 1990: activitati didactice la cursurile de formare si de perfectionare a pregatirii ofiterilor si subofiterilor de politie, din Ministerul de Interne, în domeniile drept penal si organizare si conducere a muncii (management) Activitatea stiintifica: - Din 2004: Lider national al Proiectului de Twinning Lupta Împotriva Traficului si Consumului de Droguri - RO 03 - IB/JH/05 încheiat cu Spania - Din 1999: expert independent pe probleme de drept si reforma justitiei la Fundatia Soros Pentru o Societate Deschisa - filiala România - Din 1998: expert în Comitetul P.C.- P.O. al Consiliului Europei pe probleme de actiune si deontologie a politiei - Stagii de documentare si comunicari stiintifice în probleme de politie si politici sociale în tara si strainatate (Belgia, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Slovacia, Spania, SUA, Ucraina, Ungaria) - 1992-1993: bursier NATO, context în care am aprofundat probleme referitoare la relatiile politie-colectivitate, îndeosebi caracteristicile acestora în perioada de tranzitie, elaborând în final lucrarea Strategia relatiilor politie-comunitate în perioada de tranzitie la statul de drept - 1985 - 1989: secretar stiintific - Comisia de Cercetare Stiintifica din cadrul Directiei Personal si Învatamânt al Ministerului de Interne, unde am elaborat lucrari si am efectuat studii în domenii referitoare la starea, dinamica si pregatirea efectivelor, concluziile acestora fiind exploatate pentru fundamentarea deciziilor în materie, la nivelul conducerii ministerului - Participare la reuniuni stiintifice de anvergura în tara si strainatate, precum: - Al XI-lea Congres International de Criminologie, Budapesta, Ungaria (1993) - Al IV-lea Congres International Regional de Dreptul Muncii, Bruxelles, Belgia (1993) - Al IV-lea Congres International al Magistratilor în Probleme de Minori si Familie, Bremen, Germania (1994) - Promovarea Relatiilor Interetnice, Neptun (1993) si Bucuresti (1997) - Al XII-lea Congres International de Criminologie, Seul, Coreea (1998) - Seminarul PARTENERIATE UNIVERSITARE PENTRU REFORMA JUSTITIEI, Bucuresti, 28 - 30 septembrie2001, organizat în colaborare cu Universitatea TIFFIN, Ohio, SUA; - Seminarul privind Drepturile Omului în pragul Mileniului al III-lea - Bucuresti, 10 decembrie 2001; - Participarea în cadrul delegatiei române la cea de a 8-a reuniune plenara a Grupului de State Împotriva Coruptiei (GRECO) care a avut ca obiect printre altele analizarea raportului de tara a Poloniei, României, Germaniei si Lituaniei, în perioada 04 - 08.03.2002 - Conferinta privind Norme si Standarde Europene de Etica a Politiei în Situatii Obisnuite si de Urgenta, organizata de Consiliul Europei si Ministerul de Interne al Lituaniei, la Vilnius, în perioada 21-22 martie 2002: -Participarea la Întâlnirea Grupului Director al Initiativei Anticoruptie a Pactului de Stabilitate (SPAI Steering Group) desfasurata sub egida Consiliului Europei si a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, în perioada 28.04 - 02.05.2002 - Participarea la Conferinta Statelor membre a Uniunii Europene si a Statelor Candidate asupra Drogurilor, desfasurata la Madrid sub Presedintia spaniola a Consiliului Uniunii Europene si a reprezentantilor Marii Britanii, în perioada 11.06 - 13.06.2002 - Seminarul privind crestere responsabilitatilor pentru ofiterii de politie conform Recomandarii (2001) 10 referitoare la Codul European de Etica a Politiei, cu speciala referire la problema minoritatilor organizat la SKOPJE - Republica Macedonia, 25-26 septembrie 2002; - Masa rotunda cu tema Prevenirea si combaterea traficului de carne vie, organizat de Fundatia HANSS SIEDEL, octombrie 2002; - Reuniunea privind Politia comunitara si Minoritatile, organizat de OSCE, în perioada 28-29 octombrie 2002; - Seminarul privind Instrumente Internationale de Lupta Împotriva Criminalitatii Organizate, Ghyula, Ungaria, 29 - 31 octombrie 2002, - Proiectul privind Violenta cotidiana - Dimensiunea tânara organizat de Consiliul Europei la Centrul European pentru Tineret de la Budapesta, 24 - 26 octombrie 2002; - Seminarul privind Noi Amenintari la Adresa Securitatii Mondiale - Terorismul Nuclear, organizat de Fundatia Europa 2000 si EURISC, Bucuresti, decembrie 2002; - Seminarul privind Mijloace moderne de lupta împotriva criminalitatii organizate, organizat de PACO - SIMS, Bucuresti, ianuarie 2003; - Conferinta privind Reducerea consecintelor conexe consumului de droguri - Canada - martie 2003 - A 46-a Sesiune a Comisiei Natiunilor Unite pentru narcotice si droguri - Viena - aprilie 2003; - Conferinta privind Crearea Sistemului Comun de Lupta Împotriva Abuzului de Droguri în Statele din Sud-estul Europei - Dubrovnik - noiembrie 2003; - Vizita de lucru la E.M.C.D.D.A. de la Lisabona la invitatia directorului executiv ai institutiei europene - Lisabona - martie 2004; - Conferinta Nationala a Studentilor din Scolile de Administratie Publica - Mamaia, 13-16 mai 2004; - Sesiunea internationala de Comunicari Stiintifice Siguranta cetateanului - autoritate, comunitate, integrare - Sinaia, 2004 - Al 67-lea Curs International de Criminologie - Criminologie si siguranta publica: prevenirea si controlul criminalitatii într-un stat de drept - Bucuresti, mai, - Conferinta privind Proiectul noii Strategii Antidrog a U.E. pentru perioada 2004-2008 - Dublin, Irlanda - mai, 2004 2004; - Conferinta privind Reducerea Consecintelor Negative cauzate de Consumul de Droguri - Berlin - mai, 2004; - Cea de a 7-a Conferinta Bienala privind Perspective Internationale asupra Criminalitatii, Justitiei si Ordinii Publice - Colegiul John JAY de Justitie Penala - Universitatea din New York - Bucuresti, iunie 2004; - Conferinta Internationala privind Spalarea Banilor si Finantarea Terorismului International, - Bucuresti, iunie 2004; - Conferinta privind Combaterea criminalitatii ecologice - EUROPA 2000; Bucuresti, septembrie 2004, - Forumul Coalitiei Anticoruptie - Parteneriat public-privat pentru combaterea cauzelor coruptiei - septembrie 2004. - Conferinta privind Programele de harm-reduction - între legalitate si necesitate - Bucuresti, octombrie 2004; - Seminar international consacrat politicilor în domeniul drogurilor, intitulat Politica globala asupra drogurilor - Directii pentru viitor - Fundatia BECKLEY - Londra, octombrie 2004; - Conferinta internationala privind educatia antialcool a tinerilor - ICCA - Venetia, noiembrie 2004 Lucrari: - Autor si co-autor a peste 60 de lucrari si materiale de specialitate în probleme juridice, de politie si de asistenta sociala, ca de exemplu: - Transforming Police in Central And Eastern Europe - Proces And Progress - Geneva, Center for Democratic Control of Armed Forces (DCAF) - 2004; - Drogurile - Reglementari internationale si interne - 2004 ; - Poti sa fi Detectiv Particular - 2004 - Poti sa fi Detectiv particular - Editia a II-a, 2004 - Geopolitica Integrarii Europene / Cap. Integrarea sistemului judiciar românesc în structurile europene - 2002 - Justitie penala americana - O perspectiva asupra sistemului de justitie penala american - 2002 - Politia comunitara -2002 - Justitie penala - norme juridice-2001; - Introducere în Probatiune-2001; - Conventii europene în materie penala-2001; - Administrarea justitiei în comunitate - standarde si reglementari internationale. - Politia, comunitatea si tranzitia - Infractiuni prevazute în legile speciale - Raspunderea penala a angajatilor în cadrul raportului juridic de munca - Valori democratice si respectarea drepturilor omului în activitatea politiei - Politici sociale privind prevenirea si combaterea criminalitatii - Strategia raporturilor politie-comunitate - Dictionar explicativ practic de termeni uzuali în dreptul penal si dreptul procesual penal - Dictionar de termeni juridici uzuali - Culegere de acte normative internationale în domeniul apararii drepturilor omului Legislatie în asistenta sociala - Culegere de acte normative interne Legislatie în asistenta sociala Autor si conducator a mai multor programe de pregatire si cercetare în probleme de drept, asistenta sociala si relatii publice: - Legislatia muncii si a familiei - Elemente de drept civil si penal - Drepturile omului - Drepturile copilului - Promovarea valorilor democratice si a spiritului european în activitatea politiei"); page[5]=new Array("directorgen.htm","CURRICULUM VITAE Director general Vasile Popa","","Nume: POPA Prenume: VASILE Data nasterii: 1 NOIEMBRIE 1952 Locul nasterii: Comuna UNIREA, Judetul CALARASI Starea civila: Casatorit Profesia: Jurist Locul de munca: Agentia Nationala Antidrog Domiciliul: Bucuresti, Str. Popa Rusu nr.9, Et.3, ap.9, sector 2. Contact: Tel: 326.44.88 Fax: 326.67.27 E-mail: vasile.popa@ana.gov.ro Studii: - Doctorat la Academia de Studii Economice, 1996 - 2002 - Curs POINTMAN LEADERSHIP INSTITUTE - Principle Based Leadership, 2001 - Colegiul National de Aparare - 2002 - Cursul postuniversitar al Academiei de Studii Economice, 1996 - Curs postacademic MID LOVEL MANAGEMENT/CRISIS MANAGEMENT, la Academia F.B.I. din QUANTICO - VIRGINIA, la U.S. Departament of Justice, 1995 - Cursul Postuniversitar al Facultatii de Drept, 1981 - Facultatea de drept, 1978 - Scoala de Ofiteri de Politie, 1974 Lucrari elaborate: - Teza de doctorat Rolul managementului în cadrul sistemului concurential din România, în perioada de tranzitie si în perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana. - Lucrarea de absolvire a Colegiului National de Aparare, Ordinea publica, premiza si conditie a securitatii nationale. - 20 de lucrari, comunicari stiintifice, programe. Functii îndeplinite: - Director General al Agentiei Nationale Antidrog (A.N.A.), 2004 - Director al Directiei de Prevenire a Consumului de Droguri si Coordonare a Activitatii Centrelor de Prevenire si Consiliere Antidrog, Agentia Nationala Antidrog, 2003 -2004. - Director General Adjunct al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti (D.G.M.P.B.), 1990 - 2002. - Sef de serviciu. - Sef de sectie. - Sef de birou. Ultima avansare in grad profesional: 01.11.2002, Chestor de Politie. Responsabilitati: - Prevenirea si combaterea traficului si consumului de droguri. - Coordonarea Centrelor de Prevenire si Consiliere Antidrog. Limbi straine: - Franceza - Rusa Initiative - realizari (exemple): - Documentarea, organizarea si coordonarea a peste 12 000 misiuni de mentinere a ordinii publice, cu prilejul desfasurarii manifestarilor publice, în perioada 1990 - 2002: - Constituirea Brigazii de Asigurare a Ordinii si Linistii Publice (noiembrie 1990), în prezent transferata la Comandamentul National al Jandarmeriei : - Înfiintarea Detasamentului de Interventii Actiuni Speciale - D.I.A.S. - transformat ulterior în Serviciul de Politie pentru Interventie Rapida (S.P.I.R.) ; - Membru fondator al Ziarului 955 - POLITIA CAPITALEI, decembrie 1995; - Documentarea si constituirea placii de onoare pe care sunt gravate numele, prenumele si perioada de functionare a sefilor agiei si Politiei din Bucuresti, de la anul 1806, la zi; reconstituirea steagului agiei si omologarea steagului Politiei din Bucuresti; - Înfiintarea Telefonului Cetateanului la sectia de Politie; - Înfiintarea Sectiei de Politie pentru Transport Urban în Bucuresti; - Lansarea si coordonarea programelor de prevenire a criminalitatii în Bucuresti : Speranta Cetatii,Steaua Polara, Drumul spre casa, Catacomba, Carul Mic, Patrulaterul, Cascada, Stafeta, Nicovala - '95, Pro - Senectute, Interferente, Labirint,Noaptea Albastra, Fata orasului, Ceata risipita, Soc Nocturn, Apropo-Civis, Umbrele Strazii, Force Frech. - Initierea si coordonarea, în anul 2001, a programului STRADA NOASTRA care a avut ca obiectiv identificarea, verificarea si scoaterea din Bucuresti a persoanelor minore ai majore cu domiciliul în provincie, fara adapost si alte mijloace de existenta, persoane care au savârsit în mod curent infractiuni si contraventii, încalcând flagrant normele de convietuire sociala; - Lansarea si conducerea programului CONCORDIA care a avut ca obiectiv formarea ofiterilor de politie comunitara si a agentilor de legatura cu comunitatea; - Initierea si dezvoltarea conceptiei de zona de siguranta publica în Bucuresti si reorientarea conceptiei de siguranta publica, plecând de la responsabilizarea politistilor pe un perimetru precis determinat; - Organizarea Politiei Rutiere pe principiile de activitate în zona de siguranta rutiera, principiu ce presupune nominalizarea agentilor si a responsabilitatilor acestora pe un nivel în care sa se desfasoare, în afara de dirijarea circulatiei, întreaga gama de activitati preventive în materie; - Realizarea si lansarea în România a primei centrale dispecerat SAT POL, pentru monitorizarea video si radio a autovehiculelor politiei din Bucuresti si a autoturismelor furate, echipate cu senzori G.P.S. din sistemul NET SAT (iulie 2001); - Initierea si coordonarea programului PASI SPRE SIGURANTA COMUNITATII care, în perioada 2002 - 2004, a avut ca obiectiv dezvoltarea valentelor Politiei de Proximitate din Bucuresti, amplificarea comunicarii cu cetatenii, solutionarea operativa a doleantelor acestora ce cad în competenta institutiei, consilierea comunitatilor în scopul cresterii nivelului de siguranta personala si colectiva; - Promovarea si co-participarea la realizarea sistemului informatic INFOPOL, alaturi de unele societati de asigurari si de firma ROMSYS S.A., ce a constat în realizarea unei banci unice de date privind istoricul fiecarui autoturism din Bucuresti (înmatriculari, radieri, avarii, etc.), la care sa aiba acces, în interes propriu, deopotriva, cetatenii, societatile de asigurare si Politia. - Coordonarea misiunilor pe timpul transportarii Bradului de Craciun, oferit de tara noastra pentru ornarea Pietei San Pietro din Roma, decembrie 2001; - Co-autor în elaborarea si derularea programului Marea Alianta Româna Antidrog (M.A.R.A.), avizat de Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, august 2004; - Realizarea primului Centru de Excelenta de tip comunitate postcura pentru reabilitarea si resocializarea persoanelor dependente de droguri. Distinctii si recunoasteri (din afara sistemului): - Brevet si medalie conferite de Camera Deputatilor, în 1995, la încheierea Reuniunii Interparlamentare; - Scrisoarea de multumire adresata personal si semnata de Bill Clinton, presedintele USA, 11 august 1997; - Înmânarea efigiei Papei Ioan Paul al II-LEA, 07 - 09 mai 1999 - Scrisoare cu felicitari din partea primului ministru, domnul Adrian Nastase, dupa Festivalul International George Enescu, 08 - 28 septembrie 2001; - Scrisoare de multumire semnata de Ministrul de Externe, Mircea Geoana, din 24.01.2002, pentru contributia la reusita actiunii politico diplomatice si de imagine ocazionate de oferirea de catre tara noastra a Bradului de Craciun, Sfântului Scaun, decembrie 2001."); page[6]=new Array("directii.htm","PREZENTAREA DIRECTIILOR","","OBSERVATORUL ROMÂN PENTRU DROGURI SI TOXICOMANII DIRECTIA DE EVALUARE - COORDONARE DIRECTIA DE RELATII INTERNATIONALE DIRECTIA PENTRU PREVENIREA CONSUMULUI DIRECTIA DE RESURSE UMANE SI FINANCIARE COMPARTIMENTUL AUDIT "); page[7]=new Array("dir_obs.htm","OBSERVATORUL ROMÂN PENTRU DROGURI SI TOXICOMANII ","","DIRECTOR: Cms. - sef dr. în farmacie Angela PANTEA CONTACT: Tel: 326.47.87 Fax: 326.67.27 E-mail: angela.pantea@ana.gov.ro STRUCTURA DIRECTIEI: INDICATORI SANITARI: Dr. Lucian SUDITU INDICATORI JUDICIARI: Scms. ing. Monica AGAPIE INDICATORI SOCIALI: Bioinginer medical Ruxanda ILIESCU DOCUMENTARE: Sinsp. dr. Madi SURUGIU ATRIBUTII ALE OBSERVATORULUI ROMAN DE DROGURI SI TOXICOMANII: Hotarârea de Guvern nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog prevede ca Observatorul Român pe Droguri si Toxicomanii este directia Agentiei Nationale Antidrog care stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor. Asigura legatura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri si cu alte organisme internationale în domeniu; Realizeaza si coordoneaza, la nivel national, activitatile de colectare, analiza si difuzare a datelor si informatiilor despre droguri si toxicomanie, cu pastrarea confidentialitatii, conform legii; Stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor; Centralizeaza, analizeaza si sintetizeaza toate datele furnizate de autoritatile, institutiile si organizatiile implicate. Regulamentul de Organizare si Functionare al Agentiei Nationale Antidrog prevede ca O.R.D.T. are urmatoarele atributii: Participa la elaborarea Strategiei Nationale Antidrog si a Planului de actiune pentru aplicarea acestuia; Stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor; Identifica permanent sursele de date, procedurile de colectare si codificare a acestora pentru dezvoltarea bazei informationale proprii pe cei cinci indicatori-cheie ceruti de Centru European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Drog: Prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populatiei generale (sondaje de opinie); Prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic de droguri (prevalenta statistica/estimarea incidentei si studii în rândul consumatorilor de droguri); Boli infectioase ca urmare a consumului de droguri (prevalenta si incidenta HIV, hepatitele B si C în rândul consumatorilor de droguri injectabile); Decese ca urmare a consumului de droguri si mortalitate în rândul consumatorilor de droguri (registre speciale de statistica privind mortalitatea în populatia generala si studii de cohorta privind mortalitatea în rândul consumatorilor de droguri); Cerere de tratament (statistici de la centrele de tratament privind clientii care au început tratament ca urmare a consumului). Asigura comunicarea cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Drog si punctele nationale focale - REITOX; Realizeaza si actualizeaza Harta informationala (surse si persoane de contact); încheie conventii de colaborare între Observatorul Român pe Droguri si Toxicomanii si institutiile din Harta informationala; Gestioneaza punctul de documentare al Agentiei, cu privire la droguri; Initiaza propuneri de adaptare/actualizare/armonizare a legislatiei din domeniul sau de activitate cu reglementarile internationale; Initiaza, coordoneaza si avizeaza, dupa caz, programe/proiecte/activitati de cercetare în domeniu; Redacteaza si prezinta Raportul national anual cu privire la situatia (evolutia) fenomenului drogurilor în România si îl trimite la Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Drog; Elaboreaza strategia si planul de actiune anual al Observatorului Român pe Droguri si Toxicomanii; Îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Agentiei. DESPRE NOI: EMCDDA INDICATORI RELEVANTI PENTRU FENOMENUL DROGURILOR "); page[8]=new Array("pantea.htm","CURRICULUM VITAE Cms. - sef dr. în farmacie ANGELA PANTEA Director OBSERVATORUL ROMÂN PENTRU DROGURI SI TOXICOMANII ","","Nume si prenume: PANTEA ANGELA Locul de munca: AGENTIA NATIONALA ANTIDROG Contact: Tel: 326.47.87 Fax: 326.67.27 E-mail: angela.pantea@ana.gov.ro Instruire: Decembrie 1997 Doctor în farmacie (Controlul chimic analitic al drogurilor) Junie 1993 Farmacist primar Junie 1991 Farmacist principal Septembrie 1979 Farmacist Cursuri de pregatire: 2004 Indicatori epidemiologici ai EMCDDA în cadrul Academiei Retelei Europene de Informatii privind Drogurile si Consumul de Droguri (REITOX), Lisabona 2003 Management financiar REITOX - EMCDDA, Colegiul Europei, Bruges, Belgia 2003 Indicatori ai EMCDDA, Lisabona Iulie - Septembrie 1994 Analiza chimica a drogurilor în fluide biologice, Universitatea de Medicina si Farmacie, Glasgow, Marea Britanie Junie 1994 Analiza chimica a drogurilor în fluide biologice, Milano, Italia August - Octombrie 1993 Droguri, control chimic calitativ si cantitativ, Laboratorul Guvernamental de Chimie, Londra, Marea Britanie 1993 Tehnici moderne în chimia analitica a drogurilor, Universitatea Bucuresti 1992 Identificarea drogurilor prin tehnici analitice, Administratia de aplicare a legii în domeniul drogurilor, Washington DC, Statele Unite ale Americii 1991 Toxicologia drogurilor, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davilla, Bucuresti 1989 Curs de farmacognozie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davilla, Bucuresti 1989 Curs de homeopatie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davilla, Bucuresti Locuri de munca, Responsabilitati: Aprilie 2003 - pâna în prezent Agentia Nationala Antidrog, Ministerul Administratiei si Internelor - Director al Observatorului Român privind Drogurile si Toxicomaniile 2001-2003 Coordonator National Phare pe domeniul Drogurilor - Coordonator National pentru 2 Proiecte Phare 2002-2003 Unitatea de implementare programe & cooperare & relatii internationale din cadrul Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Inspectoratul General al Politiei Române - specialist 2000-2002 Serviciul droguri sintetice, substante chimice esentiale, precursori si laboratoare clandestine Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Inspectoratul General al Politiei Române - specialist Aprilie 1997-2000 Laboratorul National de Analiza a Drogurilor Inspectoratul General al Politiei Române - Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Specialist în analize calitative si cantitative pe droguri-coordonator 1992-1997 Laboratorul National de Analiza a Drogurilor - Inspectoratul General al Politiei Române - Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Specialist în analiza chimica a drogurilor 1990-1992 Institutul de criminalistica , Specialist în analiza drogurilor 1983-1989 Directia Medicala, Ministerul Administratiei si Internelor Farmacist 1979-1989 Agentia Nationala a Medicamentelor, Ministerul Sanatatii, Departamentul pentru controlul medicamentelor, farmacist Domenii de competenta: Analize chimice calitative si cantitative pe drogurile licite si ilicite Droguri sintetice ilegale Cooperare internationala în domeniul drogurilor Prevenirea consumului ilegal de droguri Cercetare în toxicologia si farmacologia drogurilor Elaborare de proiecte legislative & armonizare legislativa Colectarea si procesarea datelor referitoare la droguri Limbi straine: Engleza (nivel 3) Franceza (nivel1) Experienta în PC: Experienta PC în WinWord, Power Point "); page[9]=new Array("emcdda.htm","EMCDDA INDICATORI RELEVANTI PENTRU FENOMENUL DROGURILOR ","","Tinând cont de o serie de tratate internationale în domeniu, precum si de propunerile organismelor europene de profil, la data de 25 iunie 1990, Consiliul Europei a ratificat Ghidul de aplicare al Planului privind Combaterea Drogurilor, care a fost înaintat spre aprobare Comitetului European de Combatere a Drogurilor. În particular, pornind de la necesitatea elaborarii unui studiu despre sursele de informare, relevanta si utilitatea lor practica, s-a analizat oportunitatea înfiintarii unui centru care sa gestioneze aceste surse de informare la nivel european. De asemenea, s-a subliniat necesitatea ca fiecare Stat Membru sa-si dezvolte propria retea informationala, care sa acopere atât aspectele sociale si medicale, cât si pe cele referitoare la traficul de droguri si combaterea acestuia. Dupa evaluarea tuturor elementelor ce tineau de legislatia europeana relevanta, de dimensiunea financiara a proiectului, de însasi oportunitatea înfiintarii unei asemenea structuri, cu mentiunea ca proiectul de regulament sa fie revizuit în termen de trei ani, la data de 8 februarie 1993, a fost adoptat Regulamentul Consiliului Europei nr.302 cu privire la înfiintarea Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si Drogodependentei (EMCDDA), cu sediul la Lisabona, având ca principala atributie furnizarea, catre Comunitatea Europeana a Statelor Membre, de date si informatii obiective, relevante si comparabile la nivel european în legatura cu drogurile si consecintele acestora. Procesarea statistica, documentara si tehnica (folosind instrumente de lucru standard-indicatori) a informatiilor furnizate este de natura sa ofere Statelor Membre o imagine de ansamblu a situatiei drogurilor atunci când, în domeniul lor de competenta, reprezentantii acestora adopta decizii si masuri pentru diminuarea efectelor drogurilor. În prezent, Centrul european cu sediul la Lisabona coordoneaza o retea de puncte nationale focale, stabilite în cele 15 state membre, Norvegia si unul la Comisia Europeana. Fiecare dintre aceste puncte focale reprezinta o structura tehnica de legatura a statului respectiv cu Centrul european, constituind împreuna Reteaua Europeana de Informatii cu privire la Droguri si Dependenta de Droguri (REITOX). Aceasta retea actioneaza ca un instrument practic de colectare si schimb de informatii. În activitatea sa de colectare si schimb de informatii în materie de droguri, Centrul european are ca partenere mai multe organisme si organizatii, cum ar fi: Interpol, Europol, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, UNDCP, Organizatia Mondiala a Sanatatii si altele. Ca elemente importante ale structurii Centrului mentionam Comitetul director, Comitetul stiintific si Comitetul consultativ pentru achizitii si contractari. Comitetul director este organismul la nivelul caruia se adopta deciziile si consta din reprezentantii fiecarui stat membru, doi reprezentanti ai Comisiei Europene si doi experti cu calificare înalta în domeniul drogurilor desemnati de Parlamentul European. Prezenta reprezentantilor tuturor statelor membre este o garantie ca, în procesul de luare a deciziilor, sunt respectate în mod egal interesele tuturor statelor implicate. Comitetul director dispune de un Birou, format din presedinte (ales pentru o perioada de trei ani), vicepresedinte, un reprezentant al Comisiei Europene, un reprezentant al Parlamentului European si doi reprezentanti ai statelor membre. Toata aceasta structura este sustinuta, asistata si supervizata de un Comitet stiintific. Centrul, si implicit reteaua desfasoara doua tipuri de activitati - obligatorii si aditionale - în baza unor planuri de lucru elaborate atât anual, cât si pentru perioade de câte trei ani. Un plan de lucru contine o matrice tematica ce ofera o imagine de ansamblu asupra principalelor domenii de activitate (cum ar fi monitorizarea situatiei drogurilor, analizarea reactiilor la problema drogurilor si impactul politicilor aplicate) si respectiv, obiectivele strategiei concretizate în Planul de Actiune pentru aceeasi perioada; cea de-a doua sectiune a planului de lucru contine o lista de prioritati, rolul EMCDDA în cadrul fiecarei activitati si partenerii implicati. Activitatile obligatorii ale retelei sunt: actualizarea Rapoartelor Nationale în care este prezentata situatia drogurilor la nivelul fiecarui stat; actualizarea sistemului de informatii cu privire la activitatile de reducere a cererii (EDDRA); participarea la programul de avertizare rapida (Early Warning System); actualizarea hartilor informationale ale punctelor focale, cu exceptia celor din domeniul reducerii cererii pentru care exista un program separat (EDDRA); îndeplinirea tuturor activitatilor necesare implementarii celor cinci indicatori cheie epidemiologici. INDICATORII EPIDEMIOLOGICI CHEIE 1. Prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor în populatia generala (sondaje de opinie); Scop: Sa se obtina masurarea comparabila si relevanta a modelului de consum a diferitelor droguri în populatia generala, atitudinile si elementele comportamentale ale grupurilor populationale. În mod obisnuit, studiile repetate ofera informatii despre modificarile produse în consumul de droguri. Aceasta reprezinta informatia de baza în evaluarea situatiei, monitorizarea tendintelor, identificarea prioritatilor, planificare si evaluarea politicilor de raspuns. Metoda: Sondaje de opinie asupra populatiei generale la nivel national (sondaje de tip recensamânt luând ca esantion gospodarii reprezentative la nivel national) Standarde: Întrebari item introduse în chestionarul care se aplica cu ocazia sondajelor (consum de diferite droguri, atitudinile si perceperea riscului, caracteristici sociale si demografice de baza) si ghiduri referitoare la metoda, procedee pentru extragerea datelor echivalente din studiile existente, analiza datelor si raportarea rezultatelor. 2. Prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor (statistici privind prevalenta/incidenta estimate si studii în rândul consumatorilor de droguri); Scop: Furnizarea de estimari comparabile si relevante referitoare la prevalenta si modelele de consum de droguri problematice, cum ar fi dependenta de heroina sau injectarea de droguri, care nu sunt relevant masurate prin sondaje. Acest indicator este utilizat pentru evaluarea nevoilor de tratament sau a masurilor de reducere a consecintelor daunatoare sanatatii si ofera o baza pentru estimarea altor costuri sociale, cum ar fi criminalitatea asociata consumului. Metoda: Estimari statistice bazate pe date existente (tratament, politie, SIDA, decese) Standarde: Definitii de caz, ghiduri pentru 7 tehnici statistice de estimare a prevalentei (4 metode multiplicator bazate pe tratament, registre de mortalitate sau politie, metoda captura-recaptura, indicatorul multivariabila, calcul de regresie obtinut din datele privind HIV/SIDA), ghiduri aditionale pentru estimari locale, formate standard pentru raportarea datelor; 3. Boli infectioase asociate consumului de droguri (prevalenta si incidenta HIV/SIDA, hepatite B si C în rândul consumatorilor de droguri injectabile) Scop: Obtinerea masuratorilor comparabile si relevante asupra nivelurilor de infectare cu virusul hepatitelor B si C si HIV în populatia consumatoare de droguri si, în particular, a tendintelor în prevalenta si incidenta noilor infectii în rândul consumatorilor de droguri injectabile. De acest indicator este nevoie pentru a identifica prioritatile de prevenire a viitoarelor infectii, pentru a prevedea nevoile si costurile îngrijirilor medicale si de a monitoriza impactul interventiilor de prevenire. În plus, datele pot fi utilizate pentru estimarea indirecta a incidentei, prevalentei si tendintelor în injectarea de droguri. Metoda: Metoda curenta consta în colectarea si raportarea datelor standard din sursele existente (decese prin supradoza si urgente non-fatale, centre de tratament a consumatorilor de droguri, schimb de seringi, populatie arestata sau detinuta, clinici pentru boli cu transmitere sexuala, screening al femeilor gravide, laboratoare de sanatate publica, studii speciale). Exista, la nivel european, propuneri de studii santinela bazate pe studii repetate, standardizate. Standarde: Tabele standard pentru raportarea prevalentei HIV, hepatitelor B si C în populatia consumatoare de droguri si droguri injectabile din surse specifice. 4. Decese ca urmare a consumului de droguri si mortalitate în rândul consumatorilor de droguri (registre speciale pentru statistici privind mortalitatea în populatia generala si studii de cohorta privind mortalitatea în rândul consumatorilor de droguri); a) decese acute (directe) legate de consumul de droguri Scop: Obtinerea informatiilor comparabile si relevante referitoare la numarul si caracteristicile persoanelor care mor ca urmare a consecintei directe a consumului de droguri (decese acute sau directe induse de drog -- supradoza). Acesta este un indicator important privind impactul asupra sanatatii în cazul consumului de droguri problematice si poate fi utilizat în monitorizarea consumului problematic de droguri problematice. Metoda: Extragerea si raportarea datelor standard referitoare la decesele acute din registrele generale de mortalitate, precum si din cele speciale (de exemplu, Registrul IML) Standarde: Ghiduri pentru extragerea si raportarea codurilor privind cauza decesului, asa cum rezulta din registrele general si special, utilizând clasificarea internationala a bolilor ICD 9 / ICD 10. b) mortalitate (toate cauzele în rândul consumatorilor) Scop: Obtinerea informatiilor comparabile si relevante referitoare la toate cauzele de mortalitate în grupurile definite de consumatori de droguri problematice, urmariti în timp. Acesta ofera o estimare mai buna si mai cuprinzatoare a riscului relativ în diferitele cauze de deces, în grupurile vizate, incluzând si decesele indirecte (boli, accidente, sinucideri) Metoda: Studii de cohorta (urmarirea pe termen lung a grupurilor definite de consumatori, în mod obisnuit a grupurilor de consumatori de droguri problematice care au beneficiat de tratament). Ratele de mortalitate si cauzele deceselor constatate prin stabilirea unei conexiuni între înregistrarile din registrele de mortalitate si alte surse de date. Standarde: Protocol de cercetare standard pe studii comparative de cohorta a ratelor anuale de mortalitate si cauze specifice de deces în grupuri definite de consumatori de droguri: definitii, esantionarea si alegerea subiectilor, date de baza, procedee de urmarire, analiza datelor si raportarea rezultatelor. 5. Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri (statistici de la centrele de tratament cu privire la pacientii care încep tratamentul). Scop: Obtinerea informatiilor comparabile si relevante referitoare la numarul si caracteristicile persoanelor care au început tratament pentru consumul de droguri. Informatiile referitoare la dimensiunile si profilul acestei populatii, precum si cele referitoare la modelul lor de consum (de exemplu, injectare, policonsum) pot fi utilizate pentru a identifica tipologiile în utilizarea serviciilor, evaluarea nevoilor de resurse si planificarea si evaluarea serviciilor destinate consumatorilor. De asemenea, furnizeaza un indicator indirect al tendintelor în consumul de droguri si este o baza bogata pentru explorarea în adâncime a prevalentei. Metoda: Sistemul national standardizat de raportare a cazurilor de consumatori care au intrat în reteaua de tratament. Standarde: Protocol comun EMCDDA - Grupul POMPIDOU, care defineste: tratamentul, acoperirea, prima solicitare de tratament, cazul, setul de date de baza (19 variabile acoperind tratamentul, caracteristicile socio-demografice, tipologia consumului si comportamentul de injectare în grup), ghiduri pentru codificare, analiza si raportarea rezultatelor. II. INDICATORII DE OFERTA Pentru o monitorizare eficienta si complexa a situatiei drogurilor, în afara indicatorilor cheie epidemiologici, mai exista o serie de indicatori asociati componentei de reducere a ofertei de droguri, acestia tinând mai mult de resortul justitiei si afacerilor interne. Dintre indicatorii de oferta pot fi mentionati urmatorii: disponibilitate si oferta pe piata ilicita pretul si puritatea drogurilor criminalitatea asociata drogurilor, atât consumului cât si traficului de droguri numarul de arestari capturile de droguri. De asemenea, se mai evidentiaza o categorie de INDICATORI SOCIALI, cum ar fi: excluderea sociala costurile sociale asociate consumului. Aditional, exista si activitati voluntare, care presupun lucrul alaturi de EMCDDA la elaborarea de concepte vis-a-vis de urmatoarele obiective: reducerea impactului negativ asupra sanatatii; prevalenta în rândul consumatorilor tineri; succesul tratamentului; oferta de drog; criminalitatea asociata drogurilor; implementarea strategiei; contributia la strategia de aderare. Un instrument de lucru deosebit de util de care dispune dispune REITOX este Baza europeana de date în domeniul legislativ cu privire la droguri, care este o arhiva legislativa online, continând normativele în materie aflate în vigoare atât ale statelor membre, cât si ale tarilor candidate. Pentru actualizarea acestei baze de date, exista o retea a corespondentilor legali, care au obligatia de a semnala, traduce si transmite la Centru orice act normativ de specialitate adoptat. În cazul României, un consilier de la Ministerul Justitiei îndeplineste aceasta functie. Desi nu este completa înca, aceasta arhiva contine: texte de legi în formatele originale, pentru a permite analistilor sa consulte direct legea; profilul tarii respective, care este compilat din rapoartele nationale; studii comparative, care contin tabele, grafice si cifre relevante; principalele tendinte în legislatie, rezultând o sectiune care ofera o imagine globala asupra pozitiei legale a tarii respective. CADRUL INSTITUTIONAL DIN ROMÂNIA Ordonanta nr 51/2001 ratifica Acordul Financiar semnat de Guvernul României si Comisia Europeana. Acest document se refera la Programul National Phare 2000 (RO0004-RO0007), specificând ca Punctul National Focal (PNF) este parte a Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sanatate (IMSS), institut subordonat Ministerului Sanatatii si Familiei (la acel moment), drept o conditie de baza pentru primirea sprijinului Phare. Dupa o lunga perioada de indecizie politica în ceea ce priveste localizarea acestuia, Guvernul României a hotarât sa transfere PNF la IMSS. Aceasta decizie are la baza acordul informal dintre Ministerul de Interne si Ministerul Sanatatii si Familiei, dar nu este sustinuta de nici un document administrativ. PNF este constituit din personal mixt, de la MI si de la MSF, aceasta permitând crearea unei punti de legatura între domeniul aplicarii legii si cel al sanatatii publice, lucru care nu a fost posibil într-o structura institutionala precedenta. IMSS mai actiona si ca o sursa de informatii în domeniul drogurilor pentru CAN (ESPAD), UNAIDS, diferite ong-uri, precum si pentru institutii de stat din România. Relocalizarea PNF a fost facilitata si de ampla restructurare a politicilor pe droguri, activitate sprijinita si de proiectele de twinning. Aceste aranjamente prevad ca PNF sa opereze sub egida CILID si sa fie finantate de Ministerul Sanatatii si Ministerul de Interne. CILID însa nu s-a dovedit operational si atunci s-a dispus masura înfiintarii Agentiei Nationale Antidrog, care sa coordoneze activitatea tuturor institutiilor implicate în combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, îndeplinind, în acest fel, unul dintre obiectivele importante ale Conventiei de twinning Lupta împotriva drogurilor. PNF din România a fost, initial, înfiintat în 1994, în cadrul proiectului Phare DIS (Drug Information System), la MI-BCCOC (aceasta datorita unei prevederi speciale din legislatia nationala, care stipula ca unitatea centrala de lupta împotriva crimei organizate si antidrog, din IGP este singura unitate din România care poate gestiona informatii cu privire la droguri). În acest context, PNF nu a beneficiat de personal full-time, si nici de finantare; un ofiter a fost persoana de contact si a îndeplinit sarcinile respective în afara atributiilor sale specifice. În aceste conditii, s-a reusit elaborarea a trei rapoarte nationale, dar s-a obtinut doar partial coordonarea cu alte initiative din domeniul sanatatii publice, cum ar fi ESPAD sau programul national pentru prevenire. De la constituirea PNF si pâna la înfiintarea A.N.A, a functionat într-un vacuum legislativ, coordonarea acestuia fiind oarecum bicefala, fara reglementari interne care sa sustina PNF în relatia sa cu administratia. În cadrul proiectului de twinning, PNF a beneficiat de asistenta tehnica si sprijin din partea specialistilor în elaborarea Strategiei sectoriale a PNF si a Planului de actiune. ACTIVITATI ORDT Ianuarie-Septembrie 2004 1. Participarea la grupuri de lucru în vederea elaborarii proiectului legislativ de modificare a L143/2000 (ianuarie-februarie) si a legii 300/2002, discutarea fiselor de colectarea a datelor în vederea introducerii lor ca anexa, în lege. 2. Proiect Fondul Global: redactarea proiectului, semnarea proiectului, care va fi derulat de A.N.A. prin O.R.D.T., între presedintele A.N.A. si ministrul sanatatii, încheierea unui protocol si a unui plan de masuri cu Ministerul Sanatatii pentru derularea activitatilor din proiect, documentarea tehnica, organizarea de licitatii, încheierea contractelor cu beneficiarii, distribuirea de PC pentru centrele de tratament din Bucuresti si DSPMB, conceperea si finalizarea unui software necesar pentru colectarea de date referitoare la cererea de tratament pentru consum de droguri, tiparirea cardurilor care vor fi distribuite consumatorilor de droguri care acceseaza serviciile de tratament, distribuirea fisei de admitere la tratament, distribuirea fisei de urgenta, evaluarea situatiei existente în teritoriu, la nivel national, elaborarea unui chestionar privind cunostintele, atitudinile, practicile de consum al drogurilor (tutun, alcool, droguri ilicite) - indicatorul Prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor prin sondaje de opinie, extragerea unui esantion reprezentativ pentru întreaga populatie cu vârsta cuprinsa între 15 si 64 ani, aplicarea acestui chestionar la nivelul întregii tari, finalizarea bazei de date pentru studiu, analiza preliminara a datelor, redactarea a trei rapoarte trimestriale de progres catre finantator (Fondul Global). 3. Actiuni: - Organizarea conferintei de închidere a proiectului Droguri sintetice si precursori - Poiana Brasov, februarie 2004 - Vizita de evaluare în România a dnei Jennifer Hillebrand, manager de proiect EMCDDA si a dnei Manina Terzidou, sefa Punctului National Focal din Grecia, în vederea stabilirii unei colaborari viitoare între Punctul National Focal din România si Punctul National Focal din Grecia, februarie 2004 - **Participarea a doi experti la o sesiune de instruire privind: indicatorul Prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor prin sondaje de opinie- Lisabona, mai 2004 - **Participarea unui expert la o sesiune de instruire referitoare la indicatorul Estimari pentru Consumul Problematic de Droguri, Lublijana, mai 2004 - **Participarea unui expert la o reuniune privind indicatorul Cerere de tratament - Lisabona, septembrie 2004 - Prezentarea raportului de evaluare a proiectului Droguri sintetice si precursori - Haga, aprilie 2004 - Redactarea raportului de evaluare pentru România privind actiunile realizate în cadrul proiectului Drug Law Enforcement si prezentarea acestuia la conferinta de închidere a programului - Praga, iunie - Organizarea unui seminar cu participare internationala, având ca tema tratamentul de substitutie cu metadona, iunie 2004 - ***Participarea directorului O.R.D.T. la doua întâlniri ale sefilor Punctelor Nationale Focale - Lisabona (februarie 2004), Vasovia (mai 2004) 4. Participarea presedintelui A.N.A. si a directorului O.R.D.T. la Ziua A.N.A. la EMCDDA pentru întarirea colaborarii dintre cele doua institutii - Lisabona, martie 2004 5. Negocierea Acordului de cooperare între România si EMCDDA - parafarea acestuia, mai 2004. 6. Transmiterea la EMCDDA a formei finale a Raportului National privind situatia drogurilor în România 2003, martie 2004. 7. Asigurarea legaturii cu EMCDDA - transmiterea de rapoarte, chestionare, corespondenta. 8. Participarea la organizarea Zilei Internationale de Lupta împotriva Consumului si Traficului Ilicit de Droguri. 9. Indicatorul Mortalitate asociata consumului de droguri: Vizite de evaluare a situatiei în teren în vederea implementarii indicatorului de mortalitate asociata consumului de droguri, Pregatirea Protocolului dintre A.N.A. si IML privind colectarea de date pentru indicatorul mortalitate asociata consumului, Semnarea Protocolului de colaborare si schimb de date cu Institutul National de Statistica. 10. Completarea si trimiterea la UNODC a chestionarelor anuale privind situatia drogurilor în România. 11. Completarea si trimiterea la UNODC a chestionarelor bienale privind situatia drogurilor în România. 12. Elaborarea unor studii comparative având ca tema indicatorii epidemiologici cheie în diferite state membre si candidate la UE. 13. Realizarea împreuna cu UNAIDS a unui studiu referitor la evaluarea rapida a situatiei privind consumul de heroina în România pentru perioada iunie - noiembrie 2003 si organizarea conferintei de presa. 14. Participarea la 3 seminarii organizate în Bucuresti în cadrul proiectului Drug Law Enforcement. 15. Organizarea unor seminarii si instruiri cu participare internationala în cadrul proiectului Drug Law Enfoecement. 16. Completarea si transmiterea tabelelor standard (referitoare la indicatorii privind reducerea cererii si a ofertei de droguri) solicitate de EMCDDA. 17. Redactarea unei carti care contine analiza situatiei privind: principalele studii calitative sau cantitative care au ca obiectiv consumul si consumatorii de droguri realizate pâna în acest moment în România, cererea de tratament în perioada 2001-2003, sistemul actual de asistenta medicala pentru consum de droguri si interpretarea preliminara a datelor rezultate în urma aplicarii unui studiu în populatia generala privind atitudinile, cunostintele si practicile referitoare la consumul de droguri."); page[10]=new Array("dir_evaluare.htm","DIRECTIA DE EVALUARE - COORDONARE","","DIRECTOR: Comisar-sef dr. CONSTANTIN MANOLOIU CONTACT: Tel: 326.45.35 Fax: 326.67.27 E-mail: constantin.manoloiu@ana.gov.ro PERSONAL: -sinsp. Claudia Nedelcea -insp. pr. Rodica Mitoiu -cms.-sef Adrian Baz -sinsp. Alina Reti -scms. Victor Nicolaescu -sinsp. Andreea Chelaru Preda -scms. Bogdan Iasnic -Albu Petre ATRIBUTII: Participa la elaborarea Strategiei Nationale Antidrog si a planului de actiune pentru aplicarea acesteia; Constituie banca de date a Agentiei cu privire la productia, traficul si consumul ilicit de droguri si spalarea capitalurilor; Participa la realizarea si coordonarea la nivel national a activitatilor de colectare, analiza si difuzare a datelor si informatiilor despre droguri si toxicomanii; Participa la stabilirea indicatorilor si criteriilor de apreciere a fenomenului drogurilor; Coordoneaza actiuni cu grad mare de complexitate, care necesita implicarea mai multor ministere; Monitorizeaza operatiunile cu precursori folositi la fabricarea ilicita a drogurilor; Participa la elaborarea, monitorizarea, avizarea si coordonarea, dupa caz, a programelor nationale de combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si spalarii de bani rezultati din astfel de activitati; Asigura coordonarea în domeniu între organizatiile guvernamentale si neguvernamentale implicate în reducerea ofertei de droguri; Centralizeaza si evalueaza trimestrial sau ori de câte ori este nevoie toate datele furnizate de autoritatile, institutiile si organizatiile implicate în reducerea ofertei de droguri; Elaboreaza studii, sinteze, analize de fenomen în domeniul luptei antidrog; initiaza, coordoneaza sau avizeaza, dupa caz, activitati de cercetare pentru prevenirea si limitarea productiei, traficului si consumului ilicit de droguri; Asigura evidentierea la zi în Registrul unic national de investigatii si cercetare în domeniul drogurilor a operatiunilor derulate sau în curs de initiere desfasurate de Politia Româna de Frontiera, Vama, precum si în domeniul medical-intoxicatiile acute înregistrate în unitatile judetene, datele din centrele zonale medicale cu atributii de coordonare a tratamentului toxicodependentei, postcura, reabilitare, consiliere; Face propuneri de actualizare si armonizare a legislatiei specifice cu reglementarile internationale, în baza datelor legate de amploarea si caracteristicile nationale ale traficului si consumului de droguri; initiaza si fundamenteaza noi acte normative în domeniu; Evalueaza semestrial si anual, precum si ori de câte ori este nevoie, stadiul realizarii Strategiei Nationale Antidrog si planul de realizare al acesteia si întreprinde masurile care se impun; Întocmeste, împreuna cu celelalte structuri organizatorice din Agentie, Raportul anual privind evolutia si nivelul traficului si consumului de droguri, pe care Agentia Nationala Antidrog îl înainteaza Guvernului României si organismelor internationale; Asigura atragerea de resurse financiare interne si externe în vederea sustinerii materiale a obiectivelor strategice de evaluare-coordonare; Îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Agentiei."); page[11]=new Array("manoloiu.htm","CURRICULUM VITAE Comisar-sef dr. CONSTANTIN MANOLOIU Director DIRECTIA DE EVALUARE - COORDONARE ","","Nume si prenume: MANOLOIU CONSTANTIN Data nasterii: 26.03.1955 Locul nasterii: COM. COSESTI, JUD.ARGES Grad: Comisar - sef Locul de munca: AGENTIA NATIONALA ANTIDROG Contact: Tel: 326.45.35 Fax: 326.67.27 E-mail: constantin.manoloiu@ana.gov.ro Studii: I. 1978 - 1981 - Scoala de ofiteri activi a Ministerului de Interne, Bucuresti; II. 1985 - 1990 - Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti; III. 1992 - 1993 - Cursuri postuniversitare în domeniul Stiinte penale, în cadrul Academiei de Politie Alexandru Ioan Cuza Bucuresti; IV. 1997 - Curs de management în domeniul politiei, în S.U.A.; V. 1999 - Colegiul National de Aparare, seria a 8-a. VI. 2002- Doctorat la Universitatea Bucuresti, Facultatea de drept, specialitatea Stiinte juridice. Activitate profesionala: I. 1981 - 1991 - ofiter specialist în cercetari penale la Directia cercetari penale din Inspectoratul General al Politiei; II. 1991 - 1997: sef serviciu în cadrul Directiei cercetari penale; III. 1997 - 1999: director al Directiei cercetari penale; IV. 1999 - 2000: director al Directiei Straini si Probleme de Migrari din Ministerul de Interne; V. 2000 - martie 2003- consilier al secretarului de stat pentru relatia cu Parlamentul în Ministerul de Interne. VI. 16.X.2000-mai 2003 -Reprezentantul Ministerului de Interne în cadrul Grupului Central Anticoruptie coordonat de Corpul de Control al primului- ministru. VII. mai 2003 - director, Directia de coordonare si evaluare din cadrul Agentiei Nationale Antidrog. Limbi straine: limba franceza Activitate stiintifica: I. Elaborarea tezei de doctorat cu tema: Actiunea penala, aspecte legislative, teoretice si de practica judiciara, 2002 II. Elaborarea lucrarii de absolvire a Colegiului National de Aparare, cu tema: Prevenirea si combaterea terorismului în instrumentele juridice internationale si în legislatiile statelor, 1999 III. Coordonarea lucrarii Cercetarea penala- aspecte teoretice si practice, publicata de Editura GLOBAL PRINT, Bucuresti, 1999. IV. Elaborarea a peste 30 de lucrari, studii, comunicari stiintifice, publicate în buletinele informative de uz intern ale Inspectoratului General al Politiei Române. "); page[12]=new Array("dir_relatii.htm","DIRECTIA RELATII INTERNATIONALE ","","DIRECTOR: dr. Dumitru Licsandru CONTACT: Tel; Fax:326.44.11 E-mail: dumitru.licsandru@ana.gov.ro STRUCTURA DIRECTIEI: 1) Cooperare internationala - dr. Ioan Hurdubaie 2) Integrare Europeana si Acquis Comunitar - sinsp. Catalina Coada 3) Unitatea de Implementare Programe - sinsp. Melania Marcu 4) Relatii Publice si Comunicare - Comisar prof. Petre Craciun. ATRIBUTII ALE DIRECTIEI: coordoneaza activitatile de cooperare si colaborare desfasurate de Agentia Nationala Antidrog în relatiile cu organismele similare din strainatate ; relationeaza si asigura cooperarea cu institutiile specializate ale Uniunii Europene; asigura participarea Agentiei Nationale Antidrog la negocierile vizând încheierea unor acorduri de cooperare cu organizatiile internationale cu atributii în domeniul prevenirii si combaterii fenomenului drogurilor ; initiaza demersurile necesare aderarii la conventiile si întelegerile internationale în materie de droguri si participa la programele Uniunii Europene în cadrul procesului de întarire a politicilor comunitare în domeniul drogurilor ; asigura participarea României la oportunitatile oferite de organismele specializate ale ONU, Uniunii Europene si alte organizatii internationale prin intermediul programelor de asistenta în domeniul drogurilor ; asigura atragerea de resurse financiare externe în vederea sustinerii mat eriale a obiectivelor strategice de prevenire si combatere a consumului si traficului ilegal de droguri ; initiaza propuneri de adaptare/actualizare/armonizare a legislatiei din domeniu în concordanta cu reglementarile internationale în vigoare ; stabileste si dezvolta canalele adecvate de comunicare si informare cu directiile similare din institutiile guvernamentale si neguvernamentale care concura la implementarea Strategiei Nationale Antidrog. PARTICIPARA AGENTIEI NATIONALE ANTIDROG LA PROGRAME INTERNATIONALE 1. Proiectul PHARE twinning RO/2003/IB-JH-05 Lupta împotriva traficului si abuzului de droguri desfasurat în parteneriat cu Spania si Franta are un buget de 2.075.000 euro, din care 1.375.000 euro pe componenta de investitii si 700.000 euro pe componenta de twinning. Conventia prevede realizarea urmatoarelor activitati : Componenta 1 : Intarirea capacitatilor institutionale si operationale ale principalilor actori implicati în implementarea controlului ofertei de droguri, reducerii cererii de droguri si cooperarii internationale Centrul National de Resurse privind Drogurile din cadrul A.N.A. Strategia de comunicare în relatiile cu mass-media Seminarii pentru Punctul National focal : - indicatorul Cerere de tratament - implementarea unei analize a bazei de date - indicatorul cheie prevalente în populatia generala - indicatorul cheie decese provocate de droguri si EDDRA controlul ofertei de droguri - 3 activitati privind analiza informatiei de politie privind drogurile - formare în tehnicile de oferta de droguri pentru echipele mixte - formare pentru formatori în domeniul precursorilor Componenta 2 : Circuitul legal al substantelor psihotrope si stupefiante : legislatie si formare 2 activitati pentru elaborarea legislatiei (legea si legislatia secundara) 1 vizita de studiu pentru a vedea modul de operare formare în domeniul inspectiilor Componenta 3 : Întarirea angajamentelor asumate în Strategia nationala antidrog în domeniul reducerii cererii, prin dezvoltarea de strategii de prevenire Cele 47 centre de prevenire si consiliere - evaluarea nevoilor educationale - 2 seminarii pentru elaobrarea unor materiale educative (prevenire si consiliere) - formarea formatorilor pentru prevenire si consiliere - formare pentru personalul celor 47 centre - vizita în Spania pentru documentare asupra strategiilor de reducere a cererii de droguri Campania nationala a Agentiei Nationala Antidrog împotriva drogurilor (3 activitati) Componenta 4 : Dotarea laboratorului central de analize privind drogurile din Bucuresti cu tehnici si metodologii moderne conforme cu standardele U.E. Vizita de studiu pentru a vedea functionarea laboratoarelor în Spania si Franta Asistenta în alegerea noului echipament Seminarii privind : - modelele europene de analiza a drogurilor - tehnicile de lucru - acreditarea Laboratorului de analiza a drogurilor din Bucuresti 3 activitati interne la Ministerul Sanatatii pentru : - specializare în tehnicile de lucru pentru analiza, analiza precursorilor si profilul drogurilor - elaborarea metodologiei de lucru în laborator REZULTATE ASTEPTATE DE LA CONVENTIA DE TWINNING Elaborarea legislatiei primare si secundare privind circuitul legal al substantelor psihotrope în concordanta cu standardele UE pentru a fi supusa aprobarii Revizuirea legislatiei privind circuitul legal al stupefiantelor în concordanta cu standardele UE pentru a fi supusa aprobarii Elaborarea legislatiei secundare privind metodologia de lucru în laborator în concordanta cu standardele UE pentru a fi supusa aprobarii Dezvoltarea unei campanii de constientizare împotriva drogurilor la nivel national Instruirea personalului Agentiei Nationale Antidrog pentru a monitoriza, coordona si evalua activitatile antidrog desfasurate de catre agentiile nationale si internationale Instruirea personalului celor 47 centre locale de prevenire si consiliere pentru a-si juca rolul lor în prevenirea consumului de droguri Instruirea personalului de la laboratorul teritorial de analiza a drogurilor din Cluj si a laboratorului central din Bucuresti în domeniul metodologiei drogurilor Instruirea personalului laboratoarelor de analiza a drogurilor cu noile metode de analiza a drogurilor Instruire în metodele de inspectie referitoare la unitatile sanitare cu atributii în eliberarea de medicamente care contin substante stupefiante si psihotrope Crearea unui Centru National de Resurse privind Drogurile operational în cadrul Agentiei Nationale Antidrog Furnizarea de echipament pentru analiza drogurilor pentru centrul regional de la Cluj si pentru centrul din Bucuresti. 2. In cadrul programului de lupta împotriva infectiei HIV/SIDA, tuberculozei si malariei, finantat prin Fondul Global al Bancii Mondiale, Agentia Nationala Antidrog si Ministerul Sanatatii desfasoara doua proiecte, cu o durata de 18 luni si cu finalizare în luna iunie 2005. Pe componenta ce vizeaza întarirea managementului Programului National pentru Droguri al Ministerului Sanatatii, a fost propusa elaborarea unui Ghid National pentru Managementul Clinic al Utilizatorilor de Droguri, îndrumar ce urmeaza a fi utilizat de profesionistii acreditati în tratamentul si consilierea psihologica a persoanelor dependente de drog. În ceea ce priveste întarirea sistemului de monitorizare si supraveghere a consumului si abuzului de droguri, activitatile propuse au ca obiectiv crearea, la nivel national, a infrastructurii necesare înregistrarii si colectarii datelor privind cererea de tratament pe format electronic. De asemenea, va fi introdus un cod unic de înregistrare al persoanelor care solicita tratament, evitându-se astfel dubla raportare a cazurilor si va fi derulat primul studiu la nivelul populatiei privind cunostintele, atitudinile si practicile legate de consumul si abuzul de droguri. REZULTATE PRINCIPALE Semnarea la Bucuresti, la 25 noiembrie 2003, a Acordului de cooperare dintre România si Europol Organizarea, la 25 noiembrie 2003, la sediul Agentiei, a unei reuniuni de lucru a ofiterilor de legatura din cadrul Centrului Regional al Initiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (SECI) Organizarea vizitei în România a trei oficiali ai EMCDDA, prilej cu care a afost lansat Raportul european privind situatia drogurilor în tarile candidate si în statele membre, realizat de acest organism european Parafarea la Bucuresti, la 5 aprilie 2004, a Acordului de participare a României la activitatile Centrului european pentru monitorizarea drogurilor si a dependentei de droguri (EMCDDA) Definitivarea demersurilor vizând participarea cu drepturi depline a României la activitatile Grupului Pompidou al Consiliului Europei Întreprinderea demersurilor necesare pentru initierea si extinderea relatiilor de colaborare a Agentiei Nationale Antdrog cu institutii si agentii similare din alte tari sau cu organisme internationale implicate în prevenirea si combaterea fenomenului drogurilor, prin scrisori trimise ambasadorilor tarilor membre ale Uniunii Europene, precum si ai altor state si organisme internationale interesate de fenomen Elaborarea si transmiterea la EMCDDA a Raportului national privind situatia drogurilor pe anul 2003 (cu date din 2002) PARTICIPARI LA REUNIUNI INTERNATIONALE DE PROFIL 17 - 20.02 /Lisabona - Reuniunea sefilor Punctelor Nationale Focale ale retelei Reitox 16- 20.02 /Ungaria - Schimb de experienta în cadrul Programului Fara hotare împotriva drogurilor 17 - 20.02 /Lisabona - Reuniunea sefilor Punctelor Nationale Focale ale retelei Reitox 15-19.03 /Viena- Reuniunea Comisiei de stupefiante a ONU 29-30.03. /Lisabona . Conferinta EMCDDA cu tema Evaluarea Planului Uniunii Europene privind drogurile 21-24.o4 /Zagreb/Croatia - Reuniunea sefilor unitatilor antidrog din tarile Sud -Est europene 21-24.04 /Haga/Olanda - Seminar de evaluare în cadrul programului PHARE Droguri sintetice si precursori 24-30.04 /Santander/Spania - Conferinta europeana privind spalarea banilor 28-29.o4 /Lisabona - Reuniune Academiei Reitox cu temaRaportarea si interpretarea datelor referitoare la droguri 09-12.05 /Dublin - Conferinta Strategia europeana asupra drogurilor 12-15.o5 /Varsovia - Reuniunea sefilor Punctelor Nationale Focale ale retelei Reitox 26-29.05 /Lisabona - Curs de instruire pentru expertii Statelor membre si candidate pe indicatorul consum de droguri în populatia principala 25-28.05 /Berlin - Conferinta cu tema Tendinte în politicile din domeniul drogurilor 17-19.06 /Zagreb - Reuniunea Grupului informal de coordonare 14-17.06 /Praga - Seminar de evaluare a programului PHARE 7-18.07 /Thailanda - Conferinta Drepturile omului si grupurile marginalizate si a 15-a Conferinta asupra HIV/SIDA 19-21.07/Viena - Conferinta privind cercetarea controlului drogurilor 14-16.07 /Liubliana - Intstruire pe indicatorul prevalenta consumatorilor de droguri 22-23.09 /Lisabona - Reuniune de experti pe indicatorul Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri 07-08.10 /Lisabona - Reuniune de experti cu tema Analiza Ghidului metodologic pentru redactarea Raportului National 2005 13/15.10 /Lisabona - Reuniune de experti pe tema implementarea indicatorilor de reducere a ofertei de droguri 10/11.10 /Bulgaria - Atelier de lucru cu tema Perspectiva publica asupra criminalitatii organizate 23-26.10 /Londra - Primul Simpozion pe tema Politica globala a drogurilor - directii de viitor, organizat de Fundatia Beckley 31.10-04.11 /Venetia - Conferinta O viziune pentru viitor 03-05/11 /Lisabona/Portugalia - Reuniunea coordonatorilor Punctelor Nationale Focale ale retelei REITOX "); page[13]=new Array("licsandru.htm","CURRICULUM VITAE dr. DUMITRU LICSANDRU Director DIRECTIA RELATII INTERNATIONALE ","","Nume: LICSANDRU Prenume: Dumitru Data nasterii: 22 februarie 1969 Nationalitatea: româna Starea civila: casatorit, 1 copil Contact: Tel, Fax:326.44.11 E-mail: dumitru.licsandru@ana.gov.ro Educatie si pregatire profesionala: International Visitors Program - U.S. Department of State, International Meridian Center Narcotics Demand Reduction Efforts (2003) Certificat National Endowment for Democracy, Fundatia pentru Pluralism, Young Political Leaders School (2002) Certificat Universitatea Bucuresti Doctorat în Chimie (2001) Diploma de Doctor Constitutional and Legal Policy Institute - Budapest, OSI-Human Rights Summer School (2000) Certificat Heriott-Watt University, Scottish Development Overseas, European Training Foundation, Phare UNIPHORM Programme - European Union LOLA - Learning about Open Learning - Distance Education Management Course (1999) Certificat Universitatea Bucuresti, Facultatea de Chimie, Sectia Fizica - Chimie (1988-1993) Diploma licenta Limbi straine: Competenta pe o scala de la 1 la 5 (1 - excellent, 5 - basic) Limba citit vorbit scris Româna 1 1 1 Engleza 1 1 1 Franceza 2 3 2 Rusa 4 5 4 Pozitia curenta: Director, Directia Relatii Internationala, Agentia Nationala Antidrog Ani în firma: 1,5 Calificari si abilitati: Management de proiect Management strategic si planificare strategica Instruire pe termen-scurt Educatie deschisa la distanta Planificare si implementare campanii media Experienta profesionala: Data Locatia Firma Pozitia Descriere responsabilitati din 2003 Bucuresti, România Agentia Nationala Antidrog Director, Directia Relatii Internationale Coordonarea programelor si relatiilor internationale ale ANA 2001-2003 Bucuresti, România Comisia Inter-Ministeriala pentru Prevenirea Consumului Ilicit de Droguri Membru Sef al departamentului Monitorizare & Evaluare, Planificare Strategica 2000-2003 Bucuresti, România Centrul de Resurse Juridice Coordonator Programe Planificarea si coordonarea proiectelor: Politia si Comunitatea - Împreuna împotriva violentei intrafamiliale , în colaborare cu Ambasada Canadiana si Inspectoratul General al Politiei, 2001-2003 Crossing the Line - Transparenta pentru încredere, în colaborare cu Constitutional and Legal Policy Institute - Budapesta si Ministerul de Interne, 2002-2003 Specialized Training Activities on Penitentiary Treatment Specific to Different Categories of Prison Inhabitants, în colaborare cu Directia Generala a Penitenciarelor, 2001-2002 Drogurile: încotro?, în colaborare cu UNICEF România si Comisia Inter-Ministeriala pentru Prevenirea Consumului Ilicit de Droguri, 2001-2002 Trafficking in Human Beings, în cadrul Programului Romania - Yugoslavia Regional Partnership for Democracy, în colaborare cu Center for Legal Advanced Studies, Belgrad, 2001 Promovarea reformei în Politia Româna, în colaborare cu Ministerul de Interne, 2000 Instruire cu conducerea penitenciarelor, în colaborare cu Directia Generala a Penitenciarelor, 2000 Instruirea profesionala a magistratilor si grefierilor, în colaborare cu Ministerul Justitiei si Ministerul Public, 2000 Instruire specializata pentru procurorii criminalisti, în colaborare cu Ministerul Public, 2000 1999-2000 Bucuresti, România AGIS-Business Development Manager de proiect Planificare si implementare proiecte 1998-1999 Bucuresti, România Fundatia Sf. Vasile cel Mare Manager de proiect Planificare si implementare proiecte 1998 Bucuresti, România Phare-UNIPHORM Program Expert Asistenta pentru Managerul de proiect 1998 Bucuresti, România Consultanta & Dezvoltare Manager de proiect Planificare si implementare proiecte de instruire 1997 Bucuresti, România Birks Sinclair & Associates Ltd Asistent manager Asistenta pentru Managerul de proiect si expertii straini 1995-1999 Bucuresti, România Universitatea Bucuresti Asistent universitar Activitate de cercetare stiintifica si predare 1992-2000 Bucuresti, România Zecasin S.A. Chimist fizician Activitate de cercetare stiintifica "); page[14]=new Array("dir_prevenire.htm","DIRECTIA PENTRU PREVENIREA CONSUMULUI ","","DIRECTOR: Comisar - sef LUCIAN FUICA CONTACT: Tel: 326.44.77 Fax: 326.47.57 E-mail: lucian.fuica@ana.gov.ro STRUCTURA DIRECTIEI: Familie, scoli Comunitate - Daniela Georgescu Reinsertie - Gabriel Cicu - Andreea Popescu Mijloace de comunicare - sinsp. Mihaela Potolea Monitorizarea programelor - scms. Sorin Ghinea - sinsp. Diana Bolânu Programe în penitenciar - insp. Diana Serban - sinsp. Doina Nita ATRIBUTII: asigura, împreuna cu celelalte structuri organizatorice ale Agentiei coordonarea în domeniu între institutiile, organizatiile guvernamentale si neguvernamentale implicate în activitatile din Strategia nationala antidrog; elaboreaza, monitorizeaza, avizeaza si coordoneaza, dupa caz, programe nationale de prevenire a consumului ilicit de droguri; coordoneaza activitatea de prevenire la nivel national a centrelor de prevenire si consiliere antidrog; coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza activitatea structurilor din circuitul terapeutic; initiaza, sustine, monitorizeaza si avizeaza campanii nationale si locale de informare, educare si comunicare în vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri ilegale, precum si de tutun si alcool; elaboreaza studii si sinteze privind reducerea cererii de droguri. LEGISLATIE SPECIFICA: Ordin nr. 4425 din 05/09/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 581 din 17/09/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri Hotarâre nr. 1093 din 15/07/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 23/07/2004 privind modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog "); page[15]=new Array("fuica.htm","CURRICULUM VITAE Comisar - sef LUCIAN FUICA Director DIRECTIA PENTRU PREVENIREA CONSUMULUI ","","Nume si prenume: FUICA LUCIAN Gradul: Comisar - sef Data nasterii: 11 martie 1951 Locul nasterii: Simeria, Jud. Hunedoara Cetatenie: Româna Stare civila: Casatorit - sotia: Fuica Rosemarie - director adjunct la S.C. ANCST S.A. - copilul: Fuica Adina - studenta Contact: Tel: 326.44.77 Fax: 326.47.57 E-mail: lucian.fuica@ana.gov.ro Studii: 1958 - 1970: Scoala generala si Liceul teoretic din Simeria 1972 - 1975: Scoala militara de ofiteri a Ministerului de Interne - Politie 1977: Absolvent al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti 1988-1989: Cursuri post - universitare din cadrul Facultatii de Drept Bucuresti 1992: Beneficiar al programului United States Information Agency de documentare si pregatire în domeniul traficului de substante periculoase si al drogurilor 1996: Cursuri de management în cadrul Academiei F.B.I. Quantico, S.U.A. 1993-2004: Cursuri de specializare desfasurate în S.U.A., Anglia, Germania si Spania în domeniul traficului ilicit de arme, explozivi, droguri si materiale nucleare 1999: Absolvent al Colegiului National de Aparare 2001-2002: Absolvent al cursului de limba engleza la British Council Functii: 1975-1980: Ofiter în cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti 1980-1990: Ofiter în cadrul Inspectoratului General al Politiei 1990-1996: Sef serviciu în cadrul Directiei Arme, Explozivi, Substante Toxice 1996-2000: Sef Directie Arme, Explozivi, Substante Toxice din I.G.P. 2000: Adjunct al Directiei de Combatere a Crimei Organizate 2000-2003: Adjunct al Biroului National INTERPOL si Relatii Internationale 2003-2004: Director al Directiei Resurse Umane din cadrul Agentiei Nationale Antidrog 2004-prezent: Director al Directiei de Prevenire din cadrul Agentiei Nationale Antidrog "); page[16]=new Array("ord4425.htm","Ordin nr. 4425 din 05/09/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 581 din 17/09/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri ","","Nr. 128/602/4.425/36.219/2.629 Ministerul de Interne Ministerul Sanatatii si Familiei Ministerul Administratiei Publice Ministerul Educatiei si Cercetarii Ministerul Tineretului si Sportului Ministrul de interne, ministrul sanatatii si familiei, ministrul administratiei publice, ministrul educatiei si cercetarii si ministrul tineretului si sportului, în baza prevederilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si ale Hotarârii Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000, în temeiul Legii nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, al Hotarârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, al Hotarârii Guvernului nr. 8/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, al Hotarârii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii si al Hotarârii Guvernului nr. 6/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului, emit urmatorul ordin: Art. 1. - Se înfiinteaza Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri, denumita în continuare Comisia interministeriala, formata din reprezentanti desemnati de fiecare semnatar, care va coordona activitatea de prevenire a consumului ilicit de droguri la nivel national. Art. 2. - La nivelul judetelor, iar în municipiul Bucuresti - la nivelul fiecarui sector, se înfiinteaza centre de prevenire si consiliere antidrog, formate din reprezentanti ai inspectoratelor judetene de politie, inspectoratelor scolare, directiilor de sanatate publica, directiilor de tineret si sport, directiilor de protectie a copilului si ai societatii civile. Aceste centre se vor afla sub coordonarea administrativa a prefectilor. Art. 3. - Competentele Comisiei interministeriale si ale centrelor judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti de prevenire si consiliere antidrog sunt prevazute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 4. - Finantarea activitatilor de prevenire a consumului ilicit de droguri va fi asigurata din suplimentarea bugetara alocata Ministerului de Interne, urmând ca celelalte ministere sa actioneze în scopul identificarii si atragerii de fonduri suplimentare. Art. 5. - Fiecare minister îsi va stabili directiile de specialitate care vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 6. - Dupa intrarea în vigoare a prezentului ordin Comisia interministeriala si centrele judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti de prevenire si consiliere antidrog îsi vor adopta propriile regulamente de organizare si functionare. Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministru de interne, Ministrul sanatatii si familiei, Ministrul administratiei publice, Ioan Rus Daniela Bartos Octav Cozmânca Ministrul educatiei si cercetarii, Ministrul tineretului si sportului, Ecaterina Andronescu Nicolae Marasescu, secretar de stat ANEXA COMPETENTELE Comisiei interministeriale pentru prevenirea consumului ilicit de droguri, ale centrelor judetene/ ale sectoarelor municipiului Bucuresti de prevenire si consiliere antidrog 1. Competentele Comisiei interministeriale pentru prevenirea consumului ilicit de droguri: a) ia decizii în vederea asigurarii coerentei în procesul de prevenire a consumului de droguri; b) elaboreaza Strategia nationala si Programul national de prevenire a consumului de droguri; c) coordoneaza strategiile si programele locale de prevenire a consumului de droguri; d) organizeaza si pregateste reteaua de specialisti în domeniul prevenirii consumului ilicit de droguri prin cursuri intensive de scurta durata; e) elaboreaza si avizeaza materiale educationale; f) creeaza baza nationala de date si punctul de informare si documentare national privind prevenirea consumului ilicit de droguri; g) elaboreaza regulamentele de functionare ale Comisiei nationale si ale centrelor judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti de prevenire si consiliere antidrog; h) colaboreaza cu comisii internationale similare din alte state. 2. Competentele centrelor judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti de prevenire si consiliere antidrog: a) coordoneaza activitatea de prevenire a consumului de droguri la nivel judetean si elaboreaza strategii preventive; b) organizeaza si sustin programele locale de prevenire a consumului de droguri; c) organizeaza si pregatesc reteaua preventiva la nivel local (politisti, cadre didactice, cadre sanitare, medici de familie, farmacisti, asistenti sociali, organizatii neguvernamentale etc.) prin cursuri intensive care sa vizeze cunoasterea drogurilor, simptomatologia consumatorului de droguri, consecintele imediate si pe termen lung, modalitatile de relationare; d) organizeaza întâlniri publice cu tematica adecvata; e) acorda consiliere individuala si de grup; f) colaboreaza cu mass-media si cu alte institutii: biserica, organizatii neguvernamentale etc.; g) îsi creeaza propria baza de date si documentare care va fi folosita în procesul educational preventiv. 3. Activitati concrete de prevenire a consumului de droguri care vor fi desfasurate de Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri si de centrele judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti de prevenire si consiliere antidrog: a) realizarea campaniilor de informare; b) realizarea unor materiale de informare si educatie antidrog; c) realizarea unor materiale de cercetare în domeniu. "); page[17]=new Array("hot1093.htm","Hotarâre nr. 1093 din 15/07/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 23/07/2004 privind modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog ","","Art. I. - Hotarârea Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 27 decembrie 2002, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. Dupa articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu urmatorul cuprins: Art. 41. - (1) Activitatea Agentiei la nivelul judetelor si, respectiv, al sectoarelor municipiului Bucuresti se realizeaza prin centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog, care fac parte din Agentie ca structuri teritoriale. (2) Fiecare centru de prevenire, evaluare si consiliere antidrog este prevazut cu 5 posturi, încadrate cu personal specializat în unul dintre domeniile: prevenirea criminalitatii, educatie-învatamânt, medical, psihosociologic si al asistentei sociale. (3) În functie de situatia concreta, Agentia poate redistribui posturi între centre, cu încadrarea în numarul de posturi aprobat si cu respectarea celorlalte prevederi legale în vigoare. 2. Alineatul (2) al articolului 7 va avea urmatorul cuprins: (2) Numarul maxim de posturi stabilit de Agentie este de 321, exclusiv demnitarul, din care 235 de posturi pentru centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog. 3. Dupa alineatul (2) al articolului 7 se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins: (3) În anul 2004 Agentia functioneaza cu un numar de 136 de posturi, exclusiv demnitarul, din care 50 de posturi pentru centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti si al judetelor Cluj, Constanta, Iasi si Timis. (4) Posturile prevazute la alin. (2) si (3) se asigura prin redistribuire, cu încadrarea în numarul total de posturi aprobate Ministerului Administratiei si Internelor. Art. II. - Centrele de prevenire si consiliere antidrog înfiintate prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 17 septembrie 2001, continua sa îsi desfasoare activitatea pâna la încadrarea cu personalul necesar a centrelor de prevenire, evaluare si consiliere antidrog prevazute la art. I pct. 1. "); page[18]=new Array("dir_resurse.htm","DIRECTIA RESURSE UMANE SI FINANCIARE ","","DIRECTOR: Comisar-sef ION MANEA CONTACT: Tel: 326.45.85 Fax: 326.67.27 E-mail: ion.manea@ana.gov.ro PERSONAL: -scms. Elena Zamfir -Gheorghe Roman -insp. pr. Dorina Dimofte - contabil sef -ag. sef Elena Enescu -ag. sef adj. Cosmin Barbulescu -Cristina Dragne ATRIBUTIILE: A. În domeniul resurselor umane Art. 18 Directia Resurse Umane si Financiare are urmatoarele atributii în domeniul resurselor umane: a) asigura încadrarea posturilor vacante existente în statul de organizare al unitatii, potrivit nevoilor muncii, cerintelor posturilor, procedurilor stabilite si dispozitiilor Presedintelui Agentiei; b) asigura evidenta nominala si statistica a personalului, actualizarea permanenta a documentelor de personal, potrivit reglementarilor de linie si desfasoara activitati nemijlocite în acest sens; c) asigura eliberarea si avizarea periodica a legitimatiilor de serviciu si a permiselor de acces pentru personalul Agentiei; verifica periodic existenta si modul de utilizare a acestora; d) asigura, potrivit competentelor, acordarea gradelor si titlurilor profesionale si militare urmatoare, ordinelor, medaliilor, precum si a altor drepturi pe linie de personal; e) asigura organizarea si desfasurarea examenului de definitivare în profesie, în functii si de evaluare a personalului la finalizarea perioadei de stagiu/proba; organizeaza si asigura exercitarea tutelei profesionale pentru personalul nou încadrat, numit într-o noua specializare, mutat sau transferat în cadrul Agentiei; asigura evaluarea tutorelui profesional si a personalului tutelat; f) organizeaza si desfasoara, împreuna cu celelalte structuri organizatorice ale Agentiei, activitati de analiza/redimensionare a posturilor, elaborare/actualizare a standardelor ocupationale si a fiselor posturilor din statul de organizare; g) organizeaza si asigura desfasurarea evaluarii anuale a activitatii si conduitei personalului Agentiei; h) întocmeste documentele de personal necesare delegarii, detasarii, transferarii, suspendarii, încetarii raporturilor de munca ale personalului Agentiei; i) tine evidenta recompenselor si sanctiunilor acordate/aplicate personalului; j) realizeaza împreuna cu celelalte structuri organizatorice diagnoza privind nevoile de pregatire continua a personalului agentiei si elaboreaza documentele necesare organizarii si desfasurarii acesteia; k) constituie si gestioneaza baza de date privind pregatirea continua a personalului, consiliaza sefii si personalul Agentiei în vederea asigurarii managementului carierelor, dezvoltarii competentelor profesionale si a celor individuale; l) asigura masurile organizatorice necesare executarii tragerilor cu armamentul individual si desfasurarii educatiei fizice cu personalul Agentiei; m) asigura circuitul legal al documentelor în cadrul Agentiei, potrivit reglementarilor de linie; n) asigura, împreuna cu personalul desemnat masurile organizatorice necesare executarii serviciului de zi pe unitate, pazei si controlului accesului în sediul Agentiei, prevenirii si stingerii incendiilor; o) îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Agentiei; p) tine la zi registrul istoric si cartea de onoare a Agentiei, întocmeste situatia concediilor si a prezentei la serviciu a personalului; B. În domeniul managementului financiar, bunuri confiscate si relatiilor cu O.N.G.-urile Art. 19 Directia Resurse Umane si Financiare are urmatoarele atributii în domeniul managementului financiar, bunuri confiscate si relatiilor cu O.N.G.-urile: a) întocmeste necesarul de credite lunar si anual, angajeaza, lichideaza si ordonanteaza cheltuielile Agentiei; efectueaza activitati de bunuri si servicii în functie de alocatiile bugetare; tine evidenta si executa inventarierea bunurilor materiale, precum si a celor provenite din confiscari, efectueaza cercetari administrative si stabileste raspunderea materiala, dupa caz; b) efectueaza calculul si plata salariilor, concediilor, deplasarilor interne si externe, decontarilor, ordonantarilor si compensarilor pentru biletele de tratament, normei de hrana si a altor drepturi de personal; c) întocmeste balanta de verificare contabila pe conturi analitice si sintetice, pe tipuri de operatiuni financiare desfasurate, situatia furnizorilor achitati si neachitati, , situatia informativa privind executia bugetului de venituri si cheltuieli, sitatia privind stocurile materiale, situatia creantelor si datoriilor, situatia soldurilor neutilizate, situatia cheltuielilor de personal; d) verifica registrul de casa dupa încheierea calculelor de încasari si plati, împreuna cu documentele justificative care stau la baza efectuarii acestora; înscrie în registru toate documentele prezentate pentru viza de control financiar preventiv propriu; e) elaboreaza împreuna cu celelalte structuri organizatorice din Agentie documentatia necesara pentru punerea în aplicare a programelor de finantare în domeniul prevenirii traficului si consumului ilicit de droguri; f) asigura avizarea, derularea si finalizarea contractelor pentru utilitati, sponsorizari, donatii, comodat etc.; g) relationeaza si asigura cooperarea Agentiei Nationale Antidrog cu institutiile publice si private pentru atragerea acestora în sprijinirea financiara a unor programe/actiuni initiate de organizatiile neguvernamentale în domeniul prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri; h) asigura cadrul ambiental adecvat, dotarea cu mijloace tehnice si materiale, starea de curatenie si igiena colectiva; i) îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Agentiei. "); page[19]=new Array("manea.htm","CURRICULUM VITAE Comisar-sef ION MANEA Director DIRECTIA RESURSE UMANE SI FINANCIARE ","","Gradul si numele: Comisar- sef Manea Ion Data nasterii: 21 iunie 1955, Fetesti, judetul Ialomita Domiciliul: Bucuresti, str. Logofat Tautu, nr.2, Bl.C 3, et.4, ap.17, sect.3 Cetatenie: Româna Starea civila: Casatorit - sotia, Manea Marioara - agent sef la Directia Generala de Integrare si Relatii Internationale a Ministerului Administratiei si Internelor - copilul, Manea Anca - Madalina - studenta Contact: Tel: 326.45.85 Fax: 326.67.27 E-mail: ion.manea@ana.gov.ro Studii: 1974-1978: Institutul de Marina Mircea cel Batrân Constanta 1983-1985: Academia de Înalte Studii Militare - Facultate de Comanda Stat Major 1997: Curs postuniversitar de perfectionare în conducerea marilor unitati operative din Marina Militara la Colegiul de Comanda si Stat Major din Academia de Înalte Studii Militare Limbi straine: Franceza - nivel mediu Functii îndeplinite: 1978-1983: comandant unitate de lupta si specialist în statul major la Divizion de vedete purtatoare de rachete si vedete torpiloare 1983-1985: ofiter elev la Academia de Înalte Studii Militare 1985-1990: comandant vedeta torpiloare si ofiter în statul major al brigazii de vedete 1990-1993: ofiter specialist în Directia personal a Ministerului Apararii Nationale 1993-2000: sef birou cunoastere si încadrare personal la Comandamentul National al Granigerilor si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera 2000-2003: ofiter specialist în Directia Management Resurse Umane a Ministerului de Interne 07.04.2003 si în prezent, sef Serviciu Resurse Umane la Agentia Nationala Antidrog Publicatii: - articole în diverse publicactii de specialitate pe linie de resurse umane - participarea în colective de redactare a noilor acte normative pe linie de resurse umane "); page[20]=new Array("dir_audit.htm","COMPARTIMENTUL AUDIT ","","Compartimentul Audit are urmatoarele atributii: a) consiliaza conducerea unitatii în vederea optimizarii activitatii si colaboreaza cu celelalte structuri organizatorice pentru realizarea obiectivelor strategice ale Agentiei; b) evalueaza procesul de luare a deciziilor, sub aspectul oportunitatii, legalitatii si eficientei; c) evalueaza eficienta unor programe antidrog, în desfasurare sau finalizate si prezinta concluzii în acest sens; d) informeaza oportun conducerea Agentiei si propune masuri cu privire la eventualele disfunctionalitati sau neregularitati constatate din evaluarile si activitatile proprii; e) gestioneaza sedintele de conducere, analizele si bilanturile periodice ale Agentiei, urmarind executarea obiectivelor/sarcinilor la termenele stabilite; f) întocmeste planul de audit si raportul anual al activitatii de audit intern; g) îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Agentiei. "); page[21]=new Array("strategia.htm","HOTARARE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2003-2004 ","","EMITENT: GUVERNUL PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 21 februarie 2003 In temeiul art. 107 din Constitutie, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. ART. 1 Se aproba Strategia nationala antidrog in perioada 2003-2004, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. ART. 2 Agentia Nationala Antidrog, ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate subordonate au obligatia de a duce la indeplinire masurile specifice domeniului lor de activitate prevazute in Strategia nationala antidrog in perioada 2003-2004. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Bucuresti, 6 februarie 2003. Nr. 154. ANEXA 1 STRATEGIA NATIONALA ANTIDROG 2003-2004 Prezenta strategie este rezultatul efortului comun al reprezentantilor ministerelor implicate in lupta impotriva drogurilor, precum si ai diferitelor organizatii publice si private. Cap.1 Prezentare Cap.2 Introducere Cap.3 Principiile directoare, viziunea strategica, scopul si obiectivele strategiei Cap.4 Zonele specifice de interventie Cap.5 Cadrul institutional si normativ Cap.6 Sisteme de informare Cap.7 Finantare Cap.8 Evaluare "); page[22]=new Array("h154_1.htm","PREZENTARE","","Cuvant din partea Primului-ministru al Guvernului Romaniei De ce o strategie nationala antidrog? Adrian Nastase, Prim-ministru al Guvernului Romaniei Potrivit unor estimari ale Organizatiei Natiunilor Unite, ale INTERPOL si EUROPOL, piata drogurilor ocupa locul secund dupa cea a armamentului, cu o cifra de afaceri de sute de miliarde de dolari anual. Iata de ce se impune ca autoritatile competente ale tuturor statelor sa depuna eforturi sustinute si conjugate pentru eradicarea acestui flagel cu repercusiuni dintre cele mai grave, care afecteaza in prezent un procent ridicat al populatiei, in special din randul tinerilor. Problematica drogurilor este de interes major, avand in vedere si amplasarea geografica a tarii noastre, situata pe ruta marilor cai de comunicatie europene si intre tarile producatoare si cele cunoscute ca se confrunta acut cu fenomenul consumului de droguri. Daca la inceputul anilor '90 Romania era eminamente tara de tranzit al drogurilor, cand treptat s-a prefigurat ruta balcanica de trafic al substantelor stupefiante, avand ca destinatie state vest-europene, in prezent si pe teritoriul nostru national s-a dezvoltat rapid o piata profitabila de desfacere a drogurilor. In contextul eforturilor actuale depuse pe plan mondial pentru contracararea terorismului si tinand seama de faptul ca unul dintre principalele mijloace de finantare a gruparilor teroriste il constituie profiturile enorme obtinute pe piata drogurilor, Guvernul Romaniei, prin institutiile sale specializate, a luat masuri deosebite pentru eradicarea acestor fenomene. In acest sens, este foarte important ca inca de la frontiera de stat sa dispunem de un sistem eficient de supraveghere si control care sa limiteze cat mai mult posibil accesul drogurilor pe teritoriul Romaniei. Am in vedere atat luarea unor masuri vizand prevenirea si combaterea trecerilor ilegale prin frontieravama, cat si o colaborare internationala activa a tuturor institutiilor abilitate in domeniu, care sa asigure cunoasterea locurilor de producere, a traseelor de transport, a zonelor de destinatie si a persoanelor implicate, pentru a se reusi, daca nu stoparea, cel putin limitarea acestui fenomen aflat intr-o ascensiune ingrijoratoare. Pentru aceasta, Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate - indeosebi Politia de Frontiera -, a luat masuri concrete de natura sa conduca la securizarea frontierei de stat si, implicit, la descoperirea si stoparea, inca din acest loc, a incercarilor de introducere in tara a drogurilor. De asemenea, prin Directia generala de combatere a crimei organizate si antidrog se duce o lupta continua de identificare si tragere la raspundere a traficantilor de droguri care alimenteaza piata pentru consum sau fac parte din retele transnationale de droguri care tranziteaza teritoriul tarii noastre. Pentru a avea un program clar de actiune impotriva acestui flagel, la nivel national s-a elaborat de catre specialistii in domeniu prezenta strategie nationala antidrog pentru perioada 2003-2004. Acest document vine sa completeze cadrul organizatoric, coordonatele de actiune ale institutiilor abilitate in lupta contra drogurilor, sa constituie un instrument care sa stea la baza viitoarelor proiecte si evaluari in domeniul drogurilor. Este obligatoriu, totodata, sa reevaluam rolul scolii, al familiei in educarea tinerilor, pentru a reduce in mod semnificativ numarul celor care cad victime drogurilor. Nu vreau sa spun vorbe mari, dar mentinand sanatatea generatiilor viitoare vom asigura vitalitatea natiunii si vom pastra intacte sansele de dezvoltare normala a societatii romanesti. Consider ca aceasta este o mare responsabilitate pentru Guvernul Romaniei si vom actiona in consecinta. In anul 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr. 143 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, act normativ care asigura cadrul juridic in materie si raspunde recomandarilor si obiectivelor O.N.U., ale Consiliului Europei si Uniunii Europene. Apreciez ca in lupta impotriva drogurilor un rol important il are latura preventiva, care trebuie avuta in vedere atat de catre personalul Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Justitiei si nu in ultimul rand de cel al Ministerului Sanatatii, care are atributii nemijlocite in acest domeniu. Constientizam insa, in egala masura, ca este nevoie si de un suport financiar pe care suntem dispusi sa il asiguram in perioada urmatoare, dar vom avea grija ca banii alocati sa fie folositi judicios si exclusiv in scopul pentru care au fost destinati. Este necesara intensificarea activitatilor pentru diminuarea numarului de tineri care consuma droguri si pe cat posibil sa monitorizam acest fenomen la nivel national. Am facut apel la toti colaboratorii mei, la toate organizatiile neguvernamentale, pentru a nu lasa sa treaca neobservat segmentul celor care fac eforturi pentru a abandona drogul, sa-i sprijinim in recuperare si reintegrare sociala. Mai dureros este ca, abordand aspectul resocializarii fostilor dependenti de droguri, trebuie sa avem in vedere intregul sistem de invatamant din Romania. In acest sens, cadrelor didactice, dar si familiilor acestor tineri le revine o mare raspundere in sprijinirea lor pentru a relua cursurile si a-si desavarsi educatia. Ma gandesc, de asemenea, la eforturile pe care trebuie sa le faca Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, prin Directia metodologie - Directia generala asistenta sociala pentru reinsertia sociala si profesionala a celor care resimt nevoia imperioasa a unei surse de venit sigure, legale, pentru a duce o viata normala si a renunta definitiv la mirajul drogurilor. Astept, totodata, o prezenta mai activa in viata noastra sociala a organizatiilor neguvernamentale care isi propun, prin propriile programe, combaterea traficului si consumului de droguri. Consider ca la acest moment de rascruce este nevoie de eforturi sustinute din partea tuturor celor ce pot contribui la salvarea victimelor drogurilor, la transformarea lor in cetateni cu un comportament adecvat societatii noastre, instituind chiar un sistem de supraveghere cetateneasca a victimelor drogurilor, pana la reinsertia lor sociala totala. In acest sens, un rol deosebit il pot avea centrele de prevenire si consiliere antidrog. Nutresc speranta si impartasesc optimismul ca Strategia nationala antidrog constituie un document programatic, eficient, in masura sa isi atinga obiectivele si, in ultima instanta, sa contribuie efectiv la diminuarea consumului ilicit de droguri. "); page[23]=new Array("h154_2.htm","INTRODUCERE ","","Cuvant din partea Coordonatorului national pe droguri Flagelul drogurilor reprezinta unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde si tragice ale lumii contemporane. Daca pana in 1990 notiunea de drog era foarte vaga pentru majoritatea romanilor, ulterior situatia s-a modificat, Romania devenind, la inceput, o tara de tranzit si depozitare si, mai apoi, chiar o tara de consum al substantelor stupefiante, in drumul lor dinspre Orient spre Occident. Traficul si consumul de droguri constituie un pericol grav la adresa umanitatii, cu repercusiuni dramatice in plan economic si social. In fiecare an luam cunostinta - din diferite surse de informare - despre faptul ca sume considerabile sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficantii si grupurile de criminali sfidand legile si autoritatile. Pe de alta parte, milioane de oameni se adauga anual celor cazuti deja prada mortii albe, un procent alarmant intrand in tristul cortegiu al celor iremediabil pierduti pentru societate. Amploarea planetara a fenomenului depaseste sfera preocuparilor medicale si pe cele ale fortelor de ordine si constituie o amenintare la adresa ordinii economice si sociale mondiale, depasind frontierele nationale. Iata de ce in lupta impotriva acestui flagel este foarte importanta elaborarea unei strategii nationale coerente privind problematica drogurilor, care sa aiba in vedere coordonarea factorilor implicati in contracararea tuturor aspectelor fenomenului infractional: abuz, aprovizionare, productie, trafic, prevenire si tratament. Pornind de la considerentul ca activitatea de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri se realizeaza - pe langa masurile de ordin educational, economic, social, medical si administrativ - si prin crearea unui cadru juridic adecvat, la elaborarea Strategiei nationale antidrog s-au avut in vedere amploarea si complexitatea fenomenului drogurilor in Romania, precum si necesitatea controlului consumului si traficului de droguri, corelat cu intensificarea activitatilor de prevenire a consumului si abuzului de substante stupefiante. Prin aceasta strategie, pe termen scurt, se urmareste crearea cadrului institutional si dezvoltarea capacitatii necesare pentru abordarea multisectoriala a problematicii drogurilor, iar pe termen lung, este avuta in vedere reducerea numarului de persoane care se angajeaza in consumul de droguri, in paralel cu cresterea capacitatii nationale pentru crearea si dezvoltarea de servicii de educare-informare-prevenire-tratament si cu dezvoltarea si eficientizarea structurilor si programelor de combatere a traficului ilegal de droguri. "); page[24]=new Array("h154_3.htm","PRINCIPIILE DIRECTOARE, VIZIUNEA STRATEGICA, SCOPUL SI OBIECTIVELE STRATEGIEI ","","Principiile directoare 1. Principiul prioritatii. Problema prevenirii si combaterii traficului, consumului si abuzului de droguri este asumata ca o prioritate de catre Guvernul Romaniei. 2. Principiul optiunii individuale. Prevenirea consumului de droguri are in vedere complexitatea fenomenului care include si optiunea individuala. 3. Principiul viziunii globale si unitare. Masurile de prevenire si combatere a traficului, consumului si abuzului de droguri se bazeaza pe viziunea globala si unitara a problemei. 4. Principiul coordonarii si cooperarii unitare intre toate sectoarele implicate. Practicile si procedurile in domeniul prevenirii si combaterii traficului, consumului si abuzului de droguri vor fi adaptate la caracteristicile sociale si culturale ale populatiei. 5. Principiul profesionalizarii in toate domeniile de activitate. Lupta impotriva traficului, consumului si abuzului de droguri presupune pregatirea profesionala corespunzatoare a specialistilor, precum si diseminarea informatiilor, a bunelor practici si a instrumentelor de lucru in domeniu. 6. Principiul complementaritatii. Implicarea societatii civile alaturi de institutiile guvernamentale pentru realizarea si extinderea programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri este o necesitate reala. 7. Principiul continuitatii. Activitatile desfasurate in vederea prevenirii si combaterii traficului, consumului si abuzului de droguri vor avea un caracter permanent. 8. Principiul legalitatii. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum si a prevederilor specifice din tratatele internationale la care Romania este parte constituie o conditie obligatorie in abordarea fenomenului. 9. Principiul confidentialitatii. Datele personale detinute, rezultate din activitatile specifice antidrog, nu se fac publice. 10. Principiul nediscriminarii. Toate activitatile specifice antidrog se adreseaza tuturor cetatenilor, indiferent de sex, apartenenta etnica si religioasa etc. Viziunea La sfarsitul anului 2004 Romania va pune in practica un sistem integrat de servicii de prevenire si tratament, structurat pe o retea nationala de centre, capabile sa implementeze la nivel local strategii coerente. In acelasi timp se vor eficientiza structurile si programele de combatere a fenomenului ilicit al drogurilor, in vederea reducerii traficului de droguri transfrontalier, cu consecinte in plan intern, reducerea cererii, iar in plan international, anihilarea retelelor transnationale. Scopul Abordand cu realism problematica traficului si consumului ilicit de droguri, masurile propuse in prezenta strategie au ca scop principal reducerea cererii si ofertei de droguri, cunoscut fiind faptul ca lupta impotriva acestui flagel nu a avut ca rezultat eradicarea acestuia, nici chiar pentru cele mai dezvoltate natiuni ale lumii. Obiectivele 1. Initierea si sustinerea cu prioritate a unor dezbateri publice cu caracter politic si apolitic, la nivel national, menite sa sustina o viziune unitara si coerenta in domeniul luptei impotriva drogurilor 2. Incurajarea participarii tuturor institutiilor private, grupurilor colective, asociatiilor si persoanelor fizice care doresc sa se implice in acest domeniu 3. Intensificarea si diversificarea activitatilor de prevenire a consumului de droguri, in special a celor ce au legatura cu debutul consumului, realizarea unor studii criminologice pe baza datelor privind traficantii si consumatorii de droguri 4. Intarirea luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, delincventei organizate asociate acestuia, intensificarea cooperarii politienesti, vamale si judiciare cu alte state, in special cu statele membre ale UE 5. Constientizarea necesitatii abordarii globale a prevenirii si combaterii traficului si consumului de droguri, prin includerea tuturor substantelor care pot fi utilizate si de care se poate face abuz, inclusiv alcoolul si tutunul 6. Organizarea sistemului de sanatate publica si servicii sociale intr-o retea integrata, astfel incat sa se asigure utilizarea eficienta a tuturor resurselor existente si sa se ofere o varietate larga de posibilitati terapeutice, precum si sa se faciliteze recuperarea sociala a consumatorilor de droguri 7. Intensificarea si diversificarea actiunilor impotriva traficului de droguri, spalarii banilor si altor infractiuni asociate, prin imbunatatirea coordonarii diferitelor institutii abilitate 8. Imbunatatirea cadrului legislativ in vederea asigurarii unor posibilitati multiple de reactie, adaptate la dinamica fenomenului 9. Organizarea eficienta a colectarii, analizei, prognozarii si diseminarii datelor obiective, viabile si comparabile, referitoare la fenomenul drogurilor in Romania, cu sprijinul Observatorului roman pe droguri si toxicomanii (ORDT) din cadrul Agentiei Nationale Antidrog si al celorlalte institutii nationale cu atributii in domeniu 10. Intensificarea cooperarii internationale, atat in ceea ce priveste participarea la organizatiile internationale competente, cat si in relatiile bilaterale sau multilaterale cu anumite tari ori arii geografice 11. Asigurarea evaluarii periodice si eficiente a actiunilor de lupta impotriva drogurilor. "); page[25]=new Array("h154_4.htm","ZONELE SPECIFICE DE INTERVENTIE","","4.I. Reducerea cererii 4.I.A. Prevenirea consumului de droguri I. Analiza situatiei prevenirii consumului de droguri in Romania Prezentul document reprezinta conceptia de actiune la nivel guvernamental in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri si se fundamenteaza pe o analiza integratoare asupra fenomenului in perioada 1990-2002 (studii ale unor structuri guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale, statistici si practici in domeniu). 1. Caracteristicile consumului si abuzului de droguri in Romania: a) raspandirea fenomenului pe intregul teritoriu al tarii, in paralel cu extinderea retelelor de trafic la nivel national si international; b) extinderea utilizarii medicamentelor cu continut psihotrop, a benzodiazepinelor si a barbituricelor fara prescriere medicala, utilizate uneori in amestec cu alcool; c) cresterea numarului detinatorilor si consumatorilor de droguri, precum heroina, canabis, opium, cocaina etc., si cresterea utilizarii intravenoase a drogurilor, uneori chiar de la prima doza; d) cresterea numarului consumatorilor de alcool si tutun la persoanele cu varste cuprinse intre 15-24 de ani, in special in randul celor de sex feminin; e) cresterea consumului de amfetamine in randul elevilor; f) formarea unor grupuri de consum si distributie a drogurilor, pe criterii de varsta sau microgeografice; g) cresterea productiei de tutun si alcool indigene, precum si a numarului campaniilor de publicitate a produselor din tutun si alcool provenite din import; h) raspandirea consumului de droguri in baruri, discoteci, locuri de distractie, locuinte parasite, campusuri universitare etc. 2. Factorii determinanti ai consumului si abuzului de droguri: a) lipsa de informare si educare in domeniu; b) acceptarea la nivelul societatii a consumului de tutun si alcool; c) diminuarea supravegherii copiilor de catre parinti, precum si lipsa de responsabilitate si implicare a unora dintre ei; d) presiunea sociala a anturajului la nivelul grupurilor de elevi si tineri; e) accesibilitatea primelor doze si curiozitatea de a testa drogurile, fapte care determina utilizarea ulterioara a acestora pentru consum, nu numai pentru experimentare; f) extinderea retelelor de trafic la nivel national si international; g) imbunatatirea situatiei financiare la nivelul unor grupuri sociale; h) situatia economica precara a unora dintre utilizatori, fapt care determina intrarea in retele de trafic pentru intretinerea consumului propriu; i) migrarea copiilor in orase mari, care determina aparitia fenomenului copiii strazii, asociat cu consumul de inhalanti; j) existenta unor situatii de criza nerezolvate corespunzator in randul adolescentilor; k) experienta redusa a autoritatilor si societatii civile in confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerenta in reactie si obtinerea unor rezultate partiale; l) absenteismul scolar care determina adolescentul sa se integreze in anturaje riscante. 3. Programe in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri In vederea realizarii componentei de prevenire a consumului de droguri din cadrul Programului national de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri, s-a constituit, prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului tineretului si sportului nr.128/602/4.425/36.219/2.629/2001, Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri (C.I.P.C.I.D.), alcatuita din reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Agentia Nationala pentru Sport. Activitatea comisiei a fost deschisa si societatii civile prin participarea celor mai reprezentative organizatii neguvernamentale cu activitati in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri. In vederea coordonarii activitatilor desfasurate la nivel local, a fost creata reteaua nationala constituita din 47 de centre de prevenire si consiliere antidrog, la nivelul fiecarui judet si sector din Bucuresti. Cu sprijinul financiar al Guvernului Romaniei, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel national proiectul Consumul de droguri: incotro?, realizat in parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice si Reprezentanta UNICEF in Romania si care a vizat desfasurarea de activitati educative in vederea prevenirii consumului ilicit de droguri in randul tinerilor si promovarea unui stil de viata sanatos, stil care sa afirme explicit respingerea drogurilor. Activitatile realizate in cadrul proiectului au asigurat instruirea initiala a personalului centrelor locale de prevenire si consiliere antidrog in vederea derularii unor programe de prevenire. In acelasi timp, sub deviza Depinde numai de tine, proiectul a desfasurat cea mai mare campanie nationala cu profil social, realizata prin intermediul spoturilor TV si radio difuzate de posturile nationale si locale, coroborata cu activitati desfasurate in randul tinerilor (concerte, expozitii, concursuri, seminarii etc.). Toate aceste activitati s-au derulat in parteneriat intre reprezentantii C.I.P.C.I.D. si organizatii nationale si internationale. In contextul prevenirii consumului si abuzului de droguri la copii si tineri, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in parteneriat cu organizatii neguvernamentale, au elaborat continutul programei de educatie pentru sanatate, care va fi utilizata in scoli incepand din anul 2003, in vederea implicarii profesorilor si elevilor in cunoasterea fenomenului consumului de droguri, precum si formarii abilitatilor de comunicare, interactionare si a comportamentelor sanatoase, in randul elevilor din clasele I-XII. Activitatile desfasurate sub egida C.I.P.C.I.D. vin in prelungirea unor programe derulate anterior de ministerele membre ale comisiei, in colaborare cu organizatii neguvernamentale (educatie in scoli, materiale cu caracter informativ, cursuri de formare a specialistilor, studii sectoriale, campanii media, seminarii etc.). In ceea ce priveste programele mentionate, lipsa unei evaluari adecvate a acestor programe si a unor studii la nivelul intregii populatii face dificila evidentierea schimbarilor la nivelul atitudinilor si comportamentului, in vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri. 4. Oportunitati pentru reducerea consumului si abuzului de droguri: a) existenta vointei politice pentru realizarea unei strategii de prevenire a consumului de droguri; b) realizarea unui cadru legislativ adecvat privind prevenirea si combaterea consumului si abuzului de droguri; c) implicarea unor organizatii neguvernamentale in activitati de prevenire a consumului si abuzului de droguri; d) pregatirea unor specialisti din domeniul justitiei, educatiei, politiei, sanatatii, tineretului etc.; e) alocarea fondurilor din bugetul sanatatii prin programele nationale pentru prevenirea consumului de droguri, precum si existenta unor finantari externe; f) disponibilitati de finantare din partea unor institutii internationale; g) existenta unor date statistice privind consumul de droguri si tendintele acestuia; h) metode si tehnici adecvate de lucru; i) schimbarea perceptiei la nivelul comunitatilor privind consumul si abuzul de droguri; j) avizarea proiectelor cu sume mari si controlul acestora. 5. Dificultati in activitatile de reducere a consumului si abuzului de droguri: a) resurse financiare limitate, management deficitar; b) absenta unor indicatori de performanta si a unui sistem de monitorizare si centralizare a datelor; c) parteneriat insuficient structurat al institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, in derularea programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri; d) lipsa de coerenta in constientizarea societatii romanesti cu privire la consumul si abuzul de droguri; e) capacitatea redusa a institutiilor romanesti si autoritatilor abilitate de a interveni pentru reducerea criminalitatii; f) absenta unor specialisti pregatiti, care sa poata actiona dintr-o perspectiva interdisciplinara. II. Obiective generale si specifice A. Obiective generale: 1. Reducerea consumului si abuzului de droguri in randul populatiei 2. Diminuarea numarului de copii si tineri care se angajeaza in consumul de droguri 3. Diminuarea consumului si abuzului de droguri la persoanele aflate in situatii de risc 4. Reducerea riscurilor asociate consumului si abuzului de droguri 5. Monitorizarea, analiza si diagnoza consumului de droguri 6. Armonizarea legislativa si institutionala cu prevederile Uniunii Europene. B. Obiective specifice: a) Reducerea factorilor de risc b) Diversificarea mijloacelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri c) Promovarea educatiei pentru sanatate in randul populatiei d) Diminuarea accesibilitatii si disponibilitatii drogurilor e) Informarea populatiei despre riscurile si daunele asociate consumului de droguri f) Implicarea societatii civile g) Dezvoltarea structurilor de coordonare la nivel national si local (Agentia Nationala Antidrog) h) Imbuntatirea calitatii programelor preventive i) Instruirea specialistilor in domeniu j) Crearea si promovarea alternativelor pentru petrecerea timpului liber k) Sensibilizarea opiniei publice si formarea atitudinilor favorabile prevenirii consumului si abuzului de droguri l) Consolidarea si dezvoltarea retelei centrelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri in toate judetele tarii m) Dezvoltarea la nivel universitar a unor cursuri de formare si specializare in prevenirea consumului si abuzului de droguri n) Crearea de oportunitati pentru implicarea activa a domeniului privat in realizarea unor servicii de prevenire si tratament privind consumul si abuzul de droguri o) Evaluarea periodica a programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri p) Dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre institutiile nationale si internationale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri q) Realizarea de studii criminologice pe baza datelor privind traficantii si consumatorii de droguri. III. Plan de aplicare: educatie, sanatate si familie, politie, tineret, comunitate si organizatii private, mass-media, cooperare nationala si internationala 1. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului Plan de aplicare: a) Elaborarea si dezvoltarea unui curriculum adecvat a.1) Implementarea programului national Educatia pentru sanatate in scoala romaneasca la nivelul unei populatii scolare de 700.000 de elevi Termen de evaluare: 2004 a.2) Completarea ghidului metodologic adresat profesorilor diriginti Repere privind activitatea educativa cu teme legate de prevenirea consumului si abuzului de droguri Termen de realizare: 2003 a.3) Dezvoltarea unui sistem de informare fragmentata (informatii specifice legate de problematica drogurilor, adresate elevilor in cadrul diverselor discipline: biologie, fizica, chimie, psihologie, educatie civica etc.) Termen de realizare: 2003-2004 b) Formarea profesorilor implicati in implementarea curriculumului b.1) Elaborarea manualelor si organizarea stagiilor de formare destinate utilizatorilor acestora Termen de realizare: 2003 b.2) Implementarea programului-pilot de prevenire a consumului de droguri Termen de evaluare: anual c) Implicarea scolii in programele comunitare c.1) Dezvoltarea programelor de prevenire in scoala prin intermediul personalului centrelor judetene de consiliere si prevenire antidrog Termen de evaluare: anual c.2) Monitorizarea fenomenului in scoala prin realizarea unor studii sociologice de evaluare a dimensiunilor acestuia Termen de realizare: 2004 c.3) Participarea activa a unitatilor de invatamant la programele comunitare locale (ale institutiilor descentralizate ale statului, ale organizatiilor neguvernamentale etc.) Termen de evaluare: anual d) Dezvoltarea programelor de timp liber d.1) Dezvoltarea unor activitati specifice timpului liber (manifestari artistice, tehnice si sportive), desfasurate in palate si cluburi ale copiilor Termen de evaluare: anual d.2) Infiintarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ) Termen de evaluare: anual e) Dezvoltarea programelor adresate familiei e.1) Sustinerea unor lectorate pentru parinti in cadrul unitatilor de invatamant (dezvoltarea unor initiative gen scoala parintilor) Termen de evaluare: anual f) Formarea continua a persoanelor implicate in prevenirea consumului de droguri f.1) Dezvoltarea unui sistem de acreditare a studiilor in domeniu Termen de realizare: 2004 f.2) Seminarii, cursuri de specializare, studii postuniversitare etc., incluse in sistemul national de acreditare Termen de evaluare: anual g) Organizarea unor actiuni specifice grupurilor aflate in situatii de risc g.1) Identificarea grupurilor aflate in situatii de risc Termen de evaluare: anual g.2) Realizarea de materiale de prevenire a consumului/abuzului de droguri, cu adresabilitate directa Termen de realizare: 2003 2. Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei Obiective operationale: a) Crearea programelor de formare si stabilirea sistemului de acreditare pentru profesionistii care lucreaza in prevenirea consumului si abuzului de droguri a.1) Formarea si educarea continua a personalului care desfasoara activitati de promovare a sanatatii si educatiei pentru sanatate. La finalul anului 2003 toti profesionistii din reteaua de promovare a sanatatii vor avea competenta in educatia pentru sanatate. Acestia vor organiza cel putin cate un curs/an, pentru 10 profesionisti care lucreaza in prevenirea consumului si abuzului de droguri din judetul respectiv. Se va utiliza modulul de curs elaborat de Centrul National de Perfectionare Postuniversitara a Medicilor si Farmacistilor. Termen de evaluare: anuala a.2) Formarea formatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educatie pentru sanatate, dezvoltate in cadrul diferitelor comunitati, se va organiza de catre serviciile de promovare din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform nevoilor identificate in comunitatile locale, cel putin o campanie pe an. Termen de evaluare: anual a.3) Stabilirea sistemului de acreditare a profesionistilor care desfasoara activitati de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate, prin semnarea unui protocol intre Centrul National de Perfectionare Postuniversitara a Medicilor si Farmacistilor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Termen de realizare: 2004 b) Informarea si educarea tinerilor in vederea constientizarii si abilitarii acestora in luarea unor decizii responsabile privind consumul si abuzul de droguri b.1) Prevenirea aparitiei consumului si abuzului de droguri la copiii cu varste de pana la 13 ani Termen de evaluare: anual b.2) Desfasurarea unor campanii de informare, educare si comunicare, in vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri ilegale, precum si de tutun si alcool, in colaborare cu mass-media si organizatii neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniu Termen de evaluare: anual c) Dezvoltarea programelor de prevenire prin sustinerea parteneriatului cu sectorul neguvernamental c.1) Elaborarea planului de colaborare intre organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, care sa implice programele de prevenire a consumului de droguri, programele de sprijinire a acestora pentru a adopta si a dezvolta masuri de prevenire a consumului de droguri Termen de realizare: 2003 c.2) Elaborarea masurilor legislative pentru sprijinirea financiara si asistenta tehnica a organizatiilor neguvernamentale care dezvolta programe de sanatate publica, in special prevenirea consumului de droguri Termen de realizare: 2004 c.3) Elaborarea ghidului de evaluare a programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri, care se va adresa organizatiilor ce desfasoara astfel de activitati in domeniul sanatatii Termen de realizare: 2004 d) Promovarea unui sistem de evaluare a nivelului de cunostinte, atitudini si comportamente nefavorabile sanatatii prin consumul si abuzul de droguri si a eficientei programelor de prevenire d.1) Realizarea unui sistem de monitorizare periodica privind cunostintele, atitudinile si comportamentele nefavorabile sanatatii (fumat, alcool, droguri ilegale) Termen de realizare: 2003 e) Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor favorabile sanatatii la nivelul populatiei prin metode de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate e.1) Reducerea consumului produselor din tutun cu 5% si a consumului de alcool cu 2% la nivelul populatiei, avand ca an de referinta 2002 Termen de realizare: 2004 e.2) Campanie de informare si educare a opiniei publice in vederea respectarii legii publicitatii si a altor masuri legislative privind combaterea consumului de alcool si tutun, precum si promovarea masurilor legislative de interzicere a consumului de tutun in toate locurile publice si a oricaror forme de publicitate pentru tutun si alcool Termen de evaluare: anual e.3) Promovarea la nivel national a locurilor de munca sanatoase, precum si stabilirea legislatiei si a programelor de educatie, prevenire si interventie, in vederea reducerii consumului si abuzului de droguri la locul de munca Termen de evaluare: anual e.4) Campanie de informare si educare a populatiei, adresata in special parintilor, in vederea responsabilizarii acestora cu privire la rolul lor in educarea copiilor si in prevenirea consumului de droguri la nivelul tinerilor Termen de evaluare: anual e.5) Dezvoltarea de programe pentru sprijinirea parintilor si educatorilor, asupra modului de abordare a copiilor in vederea adoptarii unor stiluri de viata sanatoase si schimbarii comportamentului privind consumul de droguri Termen de evaluare: annual 3. Ministerul Administratiei si Internelor Plan de aplicare: a) Pregatirea politistilor in scopul realizarii unei educatii preventive eficiente a.1) Organizarea unor cursuri de perfectionare a pregatirii politistilor implicati in prevenirea si combaterea consumului de droguri Termen de evaluare: anual a.2) Introducerea unor teme specifice in programa de invatamant a unitatilor scolare din structura Ministerului de Interne Termen de evaluare: anual a.3) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante Termen de evaluare: anual b) Eficientizarea masurilor specifice de actiune ale politiei b.1) Redistribuirea resurselor umane si logistice ale politiei prin acordarea unei atentii sporite prevenirii consumului de droguri Termen de evaluare: anual b.2) Realizarea unor materiale care sa cuprinda standarde de conduita a politistului in relatia cu persoanele implicate in consumul de droguri Termen de evaluare: anual c) Implicarea politistilor in programele comunitare c.1) Initierea unor programe parteneriale in cadrul carora membrii comunitatii sa fie informati asupra pericolelor consumului de droguri si implicati in activitati practice de prevenire Termen de evaluare: anual d) Dezvoltarea parteneriatului social, extinderea parteneriatului cu institutii guvernamentale si organizatii neguvernamentale care activeaza in acest domeniu d.1) Atragerea si implicarea unui numar tot mai mare de organizatii neguvernamentale in activitatile de prevenire a consumului de droguri Termen de evaluare: anual d.2) Dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre institutiile care au ca obiect de activitate prevenirea si combaterea consumului de droguri, imbunatatirea colaborarii dintre structurile Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Agentiei Nationale pentru Sport. Termen de evaluare: anual e) Identificarea factorilor de risc care pot genera consumul de droguri e.1) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante Termen de realizare: 2003 e.2) Realizarea de studii criminologice care sa aiba in vedere: date complexe despre traficanti si consumatori, oportunitatile favorizante Termen de evaluare: semestrial e.3) Identificarea locurilor si mediilor proprice consumului si traficului de droguri si evidentierea lor pe harti ale zonelor de competenta Termen de realizare: 2003 e.4) Organizarea de dispozitive fixe sau mobile in aceste locuri, cu misiunea de a descuraja infractorii si a proteja victimele Termen de evaluare: semestrial f) Cresterea increderii cetatenilor in politie, astfel incat ei sa apeleze la ajutorul politistului ori de cate ori au vreo problema, stiind ca beneficiaza de intelegere si confidentialitate depline f.1) Organizarea de intalniri interactive cu elevii de scoala generala si de liceu, in scopul discutarii problemelor cu care se confrunta acestia si gasirii unor solutii alternative la consumul de droguri Termen de evaluare: trimestrial f.2) Furnizarea de informatii si recomandari pe tema drogurilor, inclusiv prin amenajarea in scoli si licee a unor panouri cu materiale preventiv-educative si prin intermediul cabinetelor de asistenta psihologica din reteaua scolara Termen de evaluare: semestrial f.3) Intalniri interactive cu cadrele didactice si sanitare din unitatile de invatamant pentru a putea oferi, in parteneriat, elevilor si parintilor sprijinul juridic, psihologic si medical necesar prevenirii consumului de droguri Termen de evaluare: anual g) Corelarea activitatilor formatiunilor de prevenire cu cele de combatere a traficului de stupefiante 4. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Agentia Nationala pentru Sport Plan de aplicare: 1. Sustinerea/finantarea de programe/proiecte cu specific de prevenire a consumului si abuzului de droguri, in vederea reducerii numarului de tineri care se angajeaza in consumul/abuzul de droguri Termen de evaluare: anual 2. Dezvoltarea de programe alternative pentru petrecerea timpului liber prin intermediul Programului de infiintare si dezvoltare a unei retele de centre de tineret Termen de evaluare: anual 5. Relatia cu mass-media Cunoasterea influentei mass-media in consumul de droguri inseamna a lua in considerare doua aspecte: 1. mass-media, prin informatiile care ajung la populatie, poate promova atitudini, stereotipuri si mituri influentand reducerea consumului de droguri prin modelarea opiniei publice in raport cu aceasta problema, cu cauzele si consecintele ei; 2. mass-media poate influenta deciziile politice in domeniu. Una dintre modalitatile cele mai folosite in mod curent in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri este reprezentata de campaniile de sensibilizare a populatiei. Este bine cunoscut faptul ca eficienta acestor campanii este posibila doar daca ele fac parte dintr-o strategie globala de prevenire a consumului si abuzului de droguri si sunt elaborate de specialisti in prevenire. De asemenea, mesajele campaniilor trebuie sa fie bine adresate, informate si sa fie realiste. Implicarea activa a mass-media in transmiterea mesajelor adecvate este singura modalitate de a asigura intarirea mesajelor pozitive din programele de prevenire. Plan de aplicare comun ministerelor implicate: a) implicarea mass-media in transmiterea mesajelor educativ-preventive si promovarea de modele de comportament; b) informarea mass-media asupra activitatilor derulate; c) participarea mass-media in programele comunitare de prevenire a consumului si abuzului de droguri; d) pregatirea specifica a jurnalistilor in domeniul prevenirii si combaterii consumului de droguri. 4.I.B. Asistenta medicala si psihologica, reabilitare si integrare sociala I. Introducere Abuzul de droguri si consecintele acestuia reprezinta una dintre principalele probleme ale societatilor europene actuale si, fara indoiala, una dintre marile probleme ale marilor orase. Dependenta de droguri este un fenomen de mare anvergura prin caracterul sau multifactorial, dinamic si schimbator, care afecteaza toate grupele de varsta, dar predominant pe cea cuprinsa intre 14 si 35 de ani. Constituie totodata si o problema majora de sanatate publica, din cauza importantelor repercusiuni in plan individual (delincventa, marginalizare sociala, moarte datorata supradozei sau prin suicid, transmiterea unor boli infectioase - SIDA, HVC - sau reemergenta TBC), familial si social. Drogurilor traditionale - alcool, tutun - li s-au adaugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc. Datorita fenomenologiei dependentei de droguri, cat si diversitatii factorilor care o determina, abordarea acestui fenomen complex trebuie sa se faca dintr-o perspectiva globala si integrata, cu 3 niveluri de baza in actualitate: reducerea cererii; reducerea ofertei; cooperarea internationala. Este de asemenea necesara existenta unor mecanisme permanente de coordonare intre structurile implicate, pentru a se evita posibile situatii de conflict. Cand ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul si insertia/reinsertia sociala formeaza un proces unitar. Dependenta de droguri ca boala cronica Procesele care stau la baza dependentei de droguri sunt considerate manifestari ale unei boli cronice, evoluand cu perioade de recaderi si recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante in debutul si mentinerea proceselor mentionate sunt multifactoriale, in care predispozitia genetica interactioneaza cu factori biopsihologici si socioculturali. Tratamentul dependentei de droguri Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care incepe cand un consumator de substante psihoactive intra in contact cu un centru de sanatate sau un serviciu comunitar. Acest proces trebuie continuat prin alternarea unor interventii specifice, in scopul de a se atinge o stare cat mai buna de sanatate si bunastare. In majoritatea cazurilor, abordarea terapeutica a unei persoane dependente de droguri necesita coordonarea diferitelor mijloace de asistenta in mod secvential si simultan. Altfel, se poate spune ca fiecare element al sistemului este un factor necesar, dar nu suficient, al unui proces terapeutic complex care presupune lucrul intr-o retea de sprijin pentru dependentul de droguri. Tratamentul, care include diagnosticul, asistenta medicala si integrarea sociala a persoanelor dependente, are ca scop imbunatatirea starii de sanatate si a calitatii vietii acestora, prin diminuarea dependentei de droguri, a morbiditatii si mortalitatii cauzate de consumul acestor substante, prin exploatarea la maximum a capacitatilor individuale, facilitarea accesului la servicii si deplina integrare sociala. II. Obiective generale si specific A. Obiective generale: Asigurarea asistentei medicale adecvate necesitatilor persoanelor dependente de droguri in cadrul serviciilor publice de sanatate, inclusiv ale celor aflate in penitenciare Crearea unei retele de sanatate adaptate la necesitatile actuale Impulsionarea reinsertiei sociale a persoanelor dependente de droguri Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului Armonizarea legislatiei romane cu legislatia Uniunii Europene B. Obiective specifice: 1. Garantarea asistentei medicale si psihosociale a toxicodependentilor, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat si specializat 2. Crearea unei retele ample, diversificate si profesionalizate, care sa ofere o asistenta adecvata si sa incorporeze toate structurile terapeutice specifice si sa delimiteze atributiile fiecareia 3. Coordonarea si colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor asociate 4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului de asistenta medicala si de reintegrare sociala a toxicodependentilor 5. Incurajarea si sustinerea reinsertiei sociale si in munca, inclusiv a persoanelor dependente de droguri din penitenciare, inclusiv prin programe specifice de supraveghere a executarii pedepselor neprivative de libertate 6. Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale 7. Stimularea accesului dependentilor de droguri la programele de diminuare a consecintelor negative ale consumului de droguri (harm reduction) 8. Obiectivele urmarite sunt: scaderea incidentei bolilor infectioase, diminuarea consumului de produse ilicite, cresterea calitatii vietii etc. 9. Afirmarea ca prioritate nationala in planul de actiune a programelor de tratament ambulatoriu cu agonisti ai opiaceelor (metadona) 10. Includerea terapiei ambulatorii pentru toxicodependenti in cadrul centrelor penitenciare; asigurarea asistentei medicale gratuite si universale 11. Formare profesionala si cercetare III. Plan de aplicare 1. Crearea unei comisii pentru a se stabili un protocol intre Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale siFamiliei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Termen de realizare: 2003 2. Definirea tipurilor de structuri si de servicii destinate toxicodependentilor, pe baza unor criterii definite de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei Termen de realizare: 2003 3. Stabilirea protocoalelor de interrelatii in reteaua de asistenta medicala primara Termen de realizare: 2003 4. Infiintarea unor unitati ambulatorii de tratament multidisciplinar Termen de realizare: 2003 5. Sustinerea programelor de recalificare si reinsertie profesionala Termen de evaluare: anual 6. Dezvoltarea de activitati prin intermediul Observatorului roman pe droguri si toxicomanii din Agentia Nationala Antidrog: initierea unui sistem unitar de inregistrare si notificare a cazurilor de pacienti admisi la tratament, conform standardului european - indicatorul cerere de tratament (EMCDDA), initierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogena care sa permita comparatii temporalspatiale, alti indicatori Termen de realizare: 2003 7. Promovarea programelor adresate pacientilor refractari la tratament Termen de evaluare: anual 8. Promovarea programelor tip harm reduction - schimb de seringi si truse anti-SIDA Termen de evaluare: anual 9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicatiei si abuzului de substante psihotrope, in vederea reducerii efectelor negative ale acestora si respectarii stricte a legislatiei specifice in domeniu Termen de evaluare: anual 10. Formarea profesionala a specialistilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmacisti etc.) in tratamentul toxicodependentei si dezvoltarea unei curricule in acest sens Termen de evaluare: anual 11. Eficientizarea tratamentului cu metadona in termeni de beneficii pentru sanatatea publica si scaderea delincventei este determinata de caracterul generalizat, accesibil, confidential si cu viziune pe termen lung a acestuia. Termen de evaluare: anual 12. Realizarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor a activitatilor de dezintoxicare in ambulatoriu, in unitatile si institutiile penitenciare acreditate de Ministerul Sanatatii si Familiei Termen de evaluare: anual 13. Dezvoltarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor in toate penitenciarele a programelor de substitutie cu agonisti ai opiaceelor - metadona Termen de evaluare: anual 14. Dezvoltarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor a programelor specifice de reducere a consecintelor negative ale consumului de droguri in cadrul institutiilor penitenciare Termen de evaluare: anual 15. Dezvoltarea de programe parteneriale de reinsertie sociala Termen de evaluare: anual 16. Stabilirea sistemului de pregatire universitara/postuniversitara, precum si formarea continua a profesionistilor din domeniu Termen de evaluare: annual 4.II. Reducerea ofertei 1. Consideratii generale Autoritatile romane au fost preocupate de asigurarea unui regim special al substantelor stupefiante, prevazand in acest scop masuri coercitive de natura penala, administrativa sau contraventionala, in cazul nerespectarii prevederilor legale. Politica restrictiva aplicata pana in anul 1989 privind libera circulatie a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinandu-i pe traficantii de droguri sa ocoleasca teritoriul Romaniei, fapt pentru care fenomenul in cauza s-a manifestat sporadic si fara consistenta. Tranzitia spre o societate democratica, deschiderea totala a frontierelor de stat, trecerea la economia de piata, precum si pozitia geografica au constituit factori determinanti in includerea Romaniei in ruta balcanica de traficare a drogurilor, dinspre tarile producatoare catre cele consumatoare. Romania tinde sa devina o adevarata placa turnanta si sa ramana, in mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficantii de droguri. Astfel, caile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia, Bucuresti sau Belgrad si parasesc regiunea balcanica, indreptandu-se catre Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania si Olanda. Evolutia traficului si consumului de droguri, precum si volumul capturilor realizate in ultimii 2 ani ne indreptatesc insa sa concluzionam ca Romania este pe cale de a deveni o noua piata de desfacere in peisajul tarilor europene cunoscute ca mari consumatoare de droguri, cum sunt: Germania, Olanda, Spania, Italia, Franta si Marea Britanie. Datele statistice ilustreaza o amploare fara precedent a fenomenului mentionat; in acest sens, in intervalul 1990-1997 au fost descoperite 412 cazuri de trafic de droguri, in care au fost implicate 649 de persoane - 219 fiind cetateni romani - si au fost confiscate 20.697,798 kg droguri, pentru ca in perioada 2001 - iulie 2002 cifrele sa creasca la 1.545 de cazuri constatate, 1.978 de persoane implicate - din care 1.798 cetateni romani, si 64.485,14 kg droguri capturate. Totodata, a crescut semnificativ si numarul cetatenilor romani arestati pentru implicarea in traficul de droguri in mai multe tari ale lumii. Concomitent cu cele mentionate, comercializarea drogurilor pe teritoriul Romaniei inregistreaza valori din ce in ce mai ridicate. Astfel, consumul s-a extins pe intregul teritoriu al tarii, in special in Bucuresti si in marile orase, cuprinzand segmente diverse ale populatiei, fapt care a antrenat si o diversificare a gamei de droguri utilizate in consum - heroina administrata pe cale injectabila, opium, cocaina, amfetamine, canabis. De asemenea, s-a extins si uzul unor medicamente care, administrate in combinatie cu bauturi alcoolice, genereaza efecte stupefiante si halucinogene. Un indicator relevant al functionarii unei veritabile piete de desfacere a drogurilor in Romania il constituie inregistrarea primelor cazuri de deces survenite in urma intoxicatiei acute cu droguri. Consumul de droguri reprezinta una dintre problemele sociale grave cu care se confrunta societatea romaneasca. Acesta conduce la instalarea dependentei, devine o sursa de suferinta, imbolnaviri, saracie, excludere sociala, somaj etc. pentru numeroase persoane, afectand in special tinerii. Este lezat nu numai comportamentul social al persoanelor in cauza, ci si viata familiilor sau a comunitatilor din care acestea fac parte. Consumul determina amplificarea continua a cererii pe piata drogurilor si influenteaza direct cresterea proportionala a ofertei de substante. In fata acestui flagel cu implicatii sociale multiple, exercitarea unor actiuni de combatere este neaparat necesara, impunandu-se o strategie de reducere a ofertei de droguri. 2. Definirea conceptiei romanesti asupra modalitatilor de mentinere sub control a drogurilor. Cadrul juridic cu incidenta in domeniu A. Definire Avand in vedere tendintele de evolutie a fenomenului atat la nivel national, cat si international, conceptia romaneasca asupra modalitatilor de mentinere sub control a ofertei de droguri vizeaza in principal urmatoarele aspecte: - aderarea la conventiile internationale in materie si alinierea legislatiei nationale la prevederile acestora, precum si armonizarea cu reglementarile in vigoare la nivelul Uniunii Europene; - sanctionarea corespunzatoare a oricarui act sau fapt ilicit legat de operatiunile cu droguri; - aplicarea unor pedepse diferentiate in raport cu natura si cantitatea drogurilor, precum si in functie de caracterul organizat al comiterii faptelor; - exonerarea de raspunderea penala a persoanelor care denunta autoritatilor competente, inainte de inceperea urmaririi penale, participarea la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii infractiunilor de trafic de droguri, permitand accelerarea procesului de identificare si tragere la raspundere penala a celorlalti participanti; - reducerea pedepsei la jumatate, in conditiile in care in timpul urmaririi penale o persoana denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri; - consumatorul de droguri este privit ca o victima a acestui fenomen si este supus masurilor de tratament medical si reinsertie sociala; - posibilitatea autoritatilor abilitate in acest domeniu de a folosi mijloace specifice moderne, precum efectuarea de livrari supravegheate sau folosirea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor acestora pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de proba in situatiile in care exista indicii temeinice privind comiterea unor infractiuni de trafic de droguri; - cooperarea interna si internationala dintre institutiile abilitate in combaterea traficului ilicit de droguri; - securizarea frontierelor si perfectionarea sistemelor de monitorizare a mijloacelor de transport, incarcaturii, marfurilor si a persoanelor despre care se detin date privind implicarea in traficul de droguri; - punerea sub control a precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor; - reglementarea prin lege a regimului cultivarii si comercializarii plantelor din care se pot extrage substante stupefiante; - retinerea, arestarea si extradarea persoanelor urmarite la nivel international pentru comiterea de infractiuni avand ca obiect traficul de droguri; - dotarea corespunzatoare a unitatilor specializate din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor si al Inspectoratului General al Politiei Romane cu mijloace tehnice de detectare si depistare a drogurilor; - preocuparea pentru completarea cadrului legislativ necesar pentru o eficienta lupta impotriva traficului de droguri (elaborarea proiectului normelor metodologice de punere in aplicare a Legii privind protectia martorilor si Legii privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate). B. Cadrul juridic cu incidenta in domeniu Putem aprecia ca in prezent autoritatile romane cu atributii in domeniul combaterii ofertei de droguri au la dispozitie un sistem legislativ modern, coerent si eficace, care permite abordarea fenomenului consumului si traficului de droguri de o maniera sistemica, pluridisciplinara, interdepartamentala si sincronizata cu normele interne si internationale. Legislatia romana in vigoare este deja armonizata, in mare parte, cu reglementarile comunitare in domeniul combaterii, producerii, traficului si consumului de droguri. Principalele acte normative cu incidenta in domeniul analizat sunt prevazute la cap. 5. 3. Factori de risc interni si internationali: Situarea geografica a Romaniei la intersectia principalelor rute utilizate de traficantii internationali de droguri Cresterea continua a numarului de consumatori si, implicit, dezvoltarea retelelor de distributie Implicarea cetatenilor romani in activitati de trafic in calitate de curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori Cresterea criminalitatii in domenii aflate in stransa legatura cu traficul si consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizand spalarea banilor, cu rezonanta in sfera financiar-bancara Extinderea criminalitatii transnationale prin implicarea directa in activitatile ilicite de pe teritoriul Romaniei a unor organizatii criminale ce actioneaza in mai multe state Diversificarea modalitatilor de savarsire a infractiunilor, in special prin folosirea si achizitionarea de armament, respectiv prin apelarea la serviciile unor infractori profesionisti Existenta posibilitatilor de producere pe teritoriul Romaniei a drogurilor naturale si sintetice, precum si de cultivare ilegala de plante din care se extrag droguri Implicarea in fapte de coruptie a unor functionari publici care au atributii directe in activitatea de control Infiintarea in Romania a unor societati comerciale fantoma sau paravan de catre cetateni ai unor state producatoare de droguri sau ai statelor de destinatie a drogurilor, sub acoperirea carora se desfasoara operatiuni ilegale cu droguri Intensificarea fenomenului migrationist vizand cetateni apartinand tarilor afro-asiatice cunoscute ca mari producatoare de droguri Pericolul implicarii unor retele teroriste in obtinerea de fonduri din operatiuni ilegale cu droguri. 4. Obiective generale si specifice A. Obiective generale: Diminuarea ofertei de droguri cu 30% in urmatorii 2 ani Reducerea cererii de droguri prin controlul permanent al nivelului ofertei Tinerea sub control a productiei si traficului ilicit prin cooperarea dintre organele statului cu atributii in domeniu, precum si prin cooperare internationala Armonizarea legislativa si institutionala in conformitate cu angajamentele asumate de Romania in procesul de aderare la Uniunea Europeana Participarea la programele internationale in domeniu Realizarea diagnozei si monitorizarii ofertei de droguri. B. Obiective specifice: a) Reducerea factorilor internationali de risc prin diversificarea activitatilor si actiunilor menite a stopa tranzitarea drogurilor prin Romania, racolarea si implicarea cetatenilor romani in astfel de activitati, precum si permanentizarea colaborarii bilaterale si regionale cu agentiile specializate din alte tari b) Contracararea traficului international de droguri, realizat de organizatiile criminale care au structuri pe teritoriul a doua sau mai multe tari, fiind specializate in domeniul productiei, transportului si comercializarii ilicite de droguri c) Intensificarea activitatilor de control la punctele de trecere a frontierei de stat prin actiuni comune ale Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor si Brigazii Antidrog d) Combaterea distribuirii de droguri catre consumatorii finali - microtrafic, prin implicarea politistilor din cadrul inspectoratelor judetene si din Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti in activitati specifice de investigare si constatare e) Intarirea cooperarii institutionale interne si internationale f) Scaderea numarului de infractiuni legate de droguri, prin asigurarea unui control eficient la punctele vamale si de trecere a frontierei de stat si intensificarea activitatilor de identificare si tragere la raspundere penala a traficantilor internationali si interni care distribuie droguri in Romania g) Reducerea semnificativa a practicilor de spalare a banilor proveniti din traficul ilicit de droguri, prin diversificarea activitatilor comune cu Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si structurile specializate ale parchetelor si unitatile de politie h) Diminuarea accesibilitatii si disponibilitatii drogurilor, prin asigurarea unui control al importurilor de substante precursoare si produse farmaceutice, precum si verificarea modalitatilor de deturnare a acestora din circuitul legal i) Implicarea societatii civile prin sensibilizarea opiniei publice si formarea unei atitudini care sa conduca la sesizarea operativa a autoritatilor de catre cetateni cu privire la persoanele implicate in traficul si consumul ilicit de droguri j) Dezvoltarea si perfectionarea structurilor de coordonare la nivel national si local k) Instruirea specialistilor in domeniu l) Realizarea evaluarii permanente a activitatilor desfasurate m) Asigurarea resurselor financiare necesare punerii in practica a strategiei de reducere a ofertei de droguri n) Pregatirea magistratilor, dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre Ministerul Justitiei si alte institutii nationale si internationale care au ca obiect combaterea traficului de droguri. 5. Directii de actiune In vederea ducerii la indeplinire a obiectivelor strategice de reducere a ofertei de droguri, se stabilesc urmatoarele directii de actiune: a) Intensificarea controalelor la frontiera de stat a Romaniei de catre autoritatile abilitate, atat in scop preventiv, de descurajare, prin folosirea eficienta a aparaturii existente de detectare si testare a diferitelor substante, folosirea cainilor antrenati in acest sens, in special asupra marfurilor si persoanelor care provin din tarile afro-asiatice cunoscute ca mari producatoare de droguri, cat si de descoperire a drogurilor si precursorilor in containere, colete, incarcaturi si mijloace de transport sau asupra persoanelor, in baza datelor puse la dispozitie de autoritatile care au atributii in domeniu b) Asigurarea conditiilor pentru abordarea cu rezultate optime a Proiectului PHARE regional pe droguri, gestionat de EUROCUSTOMS, lansat in Romania la 15 februarie 2002 (care porneste de la realizarile anterioare, in special ale Programului comun UNDCP-PHARE), referitor la intarirea capacitatilor de lupta impotriva drogurilor in Europa de Sud-Est, in vederea imbunatatirii activitatilor de control la trecerea frontierei de stat c) Cresterea exigentei in efectuarea controalelor de catre autoritatea vamala ale persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri date in consemn la frontiera pe linie de droguri sau precursori, in vederea efectuarii controlului amanuntit ori interzicerii intrarii sau iesirii in/din tara. Desfasurarea de controale de catre autoritatea vamala in zonele special aflate in competenta sau supraveghere, in vederea identificarii de droguri sau precursori, precum si efectuarea de verificari in evidente, solicitarea de documente si informatii de la autoritatile vamale ale altor state ce au legatura directa cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul national d) Organizarea de actiuni specifice de catre fortele de politie antidrog de prindere in flagrant, descinderi, controale si operatiuni de infiltrare in locurile, mediile si zonele frecventate de traficanti, distribuitori sau narcodependenti, precum si in locurile de producere si depozitare ilicita a drogurilor e) Documentarea permanenta in legatura cu grupurile organizate de traficanti, interni si transfrontalieri, cu privire la metodele practicate pentru realizarea transportului intre diferite tari, traseele de circulatie, identificarea depozitelor, a distribuitorilor si stabilirea legaturilor infractionale f) Desfasurarea de activitati permanente si sustinute de cunoastere si combatere a microtraficului de droguri in zonele aflate in atentie din marile orase, pentru reducerea comercializarii, urmarind diminuarea semnificativa a consumului in randul tinerilor si reducerea numarului deceselor provocate de toxicomanie g) Prevenirea si combaterea operatiunilor de deturnare in scopuri ilicite a precursorilor si a traficului cu astfel de substante, efectuarea de verificari temeinice asupra destinatiei, utilizarii acestora si identificarea unor laboratoare clandestine de droguri h) Realizarea de actiuni concertate impreuna cu specialisti din Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru identificarea, in afara celor 25 de substante prevazute in anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, supuse controlului international, si a altor substante care se incadreaza in categoria precursorilor ce vor face obiectul unor supravegheri speciale, in conformitate cu obiectivele Proiectului PHARE Droguri sintetice si precursori, coordonat de Ministerul de Justitie al Olandei (vizeaza dezvoltarea capacitatilor de detectare si control al drogurilor sintetice in stransa legatura cu traficul de precursori) i) Desfasurarea de actiuni urgente si sustinute pentru implementarea sistemului de avizare si autorizare a operatiunilor cu precursori, potrivit regulilor stabilite prin Legea nr. 300/2002 si prin Hotararea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor j) Cresterea efectivelor cu atributii de control antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor, perfectionarea continua a pregatirii de specialitate, insusirea si aplicarea noilor metode de prevenire si combatere a traficului de droguri. In functie de disponibilitatile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a substantelor susceptibile a fi droguri, pentru detectarea drogurilor in incarcaturi sau in mijloace de transport k) Perfectionarea sistemului de autorizare si avizare a culturilor si plantelor din care se extrag droguri, ca directie de actiune esentiala de prevenire a cultivarii ilegale a acestora in Romania (canabisul, macul opiaceu) l) Intensificarea colaborarii cu Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei si cu celelalte institutii financiarbancare in vederea utilizarii instrumentelor specifice impotriva spalarii banilor proveniti din activitatile criminale, in special din crima organizata si traficul de droguri. Luarea masurilor necesare in vederea punerii in aplicare a Proiectului PHARE de lupta impotriva spalarii banilor, semnat de Comisia Europeana la 31 ianuarie 2002, ce vizeaza tarile din Europa Centrala si de Est si care reuneste toate institutiile interne cu atributii in domeniu, alaturi de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor l.1) Schimburi permanente de informatii cu celelalte structuri din cadrul Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerului Justitiei si cu agentiile in domeniu ale altor state l.2) Perfectionarea cadrului juridic si institutional prin adoptarea de instrumente juridice eficiente si crearea de structuri institutionale noi, adecvate, precum si perfectionarea celor existente, care sa asigure coordonarea politicilor de prevenire si combatere a fenomenului, asistenta si cooperare internationala l.3) Atragerea de resurse financiare interne si externe in vederea sustinerii materiale a obiectivelor strategice m) Dezvoltarea capacitatilor de analiza si prelucrare a informatiilor la nivelul Brigazii Antidrog din Inspectoratul General al Politiei Romane, pentru centralizarea datelor, efectuarea de analize strategice si operationale, care sa permita evaluarea situatiei reale a fenomenului si sa puna la dispozitie factorilor decizionali elementele necesare strategiei in domeniu. Actualmente nu exista un sistem unitar adecvat culegerii informatiilor. n) Definitivarea in regim de urgenta a sistemului national de raportare-evidentiere Registrul unic national de investigatii si cercetare in domeniul drogurilor. Acest registru va include operatiunile derulate sau in curs de initiere desfasurate de Politia Romana, Politia de Frontiera, vama, precum si in domeniul medical - intoxicatiile acute inregistrate in spitalele judetene, datele din centrele zonale medicale cu atributii de coordonare a tratamentului toxicodependentei, postcura, reabilitare, consiliere. Calitatea datelor provenite din structurile implicate in reducerea cererii si ofertei de droguri se va imbunatati prin dotarea corespunzatoare cu tehnica de calcul si un sistem informational adecvat, conform standardelor internationale impuse, precum si prin definitivarea interconectarii principalelor institutii ce au atributii in domeniu. o) Crearea bazei de date privind operatiunile cu precursori, producerea, comercializarea, depozitarea, importul si exportul de precursori p) Cresterea efectivelor formatiunii centrale si ale compartimentelor de lupta impotriva drogurilor care desfasoara activitati informativ-operative si de cercetare, perfectionarea continua a pregatirii de specialitate in culegerea de informatii, insusirea si aplicarea noilor metode de prevenire sau combatere a traficului de droguri, tacticile de interventie de prindere in flagrant etc. In functie de disponibilitatile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, pentru detectarea drogurilor in incarcaturi sau mijloace de transport, precum si pentru activitatea de urmarire si supraveghere. r) Dezvoltarea Observatorului roman pe droguri si toxicomanii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, conectarea la activitatile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA), precum si racordarea la reteaua europeana a punctelor nationale focale - REITOX. 6. Plan de aplicare 1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea unui fond special al bunurilor confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori si alte infractiuni conexe. Propunem ca resursele acestui fond sa aiba urmatoarea destinatie: finantarea activitatilor de prevenire si combatere a traficului ilicit de droguri, in special pentru modernizarea dotarii Politiei Romane, Politiei de Frontiera si vamii, precum si pentru dotarea institutiilor cu atributii directe in prevenirea toxicomaniilor, asistenta si tratament medical, reinsertie sociala si profesionala a consumatorilor de droguri. Termen: 30 decembrie 2003 Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor 2. Initierea in colaborare cu Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul Finantelor Publice a proiectului Legii privind activitatile legale cu stupefiante (proiect menit sa inlocuiasca prevederile Legii nr. 73/1969) si al Legii privind activitatile legale cu substante psihotrope Termen: 30 decembrie 2003 Autoritati competente: Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul Finantelor Publice 3. Elaborarea cadrului legal adecvat care sa permita Brigazii Antidrog si structurilor cu atributii in prevenirea si combaterea consumului si traficului de droguri accesul la bazele de date publice si private, necesare investigatiilor pe linie de droguri. Dispozitiile vor cuprinde precizari cu privire la sanctiunile care rezulta din folosirea cu rea-credinta a acestora. Termen: 30 iunie 2003 Autoritatea competenta: Ministerul de Interne 4. Elaborarea unui protocol de colaborare intre Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei si Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, pentru a facilita si a coordona investigatiile cu privire la spalarea de capitaluri care au legatura cu traficul de droguri Termen: 31 decembrie 2003 Autoritati competente: Guvernul Romaniei si Banca Nationala a Romaniei 5. Incheierea unui acord operativ cu EUROPOL pentru a facilita schimbul de informatii in domeniu Termen: 30 iunie 2003 Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor 6. Intarirea si dezvoltarea capacitatii de analiza si prelucrare a informatiilor in cadrul Brigazii Antidrog Termen: 30 iunie 2003 Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor 6.1. Elaborarea unui sistem de culegere de informatii, stabilirea unui model statistic, in conformitate cu cel utilizat de EUROPOL, cu participarea Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor, Directiei generale de informatii si protectie interna a Ministerului de Interne si a altor institutii specializate, Centrul Regional de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere din Sud-Estul Europei (SECI), Punctul National Focal al Ministerului de Interne (PNF) etc. Termen: 31 decembrie 2003 Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor 6.2. Stabilirea unui registru central de investigatii si cercetare in domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, in care vor fi incluse toate operatiunile derulate sau care urmeaza sa fie initiate de Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Directia Generala a Vamilor Termen: 31 decembrie 2003 Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor 6.3. In executarea activitatilor prevazute la pct. 6.1 si 6.2 se vor elabora norme precise pentru ca structurile din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si Directiei Generale a Vamilor sa transmita in termen real si punctual informatii pertinente. Termen: 31 decembrie 2003 Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice 7. Elaborarea unui plan operational care sa stabileasca dimensiunea fenomenului si identificarea elementelor de risc care vor fundamenta obiectivele si resursele necesare pentru indeplinirea programului. In baza evaluarilor si a volumului resurselor necesare, se vor determina: 7.1. necesitatile de personal cu atributii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si al Directiei Generale a Vamilor; 7.2. modalitatile de formare si instruire a functionarilor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei generale de informatii si protectie interna a Ministerului Administratiei si Internelor si al Directiei Generale a Vamilor; 7.3. stabilirea modalitatilor de cooperare intre diferitele unitati; 7.4. necesitatile materiale de inzestrare-dotare conform specificului. Termen: 31 decembrie 2003 Autoritati coordonatoare: Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice 8. Realizarea unui plan de modernizare tehnologica care sa includa cele mai bune echipamente de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, precum si obtinerea de aparatura necesara detectarii drogurilor in diferite mijloace de transport sau de urmarire si supraveghere. Acest plan are doua componente: a) identificarea necesitatilor (faza I); b) dotarea tehnica (faza II). Termen: - 30 martie 2003 pentru faza I; - 31 decembrie 2004 pentru faza II. Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice 9. Constituirea unor echipe mixte de control care sa devina operationale in aeroporturi si porturi, a unor echipe de cercetare electronica pentru vama exterioara etc., pentru intarirea capacitatii de lupta impotriva organizatiilor criminale Termen: 30 decembrie 2003 Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice 10. Evaluarea periodica a modului de implementare a strategiei, ocazie cu care se vor efectua corectiile oportune impuse de rezultatele obtinute Termen: semestrial Autoritati competente: Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerul Sanatatii si Ministerul lMuncii, Solidaritatii Sociale si Familiei 4.III. Cooperare internationala Introducere si stadiul actual Pornind de la realitatea ca infractionalitatea si, in special, criminalitatea organizata internationala pot fi privite drept institutii fara frontiere, a caror raspandire si arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internationale, institutiile abilitate in domeniul luptei impotriva traficului si consumului de droguri colaboreaza pe plan regional, european si international cu institutii avand atributii similare, in special cu cele din statele membre sau asociate la Uniunea Europeana, precum si cu institutiile internationale de profil (INTERPOL, EUROPOL), Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor, comitetele permanente ale Uniunii Europene etc.). Referindu-ne la reducerea ofertei de droguri, un reper important al cooperarii internationale s-a realizat de catre politie si vama prin schimbul permanent de informatii cu ofiterii de legatura apartinand serviciilor similare din alte state, precum si prin derularea unor programe dintre care le mentionam aici pe cele destinate combaterii traficului ilicit de droguri: - Programul PHARE pe componentele: Infratire institutionala (twinning), Lupta impotriva drogurilor, UNDCP-PHARE, Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice - obiective de perspectiva, Initiativa Central-Europeana - I.C.E.; - Initiativa de cooperare sud-est europeana - SECI - obiectivul: prevenirea si combaterea fenomenului de criminalitate transfrontaliera, in special a crimei organizate; - Proiectul de cooperare EMCDDA - de sprijinire a tarilor candidate la aderarea la Uniunea Europeana prin transpunerea acquisului comunitar. Rezultatele pozitive inregistrate de Romania in combaterea criminalitatii organizate se datoreaza si cooperarii operative multilaterale cu alte state, acumularilor derivate din colaborarea cu institutiile internationale cu atributii in domeniu, ceea ce dovedeste justetea liniei romanesti de deschidere permanenta si a dorintei de continuare si intensificare a acestei cooperari. Un rol important in cadrul cooperarii internationale, in special in materia asistentei penale internationale, revine Ministerului Justitiei si Ministerului Public. Obiective generale si specifice A. Obiective generale Caracterul international al problematicii drogurilor implica o intensificare atat a cooperarii nationale, cat si a celei internationale, deoarece doar prin cooperare si colaborare internationala aceasta problematica poate fi abordata cu succes. Romania va promova cooperarea internationala in lupta impotriva fenomenului drogurilor, prin intermediul integrarii in structurile occidentale si prin participarea activa la dialogul international cu privire la droguri, pe baza urmatoarelor principii: - responsabilitatea comuna a tuturor statelor implicate in combaterea acestui flagel; - abordarea multilaterala, integrata, echilibrata si participativa atat la nivel conceptual, cat si la nivelul institutiilor direct si indirect implicate in prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si precursori, precum si a altor fapte ilicite legate de acestea; - respectarea dreptului international, in special respectarea deplina a suveranitatii si integritatii teritoriale a statelor, precum si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. 1. Armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene 2. Stabilirea si intarirea relatiilor de lucru cu retele internationale care dezvolta programe in domeniul prevenirii si combaterii consumului si abuzului de droguri 3. Intarirea contactelor cu agentiile europene care sunt implicate in prevenire, in special cu Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor si Toxicomaniei B. Obiective specifice Obiectivele specifice au fost grupate pe cinci zone: coordonare, relatii cu Uniunea Europeana, relatii cu alte organisme internationale, relatii bilaterale si evaluare. I. Coordonare Coordonarea relatiilor internationale care vizeaza problematica drogurilor se realizeaza de catre Agentia Nationala Antidrog prin structura de relatii internationale din cadrul acesteia. Aceasta structura va strange informatiile necesare de la organismele nationale si internationale implicate direct si indirect in lupta antidrog, informatii care ii sunt necesare pentru desfasurarea functiilor de cooperare internationala. Structura astfel creata va asigura fluxul informational la nivel national intre institutiile implicate si, la cerere, la nivel international. Intensificarea cooperarii internationale in materia asistentei penale, in vederea integrarii in sistemul EUROJUST, inclusiv prin intermediul magistratilor de legatura II. Relatii cu Uniunea Europeana: EMCDDA si EUROPOL Acquis comunitar Dat fiind procesul ireversibil in care Romania s-a angajat pe calea aderarii la Uniunea Europeana, se vor adopta si se vor aplica acquisul comunitar si cele mai bune practici in domeniu. In acest sens, se va actiona in spiritul obiectivelor stabilite de Strategia Europeana cu privire la droguri 2000-2004 si se vor indeplini activitati de tipul celor prevazute in Planul de actiune al Uniunii Europene cu privire la droguri 2000-2004. Romania va participa la programele Uniunii Europene in cadrul procesului de intarire a politicilor comunitare in domeniul drogurilor. Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA) Romania va actiona in vederea semnarii unui acord pentru integrarea sa cat mai rapida in structura EMCDDA si, de asemenea, va continua cooperarea cu aceasta institutie prin transmiterea anuala a raportului de tara. EUROPOL Intre Romania si EUROPOL va fi semnat un acord de cooperare care va contine si prevederi referitoare la schimbul de informatii si desfasurarea de actiuni comune in lupta impotriva drogurilor. III. Relatii cu alte organisme internationale: Organizatia Natiunilor Unite Romania se va implica activ in eforturile realizate de Organizatia Natiunilor Unite si de Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor (UNDCP), in special cele orientate sa dezvolte cooperarea internationala bazata pe principiile adoptate in sesiunile extraordinare ale Adunarii Generale a O.N.U. (UNGASS) din iunie 1998. Romania se va implica, de asemenea, in derularea unor programe initiate de Organizatia Natiunilor Unite in domeniu si va tine cont de recomandarile Organului International de Control al Stupefiantelor (INCB). Romania participa la lucrarile si programele altor agentii si initiative cu preocupari sau atributii in domeniul drogurilor (Organizatia Mondiala a Sanatatii - WHO, Organizatia Mondiala a Vamilor - WCO, INTERPOL, Pactul de Stabilitate). Centrul SECI Romania va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri in cadrul Centrului Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (Centrul regional SECI). Consiliul Europei - Grupul Pompidou Romania doreste sa devina membru cu drepturi depline al acestui grup si va continua sa ramana deschisa oricaror initiative sau programe de cooperare tehnica ale Grupului Pompidou. IV. Relatii bilaterale Se vor consolida relatiile bilaterale in materie de droguri cu tarile vecine, prin intermediul semnarii unor acorduri bilaterale de cooperare, schimb de informatii si experienta in domeniul drogurilor. Se va continua procesul de semnare a acordurilor bilaterale in domeniul drogurilor cu tarile Uniunii Europene si NATO. Romania va cauta sa semneze acorduri bilaterale cu tari identificate cu un potential mare de risc in domeniul drogurilor. In functie de dinamica viitoare a drogurilor, Romania va semna acorduri mutuale cu tarile implicate direct sau indirect in aceste activitati. V. Evaluare In decembrie 2004 se va elabora un raport de evaluare a Strategiei cu privire la indeplinirea si rezultatul cooperarii internationale, in vederea adoptarii de hotarari si reglementari pentru redactarea viitoarei strategii. Plan de aplicare 1. Crearea si punerea in functiune a Directiei de relatii internationale din cadrul Agentiei Nationale Antidrog Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor Termen: conditionat de inceperea functionarii Agentiei Nationale Antidrog 2. Stabilirea canalelor adecvate de comunicare si informare intre Directia de relatii internationale si restul autoritatilor implicate Autoritatea competenta: Ministerul Administratiei si Internelor Termen: la 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei strategii 3. Romania va continua participarea activa, profitand de oportunitatile oferite de Comisia Europeana prin intermediul programelor de asistenta PHARE in domeniul drogurilor, atat PHARE-multibeneficiar, precum si Twinning-PHARE. Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog prin Directia de relatii internationale Termen: 31 decembrie 2004 4. Urmarirea si atragerea, dupa caz, de noi fonduri de finantare ale Uniunii Europene in domeniul drogurilor, deschise tarilor candidate Autoritatea competenta: Directia de relatii internationale din cadrul Agentiei Nationale Antidrog Termen: 31 decembrie 2004 5. Finalizarea negocierilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA) in vederea semnarii Acordului dintre Romania si EMCDDA de includere a activitatii Agentiei Nationale Antidrog Autoritatea competenta: Guvernul Romaniei Termen: 31 decembrie 2003 6. Adaptarea ORDT la necesitatile care decurg din acordul prevazut anterior, pentru a indeplini obligatiile asumate Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog Termen: 31 decembrie 2004 7. Transmiterea catre EMCDDA a raportului anual privind situatia drogurilor in Romania Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog prin ORDT Termen: anual 8. Semnarea unui acord de cooperare intre Romania si EUROPOL Autoritatea competenta: Guvernul Romaniei Termen: 30 iunie 2003 9. Depasirea evaluarii intermediare (2003) prevazute in Declaratia politica a UNGASS din iunie 1998 Autoritati competente: toate autoritatile implicate in politica de droguri Termen: aprilie 2003, pe baza chestionarelor trimise in iunie 2002 10. Urmarirea si beneficierea de programele de cooperare si asistenta ale PNUCID Autoritatea competenta: Directia de relatii internationale a Agentiei Nationale Antidrog Termen: 31 decembrie 2004 11. Romania va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri in cadrul Centrului Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere - SECI Autoritati competente: Agentia Nationala Antidrog si Directia generala de combatere a crimei organizate si antidrog Termen: permanent 12. Inceperea consultarilor interne si a contactelor cu Grupul Pompidou, in vederea integrarii Autoritatea competenta: Ministerul de Interne - Agentia Nationala Antidrog, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe Termen: 31 decembrie 2004 13. Identificarea tarilor prioritare - producatoare sau beneficiare (tinta) -, in vederea semnarii de acorduri in domeniu Autoritati competente: Agentia Nationala Antidrog si ministerele competente, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe Termen: 31 decembrie 2004. "); page[26]=new Array("h154_5.htm","CADRUL INSTITUTIONAL SI NORMATIV ","","I. Cadrul institutional A. Interministerial Institutii implicate si structuri implicate: Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sanatatii, , Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Agentia Nationala pentru Sport, Ministerul Industriei si Resurselor, Secretariatul General al Guvernului, Directia Generala a Vamilor care are in competenta problematica drogurilor, Directia generala de asistenta medicala si Directia de promovare a sanatatii si sanatate comunitara din cadrul Ministerului Sanatatii, coordonatorul national al Programului PHARE de lupta impotriva drogurilor. Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri, infiintata prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri si formata din reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Agentiei Nationale pentru Sport, indeplineste atributii in activitatea de prevenire la nivel national. La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti s-au infiintat centre de prevenire si consiliere antidrog, formate din reprezentanti ai inspectoratelor judetene de politie, inspectoratelor scolare, directiilor de sanatate publica, directiilor de tineret si sport, directiilor de protectie a copilului si ai societatii civile. Aceste centre se afla sub coordonarea administrativa a prefectilor, urmand ca, dupa punerea in aplicare a Hotararii Guvernului nr. 1.489/2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale Antidrog, activitatea sa fie reevaluata potrivit prevederilor exprese ale acestui act normativ. B. Reducerea ofertei Directia generala de combatere a crimei organizate si antidrog (DGCCOA) a fost infiintata in luna martie 2001 si este unitatea centrala de specialitate a Inspectoratului General al Politiei Romane, care, prin Brigada Antidrog, conduce, coordoneaza, indruma si controleaza activitatea de profil desfasurata de structurile teritoriale de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri. In structura sa functioneaza 15 centre zonale organizate pe principiul competentelor curtilor de apel, structuri care au in componenta birouri specializate antidrog, subordonate direct Brigazii Antidrog. Brigada Antidrog si formatiunile specializate din structurile teritoriale au in competenta prevenirea si combaterea criminalitatii, actionand pe urmatoarele domenii si linii de munca: - prevenirea si descoperirea traficului international cu droguri care tranziteaza Romania; - prevenirea si descoperirea traficului intern cu droguri; - identificarea si tragerea la raspundere a persoanelor care consuma ilegal droguri; - identificarea laboratoarelor clandestine si a culturilor ilicite de plante cu continut stupefiant; - prevenirea si descoperirea traficului cu precursori si substante chimice esentiale care pot fi folosite la fabricarea ilicita a drogurilor; - cercetarea infractiunilor referitoare la spalarea banilor proveniti din savarsirea infractiunilor care au ca obiect traficul de droguri; - prelucrarea datelor si informatiilor obtinute si valorificarea acestora; - analiza evolutiei si tendintelor fenomenului infractional referitor la traficul si consumul ilicit de droguri; - derularea comisiilor rogatorii internationale privind traficul de droguri; - documentarea infractiunilor aflate in faza de urmarire penala. Inspectoratul General al Politiei de Frontiera face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, in zona contigua si in zona economica exclusiva, respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in coditiile legii. Politia de Frontiera Romana este organizata la nivelul judetelor care, potrivit organizarii administrative a teritoriului Romaniei, au ca limita frontiera de stat si litoralul Marii Negre. In judetele din interiorul tarii, in care functioneaza aeroporturi sau porturi deschise traficului international de persoane si marfuri, Politia de Frontiera Romana se organizeaza la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat. Pentru Dunarea interioara, deschisa navigatiei internationale, Politia de Frontiera Romana se organizeaza si la nivelul judetelor Braila si Ialomita. Activitatea Politiei de Frontiera Romane constituie serviciu public si se desfasoara in interesul persoanei, al comunitatii si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii. In toate actiunile pe care le desfasoara in zona de competenta, personalul Politiei de Frontiera Romane are obligatia sa previna si sa combata starile de pericol la adresa Romaniei, determinate de migratia ilegala si criminalitatea transfrontaliera. In indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia de Frontiera Romana coopereaza cu celelalte institutii ale statului care au atributii privind asigurarea ordinii de drept si colaboreaza in acest sens cu cetatenii, in conditiile legii. Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Finantelor Publice, care aplica strategia si programul Guvernului in domeniul politicii vamale, exercitand atributiile stabilite prin reglementarile vamale. In structura Directiei Generale a Vamilor la nivel central functioneaza Directia de supraveghere vamala si lupta impotriva fraudelor vamale, cu atributii de lupta si impotriva traficului de droguri prin Serviciul de combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special din subordinea sa. La nivel teritorial, in structura Directiei Generale a Vamilor functioneaza compartimentul de control antidrog, in care isi desfasoara activitatea lucratori vamali cu atributii exclusive de control antidrog. In realizarea obiectului sau de activitate Directia Generala a Vamilor are, in principal, urmatoarele atributii: - organizeaza, indruma si controleaza activitatea directiilor regionale vamale interjudetene, a birourilor vamale de control si vamuire la interior si a birourilor vamale de control la vamuire la frontiera; - exercita controlul, urmareste si supravegheaza respectarea legislatiei vamale pe teritoriul tarii; - ia masuri de prevenire si combatere, in conformitate cu legea, a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal; - aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau de comert liber incheiate intre Romania, pe de o parte, si Uniunea Europeana sau tarile aflate in curs de integrare in Uniunea Europeana, pe de alta parte; - coordoneaza programele privind integrarea vamala europeana; - coordoneaza si indruma directiile regionale vamale interjudetene, birourile vamale de control si vamuire pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural national; urmareste, in cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spalare a banilor prin operatiuni vamale; incheie, pe baza de mandat, acorduri de cooperare cu autoritati vamale straine privind schimbul de informatii pentru prevenirea si combaterea fraudei vamale; - colaboreaza, pe baza de protocol, cu Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Directia Generala pentru Pasapoarte, precum si cu Garda Financiara; - colaboreaza si face schimb de informatii cu alte administratii vamale, previne si combate, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special din cadrul Directiei de supraveghere vamala si lupta impotriva fraudelor vamale si prin compartimentele de control antidrog teritoriale, fenomenul de trafic ilicit de droguri, substante chimice esentiale, precursori si alte marfuri cu regim special; - organizeaza si asigura buna desfasurare a activitatii specifice de control antidrog cu ajutorul cainilor de detectie a drogurilor si substantelor psihotrope; - gestioneaza baza proprie de date si analizeaza, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special, tendintele traficului ilicit de droguri in vederea stabilirii noilor modalitati de trafic; - controleaza mijloacele de transport si bunurile destinate importului sau exportului, verifica operativ si supravegheaza cladiri, depozite, terenuri, sedii si alte obiective unde se gasesc sau ar putea sa se gaseasca bunuri supuse vamuirii ori cu regim special, precum si provenienta acestora si poate preleva, in conditiile legii, probe pe care le analizeaza in laboratorul propriu sau in cele agreate de Directia Generala a Vamilor, in vederea identificarii si expertizarii marfurilor; - organizeaza, exploateaza si instituie un sistem de consemne asupra mijloacelor de transport, conducatorilor auto, marfurilor, companiilor suspecte de a fi implicate in traficul ilicit de droguri; - colaboreaza si coopereaza, pe plan intern si international, cu institutiile specializate in domeniu. C. Reducerea cererii Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei: Directia generala de sanatate publica, prin cele 42 de servicii de promovare a sanatatii si servicii din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, monitorizeaza si evalueaza activitatile in domeniul reducerii cererii de droguri, inclusiv cele referitoare la tratament. Directia generala de asistenta medicala si programe coordoneaza si controleaza asistenta medicala in tratamentul toxicomanilor, sub aspectul asistentei de urgenta, curative si de recuperare, precum si al programelor nationale de sanatate referitoare la componentele terapeutice si de reintegrare sociala. Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti ofera asistenta tehnica Ministerului Sanatatii si institutiilor subordonate in domeniul reformei sanatatii, inclusiv privind reducerea cererii de droguri. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Agentia Nationala pentru Sport : Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Agentia Nationala pentru Sport finanteaza actiuni proprii, pe baza programelor aprobate de ministrul tineretului si sportului; sprijina financiar actiunile structurilor asociative de tineret, care corespund obiectivelor cuprinse in programele ministerului. Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, care sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Educatiei, Ceercetarii si Tineretului si Agentiei Nationale pentru Sport, cu personalitate juridica, infiintate in conditiile legii, organizeaza actiuni proprii destinate tineretului si acorda asistenta metodica si sprijin financiar structurilor asociative de tineret. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului : Directia generala pentru activitati extrascolare, prin inspectorii educativi, dezvolta programe de educatie pentru prevenirea consumului de droguri. Ministerul Justitiei: Institutul National de Criminologie analizeaza fenomenul infractional in ansamblu sau sectorial si ofera atat organelor judiciare, cat si altor organe de specialitate studii, concluzii, pentru a actiona impotriva cauzelor care genereaza fenomenele respective. II. Cadrul normativ 1. Documente juridice internationale Legenda : Maro - acorduri multilaterale Roz - acorduri trilaterale Conventia si Protocolul cu privire la opiu, incheiate la Geneva la 19 februarie 1925, cu ocazia Celei de-a doua conferinte asupra opiului, promulgate de Romania prin Decretul nr. 1.578/1928; Conventia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnata la Geneva la 26 iunie 1936 si ratificata de Romania prin Decretul-lege nr. 169/1938; Conventia unica asupra substantelor narcotice, incheiata la New York la 30 martie 1961, amendata prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care Romania a aderat prin Decretul nr. 626/1973, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 213/1973; Conventia asupra substantelor psihotrope, semnata la Viena la 21 februarie 1971, la care Romania a aderat prin Legea nr. 118/1992; Conventia asupra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, semnata la Viena la 20 decembrie 1988, la care Romania a aderat prin Legea nr. 118/1992; Acordul de sediu dintre Romania si Centrul Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 2 octombrie 2000, ratificat prin Legea nr. 48/2001; Conventia europeana privind transferul de proceduri in materie penala, adoptata la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificata prin Ordonanta Guvernului nr. 77/1999, aprobata prin Legea nr. 34/2000; Conventia europeana privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii, incheiata la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, ratificata prin Legea nr. 263/2002; Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, adoptata la Strasbourg la 20 aprilie 1959, si Protocolul aditional la Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978, ratificate prin Legea nr. 236/1998; *** Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea in domeniul afacerilor interne, semnat la Bucuresti la 21 februarie 1997, ratificat prin Legea nr. 147/1997; Memorandumul de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord cu privire la colaborarea in lupta impotriva crimei organizate si traficului ilicit de droguri si substante psihotrope, semnat la Bucuresti la 14 noiembrie 1995, ratificat prin Legea nr. 148/1997; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea si combaterea consumului neregulamentar si traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si a delictelor conexe, semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1998, ratificat prin Legea nr. 101/1999; Tratatul privind asistenta judiciara reciproca in materie penala dintre Romania si Canada, semnat la Ottawa la 25 mai 1998, ratificat prin Legea nr. 106/1999; Acordul de cooperare dintre Guvernul Romaniei, Guvernul Republicii Bulgaria si Guvernul Republicii Turcia in domeniul luptei impotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope, spalarii banilor, traficului de arme si persoane si altor infractiuni grave, semnat la Antalya la 16 aprilie 1998, ratificat prin Legea nr. 154/1999; Acordul de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 26 mai 1999, ratificat prin Legea nr. 208/1999; Tratatul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciara in materie penala, semnat la Washington la 26 mai 1999, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 93/1999, aprobata prin Legea nr. 53/2000; Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economica a Marii Negre in domeniul combaterii criminalitatii, in special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, ratificat prin Legea nr. 6/2000; Intelegerea dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea in lupta impotriva criminalitatii internationale, semnata la Bucuresti la 7 iunie 1995, ratificata prin Legea nr. 13/2000; Conventia dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea politieneasca, semnata la Bucuresti la 14 aprilie 1999, ratificata prin Legea nr. 50/2001; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea in combaterea producerii si traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, a folosirii inadecvate si a farmacodependentei, semnat la Bucuresti la 22 octombrie 1999, ratificat prin Legea nr. 64/2001; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Hasemit al Iordaniei cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, a terorismului, precum si a altor activitati ilegale, semnat la Bucuresti la 17 septembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 67/2001; Acordul dintre Guvernul Romaniei, Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in lupta impotriva criminalitatii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, ratificat prin Legea nr. 70/2001; Scrisoarea de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnata la Bucuresti la 3 iulie 2001, ratificata prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2001, aprobata prin Legea nr. 664/2001; Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificata prin Legea nr. 27/2002; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statului Israel privind cooperarea in combaterea traficului ilicit si a abuzului de droguri si substante psihotrope si a altor infractiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 123/2002; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea in combaterea criminalitatii, in special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 320/2002; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea in combaterea criminalitatii organizate, a terorismului si a altor categorii de infractiuni, semnat la Varsovia la 11 iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 188/2002; Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, in aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, intocmita la Viena la 20 decembrie 1988, ratificat prin Legea nr. 394/2002; Acordul dintre Romania si Republica Ceha privind cooperarea in combaterea criminalitatii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Praga la 13 noiembrie 2001, ratificat prin Legea nr. 465/2002; Conventia dintre Romania si Republica Araba Egipt privind asistenta judiciara in materie penala, transferul condamnatilor si extradarea, semnata la Cairo la 28 iunie 2001, ratificata prin Legea nr. 438/2002; Acordul de cooperare dintre Ministerul de Interne al Romaniei si Ministerul de Interne al Republicii Italiene in lupta impotriva traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope si impotriva criminalitatii organizate, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 258/1993; Intelegerea dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii India cu privire la cooperarea in combaterea criminalitatii organizate, a terorismului international, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activitati ilegale, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 550/1994; Conventia de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Argentina in lupta impotriva traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope si a delictelor conexe, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 568/1994; Acordul de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului in lupta impotriva delincventei organizate si a traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 134/1995; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, precum si a terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebita, semnat la Bucuresti la 15 octombrie 1996, si protocolul la acest acord, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 80/1997; Protocolul privind cooperarea dintre Ministerul de Interne din Romania si Ministerul de Interne si pentru Sport din landul Renania-Palatinat, semnat la Enkenbach-Alsenborn la 9 decembrie 1999, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 268/2000; Intelegerea dintre Ministerul de Interne al Romaniei si Ministerul de Interne al Republicii Belarus privind colaborarea in lupta impotriva criminalitatii, semnata la Bucuresti la 22 mai 1996, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 270/1997; Acordul de cooperare in domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului si a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 271/1997; Acordul de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Maroc in domeniul luptei impotriva traficului de stupefiante, imigrarilor clandestine si criminalitatii organizate, semnat la Rabat la 26 august 1997, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 813/1997; Protocolul de cooperare trilaterala largita in combaterea criminalitatii si, in special, a criminalitatii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 280/1999; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Austriei privind cooperarea in combaterea crimei organizate internationale, a traficului international ilegal de droguri, a terorismului international, precum si in alte scopuri in domeniul justitiei penale, semnat la Bucuresti la 18 martie 1999, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 917/1999; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite Mexicane privind cooperarea in combaterea traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope si a delictelor conexe, semnat la Bucuresti la 19 aprilie 1999, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 970/2000; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea in lupta impotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substante psihotrope si precursori, terorismului si altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 4 octombrie 2000, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 597/2001; Protocolul de cooperare dintre Ministerul de Interne al Romaniei si Ministerul de Interne al Regatului Belgiei, semnat la Bucuresti la 25 iunie 2001, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.035/2001; Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea si asistenta reciproca in domeniul vamal, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 274/2002; Acordul dintre Guvernul Romaniei, Organizatia Internationala a Politiei Judiciare - INTERPOL si Centrul Regional SECI pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere privind legaturile de comunicatii pentru schimbul de informatii, semnat la Bucuresti la 25 februarie 2002, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 499/2002. 2. Acte normative Legi: Codul penal din 21 iunie 1968, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica; Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor; Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 704/2001 privind asistenta juridica internationala in materie penala; Legea nr. 756/2001 asupra transferarii persoanelor condamnate in strainatate; Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date; Legea nr. 296/2001 privind extradarea; Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor; Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor. Ordonante de urgenta: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun minorilor, republicata, cu modificarile ulterioare; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 336/2002, cu modificarile ulterioare; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 175/1999 privind infiintarea Agentiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea si Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (SECI), aprobata prin Legea nr. 94/2000; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului institutional necesar in vederea functionarii Centrului Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere, aprobata cu modificari prin Legea nr. 357/2001; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu completarile ulterioare. Ordonante: Ordonanta Guvernului nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii, aprobata prin Legea nr. 114/1992, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta Guvernului nr. 46/1999 pentru aprobarea participarii Romaniei la Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), instituit prin Rezolutia Consiliului Europei nr. (99)5 din 1 mai 1999, aprobata prin Legea nr. 107/2000. Hotarari ale Guvernului: Hotararea Guvernului nr. 75/1991 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind regimul produselor si substantelor stupefiante, cu modificarile ulterioare; Hotararea Guvernului nr. 1.489/2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog; Hotararea Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri; Hotararea Guvernului nr. 1.114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei, cu modificarile ulterioare; Hotararea Guvernului nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor in compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic aurolac; Hotararea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor. Ordine ale ministrilor: Ordinul ministrului sanatatii nr. 963/1998 cu privire la aprobarea normelor metodologice generale privind organizarea si acordarea de asistenta medicala, tratament si servicii dependentilor; Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 36C/1999 privind regimul de export si import al marfurilor, cu modificarile ulterioare (22 de substante aflate sub control prin Conventia de la Viena, modificata in urma recomandarilor facute cu prilejul celei de-a 35-a sedinte a Comisiei asupra Narcoticelor, in conformitate cu Regulamentul nr. 3.677/1990); Ordinul ministrului sanatatii nr. 9/1999 cu privire la nominalizarea coordonatorilor nationali pentru Programe de promovare a sanatatii si a educatiei, nominalizarea Coordonatorului national pentru reducerea cererii de droguri la nivel national; Ordinul ministrului sanatatii nr. 332/1999 cu privire la infiintarea, in cadrul Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sanatate din Bucuresti, a Centrului de Documentare si Resurse privind consumul de droguri; Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 3.281/1999 cu privire la consilierea si orientarea activitatii in educatia preuniversitara pentru anul de studiu 1999/2000; Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 3.449/1999 cu privire la regimul disciplinelor optionale in pespectiva aplicarii noilor planuri de pregatire, incepand cu anul scolar 1999/2000; Ordinul ministrului sanatatii si al ministrului finantelor nr. 318/519/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun minorilor; Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si al ministrului sanatatii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii; Ordinul ministrului sanatatii nr. 853/2000 privind stabilirea textului si dimensiunilor inscriptiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun; Ordinul ministrului sanatatii si ministrului finantelor nr. 684/1.416/2000 privind finantarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale si efectuarii expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri; Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri; Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unitati medicale ce pot fi abilitate sa asigure asistenta medicala persoanelor dependente de droguri, precum si a organizatiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate sa desfasoare activitati de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguina, in randul consumatorilor de droguri injectabile; Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 188/2002 pentru aprobarea modelului legitimatiilor primite de persoanele incluse in programe de substitutie in ambulatoriu; Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sanatate si a Normelor metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor prevazuti in programele, respectiv in subprogramele de sanatate finantate din bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei si din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate in anul 2002, cu modificarile ulterioare; Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 647/2002 de infiintare a compartimentului de control antidrog, modificata si completata prin Decizia nr. 1.294/2002. "); page[27]=new Array("h154_6.htm","SISTEME DE INFORMARE","","Tinand cont de amploarea si de complexitatea fenomenului drogurilor in Romania, precum si de necesitatea unui nivel ridicat de control asupra consumului si traficului de droguri, s-a dispus masura infiintarii in Romania, pe o baza permanenta, a unui punct national focal. Acesta se doreste a fi un organism mixt (constituit din 2 reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor - ofiteri in cadrul Directiei generale de combatere a crimei organizate si antidrog - Brigada Antidrog si 2 reprezentanti ai Ministerului Sanatatii si Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei). Organismul mentionat, denumit Observatorul roman pe droguri si toxicomanii (ORDT), functioneaza in cadrul Agentiei Nationale Antidrog si va actiona ca o structura tehnica de legatura a tarii noastre cu Uniunea Europeana, asigurand monitorizarea fenomenului drogurilor si fluxul informational intre institutiilesursa, de la care sa colecteze date, si, respectiv, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA). Pana in 2001 rolul de punct focal a fost preluat provizoriu de Departamentul de analiza din cadrul Directiei generale de combatere a crimei organizate si antidrog. Rapoartele nationale din 1998 si 1999 au fost realizate de acest serviciu, dar, o data cu evolutia tot mai complexa a fenomenului drogurilor in Romania, s-a simtit nevoia unei structuri specializate in analiza si sinteza datelor. In anul 2002, in cadrul proiectului PHARE Lupta impotriva drogurilor s-a convenit stabilirea viitorului ORDT in cadrul Agentiei Nationale Antidrog. Dupa cum s-a specificat, ORDT este centrul de monitorizare, unde se vor stoca date de la toate institutiile care au informatii cu privire la droguri. Datele vor fi centralizate, analizate si grupate pe cele doua componente principale ale politicilor in domeniul drogurilor: Reducerea cererii de droguri: - indicatorul boli infectioase asociate consumului de droguri; - indicatorul mortalitate datorita consumului de droguri; - indicatorul cerere de tratament; - indicatorul de estimare a prevalentei consumului de droguri; - indicatorul de estimare a consumatorilor de droguri prin studii generale asupra populatiei. Reducerea ofertei de droguri: - disponibilitate si oferta pe piata; - pret; - puritate; - probleme sociale; - infractionalitate asociata consumului de droguri. Rezultatele analizei vor fi aduse la cunostinta factorilor decizionali din ministerele implicate. Personalul ORDT participa la cursuri de pregatire atat in tara, cat si in strainatate, sub egida EMCDDA si Proiectului de twinning dintre Romania, Spania si Marea Britanie. Ajutorul primit prin aceste cursuri este decisiv pentru stabilirea unui plan de actiune al ORDT (care este aliniat la standardele planului de actiune al EMCDDA) si a masurilor ce vor trebui intreprinse in acest sens. Obiective generale si specifice A. Obiective generale Trebuie sa faciliteze o viziune globala, fiabila si permanent actualizata a problemelor legate de consumul de droguri (inclusiv de tutun, alcool si alte substante psihoactive care creeaza dependenta) in Romania, care sa permita imbunatatirea procesului de luare a deciziilor si sa contribuie la proiectarea si evaluarea politicilor de interventie in domeniul drogurilor. B. Obiective specifice: Identificarea si definirea datelor si surselor de date Realizarea retelei informationale referitoare la fenomenul drogurilor Cunoasterea tendintelor de prevalenta si a caracteristicilor consumului de droguri Identificarea si masurarea tendintei problemelor asociate consumului de droguri - de tip sanitar, judiciar, psihosociale etc. Masurarea tendintei ofertei diferitelor substante psihoactive Cunoasterea raspunsurilor cu privire la consumul de droguri (legislatie, programe, proiecte) Analiza datelor oferite de indicatori, anchete etc. si elaborarea unui raport national anual Difuzarea informatiei catre factorii de decizie la nivel national si european, precum si altor institutii interesate Promovarea unor cercetari specifice pe fiecare indicator si formarea de personal in vederea imbunatatirii metodologiei cu privire la culegerea de date si informatii Oferirea de date in vederea realizarii unor studii de specialitate Cunoasterea opiniei si atitudinii populatiei in ceea ce priveste consumul si consumatorii de droguri, precum si programele legate de acest fenomen Alcatuirea unui punct de documentare (material bibliografic scris si pe suport electronic) Plan de actiune 1. Ianuarie-iunie 2003 Elaborarea strategiei si a planului de actiune al Punctului National Focal Prezentarea strategiei Identificarea principalilor indicatori in vederea realizarii obiectivelor strategiei; stabilirea prioritatilor Formarea expertilor nationali (cursuri REITOX, EMCDDA, twinning) 2. Iulie-decembrie 2003: Designul proiectului-pilot Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri Cursuri de formare a personalului Punctului National Focal: - managementul datelor si al bazelor de date; - conceperea unui chestionar; - curs de initiere - Office, SPSS; - curs de perfectionare a limbii engleze - Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului de Interne Editarea fiselor pentru proiectul mortalitate Realizarea Hartii informationale (surse si persoane de contact). Redactarea si semnarea unor conventii de colaborare intre ORDT si institutiile din Harta informationala Redactarea si prezentarea Raportului national anual (2001) cu privire la situatia (evolutia) fenomenului drogurilor in Romania; ORDT isi asuma competentele Punctului National Focal. 3. Ianuarie-iunie 2003 Aplicarea proiectului-pilot Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri (culegerea de date) Designul proiectului-pilot Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri Asimilarea proiectului de catre responsabilii centrelorsursa (prin organizarea de intalniri, vizite la centru, difuzarea de materiale anexe) Editarea fiselor pentru cererea de tratament Inceperea tratativelor in vederea constituirii unui punct de documentare cu privire la droguri (locatie, echipament informatic, surse bibliografice) 4. Iulie-decembrie 2003: Inceperea proiectului-pilot Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri Analiza datelor rezultate din proiectul-pilot Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri Redactarea si publicarea raportului cu privire la indicatorul mortalitate Colectarea unor date generale in vederea unei estimari nationale privind cazurile de SIDA legate de consumul de droguri injectabile - contactarea DJSP/MSF Redactarea si prezentarea Raportului national anual (2002) si trimiterea lui la EMCDDA Prezentarea Raportului national anual pentru avizare Redactarea unui material de bilant care va contine: - revizuirea problemelor aparute in anul 2003; - relatiile intre institutii; - stadiul colectarii datelor. 5. Ianuarie-iunie 2004: Continuarea (colectarea de date) proiectului-pilot Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri Explorarea posibilitatilor de a introduce un set de intrebari referitoare la droguri in anchetele sociale/de sanatate adresate intregii populatii, practicate de Institutul National de Statistica, Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului etc. Continuarea activitatilor legate de constituirea punctului de documentare Continuarea pregatirii si perfectionarii personalului Punctului National Focal (curs avansat in managementul bazelor de date, SPSS) Prospectarea procedeelor si instrumentelor de culegere de date pentru indicatorul de oferta (detinuti, confiscari, pret pe piata etc.) Explorarea posibilitatilor efectuarii unui studiu de prevalenta asupra infectarii cu HIV/HVB/HVC asociate consumului de droguri injectabile; explorarea posibilitatii obtinerii finantarii (din surse nationale sau internationale) 6. Iulie-decembrie 2004: Analiza si publicarea datelor proiectului-pilot Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri Redactarea Raportului national anual (2004) Redactarea bilantului anual Primele estimari cu privire la prevalenta consumului problematic in Bucuresti (captura-recaptura, metoda multiplicatorilor) Continuarea activitatilor legate de constituirea punctului de documentare. Reteaua informationala Unul dintre principalele obiective ale proiectului de twinning este dezvoltarea structurii ORDT. ORDT va fi o baza informationala cu date referitoare la problema drogurilor, precum si cu analize si statistici asupra acestui subiect. Pentru aceasta, identificarea surselor de informatie este considerata ca prioritara in alcatuirea retelei. In urma activitatilor desfasurate in cadrul proiectului, expertii spanioli si romani au analizat si au identificat mai multe surse de date, precum si diferite procedee de colectare si codificare a datelor. Reteaua urmareste situatia datelor si a surselor de date pentru cei 5 indicatori-cheie ceruti de EMCDDA. 1. Supravegherea populatiei Este o estimare a procentajului utilizatorilor de droguri din totalul populatiei (in trecut sau in prezent), fiind considerata un indicator de baza in evaluarea situatiei la un moment dat si pentru dezvoltarea si evaluarea politicilor in domeniu. Este important de stiut grupurile in care se concentreaza utilizatorii de droguri si modelele/tendintele acestora. Surse: - Institutul National de Statistica; - Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti; - organizatii neguvernamentale. 2. Prevalenta si modele ale drogurilor problema Se refera la supravegherea grupelor de utilizatori. Termenul problema inseamna opiacee, canabis si/sau amfetamine. Din definitie se exclud ecstasy si canabisul, precum si cei care nu utilizeaza regulat opiacee, cocaina si amfetamine. Surse: - Institutul National de Statistica; - organizatii neguvernamentale. 3. Boli infectioase asociate consumului de droguri Prevalenta si incidenta HIV/HVB/HVC Surse: - Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei; - Institutul National de Statistica; - organizatii neguvernamentale. 4. Decese si mortalitate legate de utilizarea drogurilor Registre de mortalitate pentru populatia generala si registre speciale de statistica, precum si unele studii tip cohorta in randul utilizatorilor de droguri. Numarul deceselor ca urmare directa a consumului de droguri (supradoza) este uneori utilizat pentru o estimare simpla si generala a situatiei intr-o tara anume. De asemenea, este important de aflat numarul deceselor in randul populatiei tinere, principala grupa cu probleme. Surse: - Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici; - Institutul National de Statistica. 5. Cerere de tratament Se refera la statisticile oferite de centrele de dezintoxicare sau de alte unitati care acorda asistenta specializata. Surse: - orice institutie de detoxifiere care raporteaza datele la Ministerul Sanatatii si Minsiterul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei; - Institutul National de Statistica. Dezvoltand o retea de colectare a datelor, axata pe urmarirea acestor indicatori-cheie, strategia ORDT va fi divizata pe doua directii principale: reducerea cererii, urmarita prin indicatorii 3, 4 si 5 reducerea ofertei; in acest sens, vor fi dezvoltati o serie de indicatori centrali (pretul drogurilor pe piata, numar de arestari, capturi de droguri etc.) in stransa colaborare cu Directia generala de combatere a crimei organizate si antidrog si directiile specializate din Ministerul Justitiei. "); page[28]=new Array("h154_7.htm","FINANTARE","","Initierea, dezvoltarea si aplicarea Strategiei nationale antidrog implica responsabilitatea Guvernului Romaniei pentru asigurarea mecanismelor financiare care sa garanteze mentinerea programelor in derulare si realizarea obiectivelor propuse in acest document. Resurse financiare: 1. fonduri de la bugetul de stat alocate institutiilor publice interesate, cu aceasta destinatie; 2. venituri proprii, potrivit legislatiei in vigoare; 3. finantari externe, conform acordurilor incheiate; 4. donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale."); page[29]=new Array("h154_8.htm","EVALUARE","","Strategia nationala antidrog trebuie sa se bazeze pe o evaluare periodica a caracterului si amplitudinii fenomenului drogurilor si a consecintelor acestuia, precum si pe cunostintele dobandite din cercetare, din experienta derivata si din programele anterioare. De la data intrarii in functiune a Agentiei Nationale Antidrog evaluarea se va face periodic de catre Agentia Nationala Antidrog, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.489/2002. Nota : Textul Strategiei a fost actualizat cu denumirile ministerelor, in conformitate cu prevederile articolului 21 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.64 din 28 iunie 2003, publicata in Monitorul Oficial nr.464 din 29 iunie 2003. Extras din legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri Art.2(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, distribuirea, livrerea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2)Daca faptele prevazute la aliniatul (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Art.4. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani. Art.5. Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu a unui local, a unei lociunte sau loc amenajat, in care are acces publicul pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi. Art.11(1) Indemnul la consumul ilicit de droguri prin orice mijloace, daca este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 5 ani. (2)Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda. Art.12(1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art.2,3 si 5, daca persoana care le-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite. "); page[30]=new Array("rapoarte.htm","Rapoarte","","ROMANIA DRUG SITUATION 2002 REPORT TO THE EMCDDA by the Reitox National Focal Point Raport de evaluare 2003 "); page[31]=new Array("hotarare1489.htm","HOTARARE nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog ","","EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 decembrie 2002 In temeiul art. 107 din Constitutie, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. ART. 1 Se infiinteaza Agentia Nationala Antidrog, denumita in continuare Agentie, organ de specialitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului de Interne. ART. 2 Agentia stabileste conceptia de ansamblu si asigura coordonarea unitara, pe baza unei strategii nationale, a luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, desfasurata de catre autoritatile competente, de alte institutii ale statului si de organizatii neguvernamentale, centralizeaza si monitorizeaza rezultatele cooperarii dintre institutiile abilitate romane si institutiile si organizatiile straine cu atributii in acest domeniu. ART. 3 (1) Agentia se afla in coordonarea unui secretar de stat din Ministerul de Interne, numit prin decizie de catre primul-ministru, care indeplineste si functia de presedinte. (2) Presedintele este ordonator de credite si reprezinta Agentia in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si in justitie. (3) In exercitarea atributiilor sale presedintele emite decizii care sunt obligatorii pentru toate institutiile statului implicate in lupta antidrog. Presedintele Agentiei indeplineste urmatoarele atributii principale: a) coordoneaza activitatea de elaborare a Strategiei nationale antidrog si a planurilor de actiune adoptate si actioneaza pentru aplicarea acestora; b) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le inainteaza Ministerului de Interne; c) urmareste si controleaza aplicarea deciziilor proprii, a conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte si propune masuri pentru realizarea conditiilor in vederea integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale; d) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale care desfasoara activitati complementare de prevenire a traficului si consumului ilicit de droguri si coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create; e) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului propriu; f) aproba statul de functii al Agentiei, conduce aparatul propriu, numeste si elibereaza din functie personalul propriu. (4) Presedintele Agentiei este sprijinit in activitatea sa de un director general, care este si inlocuitorul de drept al acestuia. (5) Structura organizatorica a Agentiei este prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. ART. 4 (1) In structura Agentiei se constituie si functioneaza urmatoarele compartimente: a) Directia de evaluare-coordonare, care constituie banca de date a Agentiei cu privire la productia, traficul si consumul ilicit de droguri si spalarea capitalurilor, elaboreaza studii si sinteze privind fenomenul drogurilor, coordoneaza actiuni cu grad mare de complexitate ce necesita implicarea mai multor ministere si monitorizeaza operatiunile cu precursori folositi la fabricarea ilicita a drogurilor; b) Directia pentru prevenirea consumului ilicit de droguri si de coordonare a activitatii la nivel national a centrelor de prevenire si consiliere antidrog; c) Directia resurse umane si financiare, care coordoneaza atribuirea de resurse financiare Agentiei, elaboreaza documentatia necesara pentru punerea in aplicare a programelor de finantare si gestioneaza aspectele legate de resursele umane, economice si tehnice ale Agentiei; d) Directia de relatii internationale, care coordoneaza activitatile de cooperare si colaborare cu institutiile similare din strainatate; e) Observatorul roman pe droguri si toxicomanii, care stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor; f) Compartimentul audit. (2) Prin decizie a presedintelui Agentiei, in cadrul directiilor pot fi constituite servicii si birouri. ART. 5 (1) Agentia are urmatoarele atributii: a) elaboreaza Strategia nationala antidrog si planul sau de actiune si le supune spre aprobare Guvernului, urmarind modul de aplicare a acestora; b) asigura coordonarea in domeniu intre institutiile, organizatiile guvernamentale si neguvernamentale implicate in activitatile din Strategia nationala antidrog; c) elaboreaza, monitorizeaza, avizeaza si coordoneaza programe nationale de combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si a spalarii de bani rezultati din astfel de activitati; d) elaboreaza, monitorizeaza, avizeaza si coordoneaza, dupa caz, programe nationale de prevenire a consumului ilicit de droguri; e) coordoneaza activitatea de prevenire la nivel national a centrelor de prevenire si consiliere antidrog; f) asigura legatura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri si cu alte organisme internationale in domeniu; g) realizeaza si coordoneaza la nivel national activitatile de colectare, analiza si difuzare a datelor si informatiilor despre droguri si toxicomanie, cu pastrarea confidentialitatii conform legii; h) stabileste indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor; i) centralizeaza, analizeaza si sintetizeaza toate datele furnizate de autoritatile, institutiile si organizatiile implicate; j) intocmeste, pe baza datelor furnizate, raportul anual privind evolutia si nivelul traficului si consumului de droguri, pe care il inainteaza Guvernului Romaniei si organismelor internationale abilitate sa asigure aplicarea prevederilor conventiilor internationale, in conformitate cu acordurile ratificate de Romania; k) elaboreaza studii, sinteze, analize de fenomen in domeniul luptei antidrog, actionand prin materiale publicate pentru prevenirea si limitarea productiei, traficului si consumului ilicit de droguri; l) face propuneri de armonizare, actualizare si adaptare a legislatiei in domeniu cu reglementarile internationale, in baza datelor legate de amploarea si caracteristicile nationale ale traficului si consumului de droguri, sau initiaza si fundamenteaza acte normative in domeniu; m) initiaza, coordoneaza sau avizeaza, dupa caz, activitati de cercetare in domeniu; n) gestioneaza resursele necesare programelor prevazute de Agentie si controleaza implementarea acestora; o) gestioneaza si administreaza resursele umane, economice si tehnice ale Agentiei; p) evalueaza semestrial sau ori de cate ori se impune stadiul realizarii Strategiei nationale antidrog; q) exercita si alte atributii in domeniu, potrivit legii. (2) Activitatile prevazute la alin. (1) se desfasoara fara a se produce imixtiuni in competentele si activitatile specifice fiecarei institutii. ART. 6 (1) Ministerele si institutiile publice centrale si locale cu responsabilitati in lupta impotriva traficului si consumului de droguri au obligatia sa furnizeze, la cererea Agentiei, datele referitoare la fenomenul drogurilor. (2) La solicitarea Agentiei, ministerele si institutiile implicate asigura participarea unor specialisti pentru coordonarea actiunilor de amploare, precum si sprijin tehnic si logistic la activitatile comune. ART. 7 (1) Agentia beneficiaza de personal propriu, care poate fi incadrat permanent pe statul de functii al acesteia sau poate fi detasat pe o perioada limitata de la alte institutii ale statului. (2) Numarul maxim de posturi stabilit pentru Agentie este de 40, exclusiv demnitarul si posturile aferente cabinetului acestuia. ART. 8 (1) Agentia efectueaza evaluari semestriale sau anuale. La aceste evaluari pot fi invitati reprezentantii institutiilor publice si private cu atributii in domeniu si cei ai organizatiilor neguvernamentale, precum si experti din urmatoarele sectoare de activitate: a) Secretariatul General al Guvernului; b) Ministerul Administratiei Publice; c) Formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane; d) Directia de combatere a criminalitatii organizate si antidrog din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie; e) Institutul National de Criminologie; f) formatiunea de specialitate din cadrul Directiei Generale a Vamilor; g) formatiunea de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera; h) directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei; i) directiile de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii; j) directiile de specialitate din cadrul Ministerului Tineretului si Sportului; k) directiile de specialitate din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale; l) directiile de specialitate din cadrul Ministerului Apararii Nationale; m) directiile de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor; n) Oficiul Nationale de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor; o) Serviciul Roman de Informatii; p) Serviciul de Informatii Externe; q) reprezentanti ai unor organisme internationale si/sau ai unor agentii similare din alte state. (2) Concluziile desprinse in urma analizelor stau la baza actiunilor desfasurate de Agentie si de institutiile implicate. ART. 9 (1) Agentia este finantata integral de la bugetul de stat. (2) Agentia poate beneficia de donatii si sponsorizari, in conditiile legii. ART. 10 (1) Pentru functionarea Agentiei Guvernul va transmite in administrarea acesteia imobilele necesare din domeniul public sau privat al statului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. (2) Agentia are in dotare un numar de autoturisme stabilit potrivit prevederilor legale, precum si alte bunuri, mobilier, aparatura, echipamente electronice si tehnica de calcul necesare functionarii acesteia in conditii optime. ART. 11 In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari Agentia va elabora regulamentul de organizare si functionare, care se aproba de presedinte. ART. 12 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 534/1999 privind infiintarea Comitetului Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 329 din 12 iulie 1999, precum si orice alte dispozitii contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemneaza: --------------- Ministru de interne, Ioan Rus p. Ministrul sanatatii si familiei, Radu Deac, secretar de stat Ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu Ministrul finantelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu Bucuresti, 18 decembrie 2002. Nr. 1.489. ANEXA 1 Numarul maxim de posturi = 40 (exclusiv demnitarul si posturile aferente cabinetului acestuia) "); page[32]=new Array("actenormative.htm","ALTE ACTE NORMATIVE","","Legislatie interna Legislatie internationala "); page[33]=new Array("leginterna.htm","LEGISLATIE INTERNA","","LEGEA NR.143 DIN 26 IULIE 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI HOTARAREA GUVERNULUI NR. 1.359 DIN 20 DECEMBRIE 2000 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI DE APLICARE A DISPOZITIILOR LEGII NR. 143/2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI REGULAMENT DE APLICARE A DISPOZITIILOR LEGII NR. 143/2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI LEGEA NR. 300 DIN 17 MAI 2002 PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL PRECURSORILOR FOLOSITI LA FABRICAREA ILICITA A DROGURILOR HOTARAREA GUVERNULUI NR. 1.121 DIN 10 OCTOMBRIE 2002 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI DE APLICARE A LEGII NR. 300/2002 PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL PRECURSORILOR FOLOSITI LA FABRICAREA ILICITA A DROGURILOR LEGEA NR. 73 DIN 29 DECEMBRIE 1969 PRIVIND REGIMUL PRODUSELOR SI AL SUBSTANTELOR STUPEFIANTE INSTRUCTIUNI NR. 103 DIN 26 FEBRUARIE 1970 PENTRU EXECUTAREA PREVEDERILOR LEGII NR. 73/1969 PRIVIND REGIMUL PRODUSELOR SI AL SUBSTANTELOR STUPEFIANTE ORDIN COMUN AL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI SI AL MINISTERULUI JUSTITIEI NR. 898/725/2002 PRIVIND MASURILE MEDICALE SI EDUCATIVE APLICATE TOXICOMANILOR ÎN PENITENCIARE ORDIN COMUN pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman si veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri "); page[34]=new Array("l143.htm","LEGEA NR.143 DIN 26 IULIE 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI ","","CAPITOLUL 1 Dispozitii generale Art.1.- În prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul înteles: a) substante aflate sub control national - drogurile si precursorii înscrisi în tabelele-anexa nr.I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului sanatatii ; b) droguri - plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, înscrise în tabelele nr. I-III; c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I si II; d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III; e) precursori - substantele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV; f) inhalanti chimici toxici - substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii; g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala; h) toxicoman - persoana care se afla în stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite în acest sens de Ministerul Sanatatii ; i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala - masurile ce pot fi luate pentru înlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri; j) livrarea supravegheata - metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta în permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate în aceste activitati; k) investigatori acoperiti - politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii în vederea strângerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decât cea reala, atribuita pentru o perioada determinata. CAPITOLUL 2 Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national Art.2- (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Art.3- (1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. (2) Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Art.4-Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 5 ani. Art.5- Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi . Art.6- (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie , de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise în conditiile prevazute la alin. (1) sau a unei retete medicale falsificate. Art.7- Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara conditiilor legale, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani . Art.8- Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani . Art.9- Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Art.10- Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevazute la Art.2-9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani. Art.11- (1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Daca îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda. Art.12- Daca faptele prevazute la art. 2, 6-8 si 11 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi . Art.13- (1) Tentativa la infractiunile prevazute la art.2-7, la art.9 si 10 se pedepseste. (2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute la alin. (1). Art.14- (1) Cu privire la infractiunile cuprinse în prezentul capitol, pe lânga situatiile prevazute în Codul penal, constituie circumstante agravante urmatoarele situatii: a) persoana care a comis infractiunea îndeplinea o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa în exercitarea acestei functii; b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are, potrivit legii, atributii în lupta împotriva drogurilor; c) drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate în cura de dezintoxicare sau sub supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta a fost comisa într-o institutie sau unitate medicala, de învatamânt, militara, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri în care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora; d) folosirea minorilor în savârsirea faptelor prevazute la art.2-11; e) drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor. (2) În cazul circumstantei agravante prevazute la alin. (1) lit. c), referitoare la savârsirea faptelor într-o institutie de învatamânt ori în locuri în care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la maximul special prevazut de lege se poate adauga un spor care nu poate depasi 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general, în cazul amenzii . Art.15- Nu se pedepseste persoana care, mai înainte de a fi începuta urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau întelegere în vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art.2-10, permitând astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti. Art.16- Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art.2-10, iar în timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la r4aspundere penala a altor persoane care au savârsit infractiuni legate de droguri beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege. Art.17- (1) Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art.2-10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. (2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la alin. (1). Art.18- (1) Drogurile ridicate în vederea confiscarii se distrug. Pastrarea de contraprobe este obligatorie. (2) Sunt exceptate de la distrugere: a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii; b) plantele si substantele utilizabile în industria farmaceutica sau în alta industrie, în functie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le exporte; c) unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate în scop didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care detin câini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale. (3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cate un reprezentant al Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie, al Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica, al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitati. Art.19- In cazul în care un toxicoman este condamnat pentru savârsirea unei infractiuni, se aplica în mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale Codului de proced7ura penala. CAPITOLUL 3 Dispozitii procedurale Art.20- Parchetul de pe lânga Curtea Suprema de Justitie poate autoriza, la solicitarea institutiilor sau organelor legal abilitate, efectuarea de livrari supravegheate, cu sau fara substituirea totala a drogurilor ori a precursorilor. Art.21- (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de proba, în situatiile în care exista indicii temeinice ca a fost savârsita sau ca se pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazute în prezenta lege. (2) Autorizarea este data în forma scrisa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depasi 30 de zile. Art.22- (1) Politistii din formatiunile de specialitate, care actioneaza ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii acestora pot procura droguri, substante chimice esentiale si precursori, cu autorizarea prealabila a procurorului, în vederea descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii persoanelor implicate în astfel de activitati. (2) Actele încheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevazuti la alin. (1), pot constitui mijloace de proba. Art.23- (1) Când sunt indicii temeinice ca o persoana care pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazute în prezenta lege sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, organul de urmarire penala poate, cu autorizarea procurorului, sa aiba acces pe o perioada determinata la aceste sisteme si sa le supravegheze. (2) Dispozitiile art.911-915 din Codul de procedura penala se aplica în mod corespunzator. Art.24- Perchezitia se poate efectua în locurile în care sunt indicii ca s-a comis ori ca se pregateste savârsirea uneia dintre infractiunile prevazute în prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura penala. Art.25- (1) În cazul în care exista indicii temeinice ca o persoana transporta droguri ascunse în corpul sau, pe baza consimtamântului scris, organul de urmarire penala dispune efectuarea unor examene medicale, în vederea depistarii acestora. In caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona si unitatea medicala ce urmeaza sa efectueze aceste investigatii medicale. (2) Actele consemnând rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele privind modul în care acestea s-au efectuat se transmit de îndata procurorului sau, dupa caz, organului de urmarire penala care le-a solicitat. Art.26- Formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica formatiune care coordoneaza si centralizeaza toate datele care vizeaza drogurile, substantele chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici. CAPITOLUL 4 Masuri împotriva consumului ilicit de droguri Art.27- (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala, este interzis pe teritoriul României. (2) Persoana care consuma ilicit droguri aflate sub control national este supusa, dupa caz, uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicala. (3) Masurile prevazute la alin. (2) sunt dispuse de una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, pe baza unei expertize medico-legale. (4) Decizia unitatii medicale poate fi atacata cu plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecatoria în a carei raza teritoriala îsi are sediul unitatea medicala. (5) Hotarârea judecatoriei poate fi atacata cu recurs. Art.28- (1) Cura de dezintoxicare se realizeaza în regim de spitalizare în una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care sunt obligate sa verifice periodic oportunitatea continuarii curei. (2) Când nu este necesara cura de dezintoxicare, persoana este supusa supravegherii medicale într-o unitate medicala, publica sau privata, dintre cele stabilite de Ministerul Sanatatii, care aplica masurile medicale necesare, tinând seama de starea de sanatate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine. (3) Supravegherea medicala este asigurata în mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevazute la alin. (2), împreuna cu o familie, o persoana sau o colectivitate, care prezinta aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri. (4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supraveghere medicala, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat si, în functie de posibilitatile materiale, de catre persoana în cauza, de familie sau de un organism privat, în conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului finantelor. (5) Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili printr-un ordin comun masurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor în penitenciare. Art.29- (1) Toxicomanii care se prezinta din proprie initiativa la o unitate medicala specializata sau la un dispensar, pentru a beneficia de tratament, pot cere confidentialitate. (2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament în conditiile prevazute la alin. (1) primesc, la cererea lor, câte un certificat nominal, în care se vor mentiona unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei în cauza, durata si obiectul tratamentului, starea sanatatii la terminarea sau la întreruperea tratamentului. Art.30- Orice persoana care are cunostinta despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care va proceda conform legii. CAPITOLUL 5 Dispozitii finale Art.31- In termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Ministerul Sanatatii, cu avizul Ministerului de Interne, Ministerului Justitiei si al Ministerului Finantelor, va emite Regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi, care se aproba prin hotarâre a Guvernului. Art.32- Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga dispozitiile art.312 din Codul penal, în ceea ce priveste produsele sau substantele stupefiante, precum si alte dispozitii contrare. TABELUL Nr. I Acetorphine - derivat de tebaina = 3-O-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyl)-6,14-endoetheno-oripavine Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Alphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Benzoylmorphine Beta-hydroxyfentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl] propionanilide Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone Codeine-N-oxide Desomorphine = dihydrodeoxymorphine DET = N,N-diethyltryptamine 2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d] pyran DMT = N,N-dimethyltryptamine 2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethyl amine Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine N-ethyl methylenedioxyamfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4(methyl enedioxy)phenethylamine Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole Heroin = Diacethylmorphine N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methyl enedioxy)phenethyl]hydroxylamine Ketobemidone = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine (+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide) Methadone intermediar = 4-cyano-2-dimethylamino-4,4-diphenylbutane Methcathinone = 2-(methylamino)-1-phenylpropan-1-one 3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl ethylamine 5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4- methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazoline Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide Methyl-3-tiofentanyl = N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide Morphine-N-oxide MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester) Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Para-fluorofentanyl = 4'-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester) Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl]piperidine Tetrahydrocannabinol Thiofentanyl = N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide 3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine TABELUL Nr. II Acetyldihydrocodeine Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Alfentanil = N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperidinyl]-N-phenylpropanamide Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol Alphamethylthiofentanyl = N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane Anileridine = 1-para-aminophenethyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzylmorphine = 3-benzylmorphine Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidazolinyl) piperidine Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole Coca frunze Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine Codeine = 3-methylmorphine Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime Concentrat de tulpini de mac Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane Dextromoramide = (+)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine Diampromide = N-[2-methylphenethylamino propyl]propionanilide Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid Dihydrocodeine Dihydromorphine Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol Ecgonine Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene Ethylmorphine = 3-ethylmorphine Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole Etoxeridine = 1-[2-(2-hydroxyethoxy)ethyl]-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Hidrocodone = dihydrocodeinone Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine Hydromorphone = dihydromorphinone Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan Levomoramide = (-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Mecloqualone = 3-(-chlorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazolinone Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane Metamfetamine racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyl ester Metazocine = 2'-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine Metopon = 5-methyldihydromorphinone Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Morphine si saruri Myrophine = myristylbenzylmorphine Nicocodine = 6-nicitinylcodeine Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan Norcodeine = N-demethylcodeine Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine = demethylmorphine Norpipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidino-3-hexanone N-oxymorhine Opium Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide Phenazocine = 2'-hydroxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pholcodine = morpholinylethylmorphine Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenylaminopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Racemoramide = (+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Secobarbital = 5-allyl-5-(1-methylbutyl)barbituric acid Sufentanil = N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide Thebacone = acetyldihydrocodeinone Thebaine Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol TABELUL Nr. III Allobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid Alprazolam = 8-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo [4,3-a][1,4] diazepine Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano 6,7,8,14-tetrahydrooripavine Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid Cannabis, rezina de cannabis si ulei de cannabis Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamate (ester) Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4] benzodi-azepin-6(5H)-one Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Estazolam = 8-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4] benzodiazepine Ethchlorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3-carboxylate Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine Fenproporex = dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Flurazepam = 7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzo- diazepin-2-one Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4] benzo-diazepin-6(5H)-one Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4] benzodiazepine-4,7(6H)-dione Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl) methylene]-8-nitro-1H-imidazo[1,2-a][1,4]benzodiazepin-1-one Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzo-diazepin-2-one Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a)(1,4) benzodiazepine Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyl-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzo-diazepin-6(5H)-one Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benza-zocin-8-ol Pentobarbital = 5-ethyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanone Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid Temazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Tetrazepam = 7-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-a] [1,4] benzodiazepine Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid TABELUL Nr. IV N-acetylanthranilic acid Ephedrine Ergometrine Ergotamine Isosafrole Lysergic acid 3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one 1-phenyl-2-propanone Piperonal Pseudoephedrine Safrole Acetic anhydride Acetone Anthranilic acid Ethyl ether Hydrochlorid acid Phenylacetic acid Piperidine Methylethyl ketone Potassium permanganate Sulphuric acid Toluene "); page[35]=new Array("h1359.htm","HOTARAREA GUVERNULUI NR. 1.359 DIN 20 DECEMBRIE 2000 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI DE APLICARE A DISPOZITIILOR LEGII NR. 143/2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI ",""," În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 31 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, Guvernul României adopta prezenta hotarâre. Articol unic- Se aproba Regulamentul de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, prevazut în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISARESCU "); page[36]=new Array("r143.htm","ANEXA REGULAMENT DE APLICARE A DISPOZITIILOR LEGII NR. 143/2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI ","","CAPITOLUL 1 Dispozitii generale Art. 1- (1) În sensul prezentului regulament: 1. prin cura de dezintoxicare se întelege ansamblul de masuri destinate tratamentului dependentei fizice; 2. prin supraveghere medicala se întelege serviciile de evaluare si îngrijire medicala continua, serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie, serviciile de postcura-reabilitare psihosociala si masurile destinate reducerii consecintelor asociate consumului de droguri. Serviciile de postcura-reabilitare psihosociala cuprind ansamblul de masuri destinate tratarii dependentei psihice si redobândirii aptitudinilor sociale, profesionale, pierdute datorita consumului de droguri. Masurile destinate reducerii consecintelor consumului de droguri cuprind programele de substitutie în ambulatoriu si activitatile de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina; 3. sindromul de sevraj (abstinenta) reprezinta aparitia unor simptome fizice (somatice) specifice la întreruperea administrarii unui drog; 4. delirium reprezinta o alterare a starii de constienta, care poate complica sindromul de sevraj (abstinenta); 5. tratamentul de substitutie, în cadrul curei de dezintoxicare la opiacee, reprezinta administrarea unor substante specifice, precum metadona, levo-alfa-acetil-methadol, buprenorphina si altele, în doze progresiv descrescatoare, în vederea împiedicarii aparitiei sindromului de sevraj sau ameliorarii acestuia; 6. metabolitii reprezinta substantele ce apar în organism dupa consumarea unui drog, datorita proceselor suferite de acesta în organism, si care pot persista o perioada îndelungata de la consumul ultimei doze de drog; 7. prin planta Canabis sativa, ca drog, se întelege inflorescentele florale si fructifere ale plantei Canabis sativa, însotite sau nu de frunze sau de alte parti ale inflorescentei, din care s-au scos semintele; 8. prin rasina plantei Canabis sativa se întelege rasina izolata, bruta sau purificata, obtinuta din planta Canabis sativa, din inflorescentele sau din frunzele acesteia; 9. prin uleiul plantei Canabis sativa se întelege concentratul sub forma uleioasa, obtinut din planta Canabis sativa sau din rasina plantei Canabis sativa. (2) Definitiile referitoare la produsele vegetale obtinute din planta Canabis sativa, indiferent de varietatea acesteia, sunt aplicabile atunci când aceste produse vegetale au fost obtinute pentru trafic si consum ilicit de droguri si au avut ca destinatie operatiunile specifice traficului si consumului ilicit de droguri. Art. 2- (1) Prescrierea de catre medici, în scop terapeutic, a substantelor aflate sub control national, astfel cum sunt definite în Legea nr. 143/2000, se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare si cu normele de practica medicala stabilite de Colegiul Medicilor din România si de Ministerul Sanatatii. (2) Substantele aflate sub control national se livreaza numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii. (3) Aprovizionarea, detinerea si eliberarea catre pacienti a substantelor aflate sub control national se realizeaza în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (4) Farmacistii, cu ocazia eliberarii medicamentelor, au obligatia de a atrage atentia consumatorilor asupra substantelor aflate sub control national cuprinse de acestea. (5) In termen de 45 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament Ministerul Industriei si Comertului împreuna cu Ministerul Sanatatii si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor stabili prin ordin comun lista cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman si veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000, ce se vor elibera numai pe baza prescriptiei medicale. Actualizarea acestei liste se va face de catre aceleasi autoritati ori de câte ori este necesar, urmând sa se comunice de îndata unitatilor beneficiare. Art. 3- Calificarea ca drog a unui produs provenit din traficul si consumul ilicit de droguri nu depinde de concentratia substantei stupefiante sau psihotrope depistate în acest produs. CAPITOLUL 2 Masuri de prevenire a consumului ilicit de droguri Art. 4.- Activitatile de prevenire a consumului ilicit de droguri sunt urmatoarele: a) organizarea de programe educative adresate prescolarilor, ce presupun promovarea unui stil de viata sanatos în familie si/sau în comunitate, vizând sanatatea publica; b) organizarea de programe educative adresate elevilor, ce presupun activitati de instruire, informare, comunicare, incluse în programa scolara; c) organizarea de programe educative pentru adolescenti, în afara scolii, ce presupun organizarea de catre institutiile de învatamânt de activitati alternative pentru petrecerea timpului liber; d) realizarea de campanii mass-media ce presupun activitati de informare a populatiei prin mijloace precum: articole în presa scrisa, anunturi publice, emisiuni, reportaje, concursuri, video- si audioclipuri tematice; e) furnizarea de informatii si sfaturi privind efectele negative ale consumului de droguri, consecintele detinerii si traficului ilicit de droguri, precum si posibilitatile de preventie si tratament, care pot fi aduse la cunostinta parintilor, profesorilor, tinerilor si consumatorilor de droguri prin linii telefonice de informare si ajutorare; f) organizarea de programe comunitare ce presupun activitati care implica o larga participare a membrilor unei comunitati; g) organizarea de programe de consiliere psihologica si psihoterapeutica ce presupun activitati specializate. Art. 5.- (1) Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei Nationale si Ministerul Tineretului si Sportului elaboreaza, sprijina, dezvolta si coordoneaza programe de informare a populatiei asupra consecintelor consumului de droguri. (2) Ministerul Sanatatii împreuna cu Ministerul Educatiei Nationale elaboreaza continutul subiectelor referitoare la promovarea unui stil de viata sanatos, acordând o atentie sporita activitatilor continute în programa scolara si a altor unitati din sistemul educational, referitoare la prevenirea consumului de droguri. CAPITOLUL 3 Masuri de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri Art. 6.- Activitatea de combatere a traficului si/sau a consumului ilicit de droguri sau de forme farmaceutice care le contin se organizeaza si se realizeaza de organele administratiei publice si organele judiciare, de unitatile de învatamânt, unitatile medicale si alte unitati din sistemul serviciilor de sanatate, de centrele de reeducare pentru minori, penitenciare, organizatiile neguvernamentale, precum si de alte institutii interesate. Art. 7.- Masurile de combatere si reducere a consumului de droguri, realizate de Ministerul Sanatatii, constau în activitatile de preventie primara si în masurile destinate reducerii consecintelor consumului de droguri, precum si în tratamentul medical si reabilitarea persoanelor dependente de droguri. Art. 8.- Masurile de combatere a consumului de droguri, întreprinse de Formatiunea centrala de reprimare a traficului si consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei, constau în: a) organizarea si coordonarea activitatilor cu caracter preventiv în problematica drogurilor atât pentru populatie, cât si pentru cadrele Ministerului de Interne implicate în astfel de activitati; b) instruirea cadrelor în scopul actionarii pentru reducerea cererii de droguri; c) elaborarea unor materiale instructiv-educative pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei; d) participarea prin personalul propriu specializat, alaturi de specialistii altor institutii, la actiunile de tipul formare de formatori. Art. 9.- Masurile de combatere a traficului de droguri întreprinse de organele vamale în zona proprie de competenta constau în: a) efectuarea de supravegheri si verificari pentru depistarea situatiilor de încalcare a legislatiei vamale de catre persoanele fizice si juridice, verificarea de registre, corespondente si evidente financiar-contabile, inclusiv cele pe suport informatic, precum si solicitarea altor documente si informatii care au legatura directa sau indirecta cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul national ori cu alte operatiuni vamale; b) verificarea operativa si supravegherea cladirilor, depozitelor, terenurilor, sediilor sau ale altor obiective unde se gasesc sau ar putea sa se gaseasca droguri, substante chimice esentiale si precursori, precum si prelevarea de probe în conditiile legii, în vederea identificarii si expertizarii bunurilor care au facut obiectul operatiunilor vamale; c) controlul magazinelor si al punctelor de desfacere aflate in zonele speciale vamale, în vederea identificarii drogurilor, substantelor chimice esentiale si precursorilor, a caror provenienta nu poate fi justificata cu documente vamale; d) executarea masurilor prevazute de lege pentru retinerea si confiscarea, dupa caz, a drogurilor, substantelor chimice esentiale si precursorilor, în cazul nerespectarii prevederilor legale aplicabile în domeniul vamal; e) organizarea, exploatarea si instituirea unui sistem propriu de consemne pentru persoanele fizice si juridice, a caror respectare are caracter obligatoriu pentru personalul din sistemul vamal; f) analizarea activitatii si a rezultatelor specifice în domeniul vamal din teritoriu si elaborarea programelor de control, testari si investigatii pe domenii; g) verificarea accesului, depozitarii, prelucrarii, manipularii si transportului drogurilor, substantelor chimice esentiale si precursorilor în zonele libere, de catre Serviciul antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor; h) îndeplinirea de catre Serviciul antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor a sarcinilor privind cooperarea pe plan intern si international cu institutiile specializate în domeniu, pentru asigurarea schimbului de informatii si documente, precum si pentru derularea de actiuni operative specifice; i) realizarea de catre Serviciul antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor de controale si verificari inopinate, urmarirea si identificarea persoanelor suspecte de încalcarea reglementarilor vamale privind traficul ilicit cu substante stupefiante si psihotrope, substante chimice esentiale si precursori; j) participarea Serviciului antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor, împreuna cu organele abilitate, la efectuarea livrarilor supravegheate, pe întregul teritoriu al României. Art. 10.- Masurile de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri, întreprinse de organele judiciare, sunt cele prevazute de Codul de procedura penala si de legile speciale în domeniu. CAPITOLUL 4 Cura de dezintoxicare Art. 11.- (1) Cura de dezintoxicare se dispune pe baza expertizei medico-legale si se realizeaza în regim de spitalizare în una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii sau, dupa caz, de Ministerul de Interne ori de Ministerul Justitiei. (2) Ministerul Sanatatii stabileste, prin ordin al ministrului sanatatii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, unitatile medicale abilitate sa dispuna si sa aplice cura de dezintoxicare si supravegherea medicala, precum si conditiile si normele de avizare si autorizare anuala care trebuie sa fie îndeplinite de acestea. (3) Unitatile prevazute la alin. (1) au în structura de personal: medic psihiatru, asistent medical, psiholog, asistent social. Art. 12.- (1) Sectiile de dezintoxicare au regim închis, ce presupune primirea vizitelor conform regulamentului de ordine interioara al acestor unitati medicale. (2) Vizitele se vor desfasura în conditii de stricta supraveghere si în prezenta unui cadru desemnat în acest scop. (3) Pachetele si celelalte obiecte destinate persoanei internate vor fi controlate de serviciul de paza la intrarea în sectie. (4) Pentru eliminarea riscului de procurare a drogurilor, parasirea sectiei de dezintoxicare de catre persoana internata se va face numai prin externare. (5) Asigurarea conditiilor de siguranta necesare în vederea aplicarii eficiente a tratamentului revine Ministerului Sanatatii, în colaborare cu Ministerul de Interne si cu Ministerul Justitiei. Art. 13.- Cura de dezintoxicare se realizeaza prin: a) oprirea brusca a administrarii drogului; b) utilizarea unor metode nonsubstitutive simptomatice; c) tratamentul de substitutie, prin înlocuirea drogului consumat de toxicoman cu produse, precum metadona sau alte produse farmaceutice specifice curei de dezintoxicare; d) psihoterapie. Art. 14.- Administrarea tratamentului de substitutie se face sub stricta supraveghere de catre medici sau de personalul abilitat pentru aceasta activitate. Art. 15.- Tratamentul de dezintoxicare prin substitutie poate începe numai dupa confirmarea diagnosticului de dependenta, prin punerea în evidenta în sângele sau în urina toxicomanului a drogurilor consumate de catre acesta. Art. 16.- Perioada de dezintoxicare este stabilita în functie de starea si de evolutia pacientului, fara a se depasi 30 de zile. Art. 17.- (1) Unitatile medicale care interneaza persoane pentru cura de dezintoxicare au obligatia de a transmite lunar datele necesare în vederea întocmirii statisticii directiilor judetene de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti, pâna la data de 10 a lunii, conform anexei nr. III A. (2) Directiile judetene de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti, vor transmite lunar întreaga informatie primita, conform anexei nr. III B, în termen de 5 zile, Centrului de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala care va întocmi rapoarte lunar pentru Directia de promovare a sanatatii si sanatate comunitara, Directia generala de asistenta medicala si Directia Farmaceutica din cadrul Ministerului Sanatatii. CAPITOLUL 5 Supravegherea medicala Art. 18.- (1) Supravegherea medicala cuprinde serviciile de evaluare si îngrijire medicala continua, serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie, serviciile de postcura-reabilitare psihosociala si masurile destinate reducerii consecintelor consumului de droguri si se realizeaza în institutii si unitati medicale publice sau private stabilite de Ministerul Sanatatii sau, dupa caz, de Ministerul de Interne ori de Ministerul Justitiei. (2) Supravegherea medicala se dispune în baza unei expertize medico-legale. SECTIUNEA I Serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie Art. 19.- Serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie se realizeaza în centre de consiliere din cadrul institutiilor si unitatilor medicale publice sau private stabilite de Ministerul Sanatatii. Art. 20.- Centrele de consiliere prevazute la art. 19 au urmatoarea structura de personal: psihoterapeut, cu formare de baza psiholog sau medic psihiatru, si asistent social. SECTIUNEA a II-a Serviciile de postcura-reabilitare psihosociala Art. 21.- Serviciile asigurate în etapa de postcura-reabilitare psihosociala sunt: a) psihoterapia individuala, familiala si de grup; b) terapia ocupationala; c) tratamentul tulburarilor psihice asociate. Art. 22.- (1) Postcura-reabilitarea psihosociala se realizeaza în unitatile stabilite de Ministerul Sanatatii, conform prevederilor legale. Aceste unitati asigura aceleasi conditii de siguranta ca si sectiile de dezintoxicare. (2) Unitatile prevazute la alin. (1) au în structura de personal: psiholog, psihoterapeut, ergoterapeut, terapeut ocupational si asistent social. (3) Dupa caz, se asigura servicii de specialitate psihiatrica prin încheierea unei conventii civile de prestari de servicii. Art. 23.- Durata minima a postcurei-reabilitarii psihosociale este de 180 de zile. Pe întreaga durata se efectueaza controale periodice si aleatorii ale metabolitilor drogurilor în sânge si urina. Art. 24.- Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, organele administratiei publice locale si organizatiile neguvernamentale asigura conditii de reinsertie socioprofesionala a pacientilor care au terminat postcura-reabilitarea psihosociala. SECTIUNEA a III-a Masuri destinate reducerii consecintelor consumului de droguri Art. 25.- (1) Programul de substitutie în ambulatoriu reprezinta înlocuirea drogului consumat de toxicoman cu metadona sau cu alte substante specifice, adecvate de la caz la caz, pe o perioada îndelungata, în vederea reducerii consecintelor asociate consumului de droguri. (2) Programul de substitutie în ambulator se realizeaza de spitalele de psihiatrie si alte institutii si unitati medicale, autorizate în acest sens de Ministerul Sanatatii, fiind organizat si controlat de directiile judetene de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti, cu obligativitatea informarii în scris a medicului de familie. (3) In programul prevazut la alin. (1) nu pot fi incluse decât persoanele constatate ca fiind dependente de droguri, care întrunesc una dintre conditiile prevazute în anexa nr. II, dupa ce s-a depistat prezenta metabolitilor de droguri în organismul acestora. (4) Responsabilul de program poate interpreta, dupa caz, aceste conditii si va elabora decizia finala de includere în program. Art. 26.- (1) Programele de substitutie în ambulatoriu cu metadona sau cu alte substante specifice se realizeaza de catre urmatoarele categorii de personal: medic psihiatru, psiholog, asistent medical si asistent social, sub conducerea responsabilului de program care este medic psihiatru. (2) Serviciile medicale oferite în cadrul acestor programe sunt: administrarea de metadona sau de alte substante farmaceutice specifice tratamentului adecvat starii toxicomanului, consiliere psihologica, psihoterapie si, dupa caz, ergoterapie. Art. 27.- Metadona si alte substante specifice, precum levo-alfa-acetil-metadol, buprenorphina, avizate de Ministerul Sanatatii, se furnizeaza si se livreaza unitatilor de dezintoxicare si celor în care se desfasoara programe de substitutie în ambulatoriu si se prescriu numai de catre medicii specialisti psihiatri care lucreaza în aceste unitati. Art. 28.- (1) Administrarea de metadona sau de alte substante specifice se face numai dupa punerea în evidenta a substantelor stupefiante consumate de toxicoman si se continua sub control periodic. (2) Pe durata programului se vor efectua controale periodice si aleatorii ale metabolitilor drogurilor. Art. 29.- (1) Persoana inclusa într-un program de substitutie în ambulatoriu primeste o legitimatie. (2) In termen de 30 zile de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament Ministerul Sanatatii va stabili prin ordin al ministrului sanatatii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul legitimatiilor prevazute la alin. (1). Art. 30.- Persoana inclusa în programul de substitutie în ambulatoriu va primi pentru zilele de sâmbata si duminica cantitatea necesara de metadona sau alte substante specifice pentru cele doua zile, conform prevederilor legale în vigoare, fiind instruita asupra modului de administrare zilnica. Art. 31.- (1) În cazul în care o persoana care este inclusa în programul de substitutie în ambulatoriu se afla în faza de urmarire penala, organul de cercetare penala anunta responsabilul de program pentru continuarea programului de substitutie în ambulatoriu, care se va desfasura în institutiile subordonate Ministerului de Interne si Ministerului Justitiei. (2) În cazul în care o persoana care este inclusa în programul de substitutie în ambulatoriu este internata într-o alta sectie pentru afectiuni somatice, se anunta responsabilul de program, care va asigura terapia de substitutie pe toata durata internarii în sectia respectiva. CAPITOLUL 6 Masuri medicale aplicate la cerere sau în cazuri de urgenta Art. 32.- (1) Masurile prevazute la capitolul IV si V sunt aplicabile si persoanelor care solicita internarea pentru cura de dezintoxicare ori aplicarea masurilor de supraveghere medicala sau în cazuri de urgenta provocate de sevrajul complicat. (2) In cazurile prevazute la alin. (1) expertiza medico-legala nu este necesara. Art. 33.- (1) Persoanelor mentionate la art. 32 li se asigura confidentialitatea tratamentului. (2) În cazul în care persoanele internate de urgenta pentru sevrajul complicat nu prezinta acte de identitate sau alte acte din care sa rezulte identitatea acestora, unitatea care efectueaza internarea sesizeaza sectia de politie în a carei raza teritoriala se afla, în vederea stabilirii identitatii persoanei internate. Art. 34.- Internarea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa se va face numai cu acordul unui reprezentant legal, cu exceptia situatiilor de urgenta provocate de sevrajul complicat. Art. 35.- În scopul asigurarii eficacitatii tratamentului persoanele care se interneaza din propria initiativa au obligatia de a urma postcura-reabilitarea psihosociala la sfârsitul perioadei de dezintoxicare. Art. 36.- (1) În cazul internarii la cerere pentru cura de dezintoxicare, pacientul va semna un angajament conform formularului prezentat în anexa nr. I. (2) Nerespectarea angajamentului prevazut la alin. (1) atrage externarea imediata a pacientului. Art. 37.- Internarea la cerere în vederea curei de dezintoxicare se poate face o data sau de doua ori pe an. Art. 38.- Pentru persoanele internate pentru sevrajul complicat, dupa înlaturarea starii de urgenta internarea poate continua numai în cazul în care persoanele solicita si semneaza angajamentul prevazut la art. 36. Art. 39.- (1) Programele de substitutie în ambulatoriu vor înceta prin reducerea progresiva a dozelor în una dintre urmatoarele situatii: a) persoana în cauza are 3 rezultate pozitive consecutive la controalele periodice privind prezenta drogurilor ori a metabolitilor acestora în sânge sau în urina; b) personalul medical din cadrul programului a luat o decizie în acest sens, datorita comportamentului si atitudinii necorespunzatoare a pacientului fata de personal sau fata de alti pacienti ori datorita unei contraindicatii medicale; c) la cererea pacientului. (2) În cazul în care o persoana a fost exclusa din programul de substitutie în ambulatoriu potrivit alin. (1) lit. a), readmiterea persoanei în program poate fi rediscutata dupa 3 luni de la excludere. Art. 40.- (1) Programele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina constituie masuri de reducere a consecintelor consumului ilicit de droguri si se realizeaza prin acordarea de consiliere specifica si prin facilitarea accesului la instrumentar medical steril, precum seringi de unica folosinta. (2) Includerea persoanelor în acest program se face la cerere. (3) Persoanelor mentionate la alin. (2) li se asigura confidentialitatea. (4) Persoana inclusa în programe de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina va primi o legitimatie care va cuprinde un cod de identificare si numele organizatiei care desfasoara programul. CAPITOLUL 7 Masuri de eficientizare a luptei împotriva traficului ilicit de droguri Art. 41.- (1) Institutiile sau organele legal abilitate, prevazute la art. 1 lit. j) si la art. 20 din Legea nr. 143/2000, apartin structurilor Ministerului de Interne. (2) Autorizarea de catre procuror a efectuarii unei livrari supravegheate precizeaza organele legal abilitate ale Ministerului de Interne care se implica în desfasurarea acestei actiuni. (3) Formatiunea centrala de reprimare a traficului si consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei coordoneaza si centralizeaza toate datele cu caracter national si international care vizeaza livrarile supravegheate cu substante pe teritoriul României, care intra sub incidenta Legii nr. 143/2000. Art. 42.- Daca în timpul desfasurarii controlului vamal organul vamal descopera produse care intra sub incidenta Legii nr. 143/2000, acesta poate propune organelor competente initierea unei livrari supravegheate, urmând ca desfasurarea acesteia sa se realizeze cu personalul specializat din structurile Ministerului de Interne. Art. 43.- (1) Organele constatatoare abilitate, respectiv organele de politie si organele vamale în zonele proprii de competenta, au dreptul sa retina mijloacele de proba consemnate în actul de constatare si în adeverinta de retinere eliberata care este înregistrata în evidentele unitatii de politie, respectiv ale unitatii vamale. (2) Probele ridicate din marfa suspecta pot fi transportate spre laboratoarele de analiza din cadrul Directiei Generale a Vamilor numai daca sunt însotite de adrese de înaintare din care sa reiasa acest scop, de la cine a fost retinuta, precum si cantitatea detinuta si transportata de functionarul vamal. (3) Se considera detinute legal cantitatile corespunzatoare solicitate în scris de la Formatiunea centrala de reprimare a traficului si consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei în scop didactic si de cercetare stiintifica. Art. 44.- (1) In termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament Ministerul de Interne si Directia Generala a Vamilor vor desemna persoanele implicate în lupta împotriva traficului si consumului ilicit de droguri si vor emite legitimatii specifice pentru acestia. (2) In termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor vor stabili prin ordin comun, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul legitimatiilor prevazute la alin. (1). (3) Persoana care detine o astfel de legitimatie are acces si beneficiaza de sprijinul institutiilor, în vederea exercitarii atributiilor ce îi revin, potrivit legii. (4) Legitimatiile persoanelor desemnate din cadrul Ministerului de Interne si Ministerului Finantelor - Directia Generala a Vamilor vor fi vizate de conducerea ambelor ministere. Art. 45.- (1) Supravegherea cultivarii plantelor ce contin droguri este, conform prevederilor legale în vigoare, o activitate care implica, pe de o parte, verificarea autorizatiilor eliberate de organele abilitate pentru culturile ce au ca destinatie prelucrarea licita a acestora, iar pe de alta parte, obligativitatea celor care cultiva pe baza de autorizatie astfel de plante si le prelucreaza de a declara scopul culturilor, ce trebuie mentionat în mod expres în autorizatie. (2) Autorizarea, conform prevederilor legale în vigoare, pentru cultivarea plantelor ce contin droguri si sunt prelucrate în scop licit se realizeaza de Ministerul Sanatatii prin directiile judetene de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti. (3) Directiile judetene de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt obligate ca în termen de 7 zile de la data eliberarii autorizatiei sa comunice, sub confirmare de primire, o copie legalizata de pe aceasta, în vederea luarii în evidenta, la inspectoratele judetene de politie, respectiv al municipiului Bucuresti, acestea urmând sa fie centralizate, prin fax si sub confirmare telefonica de primire, de îndata ce au fost obtinute, la Formatiunea centrala de reprimare a traficului si consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei. CAPITOLUL 8 Dispozitii finale Art. 46.- Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicala se realizeaza conform prevederilor legale în vigoare. Art. 47.- La data intrarii în vigoare a prezentului regulament se abroga orice alte prevederi contrare. Art. 48.- Anexele nr. I, II, III A si III B fac parte integranta din prezentul regulament. Art. 49.- Masurile medicale si educative aplicate toxicomanilor în penitenciare se realizeaza conform prevederilor ordinului comun al ministrului sanatatii si ministrului justitiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXA nr.I la regulament ANGAJAMENT Subsemnatul ........ am luat cunostinta de conditiile curei de dezintoxicare pentru care am consimtit liber si nesilit de nimeni. In consecinta, înteleg sa respect conditiile impuse de regulamentul de functionare a sectiei de dezintoxicare: - respectarea stricta a tuturor indicatiilor stabilite de echipa terapeutica; - respectarea regimului de sectie închisa, care nu permite pacientilor parasirea sectiei din proprie initiativa; încalcarea acestei reguli are drept consecinta externarea imediata; - pe parcursul internarii este permisa procurarea unor mici obiecte utile (alimente, articole de toaleta, tigari, bauturi racoritoare, ziare, carti) numai prin intermediul personalului sectiei; - interzicerea consumului altor substante în afara celor prescrise în scop terapeutic; încalcarea acestei reguli are drept consecinta externarea imediata; - interzicerea introducerii oricaror substante psihoactive (cu efect de drog) în incinta sectiei de dezintoxicare; - acceptarea pastrarii în posesia pacientilor a unei sume de 100.000 lei pentru obiectele amintite mai sus si interzicerea pastrarii vreunui obiect de pret (bijuterii etc.); - obligatia de supunere în orice moment la investigatiile paraclinice prescrise; - adoptarea unui comportament civilizat fata de personalul sectiei; - la terminarea curei de dezintoxicare am obligatia de a continua tratamentul de postcura - reabilitare psihosociala în conformitate cu recomandarile echipei terapeutice. Am citit, am înteles si am acceptat în totalitate cele de mai sus si sunt de acord ca nerespectarea acestor obligatii asumate de mine sa atraga imediat externarea. Data .......... Semnatura .................. ANEXA nr.II la regulament CRITERIILE de includere în programul de substitutie în ambulatoriu (mentinere pe metadona) Includerea în programul de substitutie în ambulatoriu se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii: 1. diagnostic pozitiv de sindrom de dependenta de substante psihoactive conform ICD 10 (tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii de substante psihoactive F 10-19); 2. vârsta peste 18 ani; persoanele sub 18 ani care îndeplinesc criteriile pot fi incluse cu acordul parintilor sau al reprezentantului legal; 3. proba biologica a dependentei (examen pozitiv al urinei); 4. minimum 2 ani de dependenta, documentata medical; 5. 3 tentative de dezintoxicare nonsubstitutiva esuate în antecedente; 6. boli asociate dependentei (infectie HIV/SIDA, TBC, insuficienta cardiaca, hepatita cronica tip B si C, boli psihice majore); 7. femei gravide si dependente de opiacee; 8. politoxicomania; 9. persoane dependente de droguri, care au în întretinere minori. Responsabilul de program poate interpreta aceste criterii dupa caz si va elabora decizia finala de includere în sau de excludere din program. ANEXA nr.III.A la regulament Fisa de raportare 1. Domiciliul bolnavului (localitatea) ..... Cod SIRUTA 2. Unitatea medicala ..... Cod SIRUES 3. Numarul cazurilor de internare (a câta internare) ..... 4. Data cererii de tratament (ziua, luna, anul) ../..../.. 5. Tipul contractului: 1. pacient nou 2. pacient vechi 9. nespecificat 6. Tratamente anterioare la orice unitate: 1. nici unul 2. tratat anterior 3. nespecificat 7. Numarul de luni de la ultimul tratament: 1.... 2. niciodata tratat 8. a) Aflat sub tratament la alta unitate sanitara: 1. da 2. nu 3. nespecificat b) Sursa trimiterii la tratament: 1. singur/familia/prietenii 2. alt centru de tratament 3. medic generalist 4. spitalul 5. servicii sociale 6. justitia/politia 7. nespecificat 9. Sexul: 1. masculin 2. feminin 10. Data nasterii (ziua, luna, anul) 11. Vârsta (ani) 12. Conditii de locuit 1. singur 2. cu parintii 3. cu prietenii 4. cu partener 5. în cadru institutionalizat 6. fara locuinta 7. altele 8. nespecificat 13. Daca locuieste cu utilizatori de droguri: 1. da 2. nu 3. nespecificat 14. Daca este rezident al orasului: 1. da 2. nu 3. nespecificat 15. Cetatenia 1. româna 2. straina 3. nespecificat 16. Nationalitatea 1. român 2. maghiar 3. rrom 4. german 5. nespecificat 17. Ocupatia: 1. salariat 2. somer 3. nespecificat 18. Nivelul educational: 1. primar 2. gimnazial 3. profesional 4. liceal 5. postliceal 6. superior 7. nespecificat 19. Vârsta parasirii scolii (ani) 20. Substanta psihoactiva utilizata Denumirea substantei psihoactive (cod) Calea de administrare (cod) Frecventa în ultima luna (ani) Vârsta la prima utilizare (ani) Durata utilizarii în mod regulat (ani) Primul drog Al doilea drog Al treilea drog Calea de administrare: 1. injectie 2. fumat 3. mâncat/baut 4. prizat 5. nespecificat Frecventa în ultima luna: 1. o data pe saptamâna 2. 2-6 zile pe saptamâna 3. zilnic 4. nu a folosit în ultima luna 5. nespecificat 21. Vârsta la prima utilizare a oricaror substante psihoactive (ani) 22. Daca este injectare curenta: 1. da 2. nu 3. nespecificat 23. Utilizare în comun a seringii în ultima luna: 1. da 2. nu 3. nu se injecteaza 4. nespecificat 24. Vreodata injectat: 1. da 2. nu 3. nespecificat 25. Vârsta la prima injectare (ani): 26. Daca a utilizat vreodata în comun seringa: 1. da 2. nu 3. nu este cazul 4. nespecificat 27. HIV: 1. test pozitiv 2. test negativ 3. test cu rezultat necunoscut 4. netestat 5. nespecificat 28. Tratamentul aplicat: 1. dezintoxicare 2. fara medicatie si terapie psihosociala 3. sfatuire, suport 4. trimitere la un alt centru 5. tratament neinitiat 6. nespecificat ANEXA 3.B la regulament Unitatea sanitara .............. Adresa ...................... SITUATIA toxicomanilor prin substante psihoactive în luna ............ anul ......... Nr. crt Numarul foii de observatie Domiciliul Vârsta Sexul Ocupatia Stupefiantul folosit Modul de Procurare (licit,ilicit) Caz nou, recidiva Tratamentul aplicat 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 "); page[37]=new Array("l300.htm","LEGEA NR. 300 DIN 17 MAI 2002 PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL PRECURSORILOR FOLOSITI LA FABRICAREA ILICITA A DROGURILOR","","CAPITOLUL 1 Dispozitii generale Art. 1- (1) În sensul prezentului regulament: 1. prin cura de dezintoxicare se întelege ansamblul de masuri destinate tratamentului dependentei fizice; 2. prin supraveghere medicala se întelege serviciile de evaluare si îngrijire medicala continua, serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie, serviciile de postcura-reabilitare psihosociala si masurile destinate reducerii consecintelor asociate consumului de droguri. Serviciile de postcura-reabilitare psihosociala cuprind ansamblul de masuri destinate tratarii dependentei psihice si redobândirii aptitudinilor sociale, profesionale, pierdute datorita consumului de droguri. Masurile destinate reducerii consecintelor consumului de droguri cuprind programele de substitutie în ambulatoriu si activitatile de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina; 3. sindromul de sevraj (abstinenta) reprezinta aparitia unor simptome fizice (somatice) specifice la întreruperea administrarii unui drog; 4. delirium reprezinta o alterare a starii de constienta, care poate complica sindromul de sevraj (abstinenta); 5. tratamentul de substitutie, în cadrul curei de dezintoxicare la opiacee, reprezinta administrarea unor substante specifice, precum metadona, levo-alfa-acetil-methadol, buprenorphina si altele, în doze progresiv descrescatoare, în vederea împiedicarii aparitiei sindromului de sevraj sau ameliorarii acestuia; 6. metabolitii reprezinta substantele ce apar în organism dupa consumarea unui drog, datorita proceselor suferite de acesta în organism, si care pot persista o perioada îndelungata de la consumul ultimei doze de drog; 7. prin planta Canabis sativa, ca drog, se întelege inflorescentele florale si fructifere ale plantei Canabis sativa, însotite sau nu de frunze sau de alte parti ale inflorescentei, din care s-au scos semintele; 8. prin rasina plantei Canabis sativa se întelege rasina izolata, bruta sau purificata, obtinuta din planta Canabis sativa, din inflorescentele sau din frunzele acesteia; 9. prin uleiul plantei Canabis sativa se întelege concentratul sub forma uleioasa, obtinut din planta Canabis sativa sau din rasina plantei Canabis sativa. (2) Definitiile referitoare la produsele vegetale obtinute din planta Canabis sativa, indiferent de varietatea acesteia, sunt aplicabile atunci când aceste produse vegetale au fost obtinute pentru trafic si consum ilicit de droguri si au avut ca destinatie operatiunile specifice traficului si consumului ilicit de droguri. Art. 2- (1) Prescrierea de catre medici, în scop terapeutic, a substantelor aflate sub control national, astfel cum sunt definite în Legea nr. 143/2000, se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare si cu normele de practica medicala stabilite de Colegiul Medicilor din România si de Ministerul Sanatatii. (2) Substantele aflate sub control national se livreaza numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii. (3) Aprovizionarea, detinerea si eliberarea catre pacienti a substantelor aflate sub control national se realizeaza în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (4) Farmacistii, cu ocazia eliberarii medicamentelor, au obligatia de a atrage atentia consumatorilor asupra substantelor aflate sub control national cuprinse de acestea. (5) In termen de 45 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament Ministerul Industriei si Comertului împreuna cu Ministerul Sanatatii si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor stabili prin ordin comun lista cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman si veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000, ce se vor elibera numai pe baza prescriptiei medicale. Actualizarea acestei liste se va face de catre aceleasi autoritati ori de câte ori este necesar, urmând sa se comunice de îndata unitatilor beneficiare. Art. 3- Calificarea ca drog a unui produs provenit din traficul si consumul ilicit de droguri nu depinde de concentratia substantei stupefiante sau psihotrope depistate în acest produs. CAPITOLUL 2 Masuri de prevenire a consumului ilicit de droguri Art. 4.- Activitatile de prevenire a consumului ilicit de droguri sunt urmatoarele: a) organizarea de programe educative adresate prescolarilor, ce presupun promovarea unui stil de viata sanatos în familie si/sau în comunitate, vizând sanatatea publica; b) organizarea de programe educative adresate elevilor, ce presupun activitati de instruire, informare, comunicare, incluse în programa scolara; c) organizarea de programe educative pentru adolescenti, în afara scolii, ce presupun organizarea de catre institutiile de învatamânt de activitati alternative pentru petrecerea timpului liber; d) realizarea de campanii mass-media ce presupun activitati de informare a populatiei prin mijloace precum: articole în presa scrisa, anunturi publice, emisiuni, reportaje, concursuri, video- si audioclipuri tematice; e) furnizarea de informatii si sfaturi privind efectele negative ale consumului de droguri, consecintele detinerii si traficului ilicit de droguri, precum si posibilitatile de preventie si tratament, care pot fi aduse la cunostinta parintilor, profesorilor, tinerilor si consumatorilor de droguri prin linii telefonice de informare si ajutorare; f) organizarea de programe comunitare ce presupun activitati care implica o larga participare a membrilor unei comunitati; g) organizarea de programe de consiliere psihologica si psihoterapeutica ce presupun activitati specializate. Art. 5.- (1) Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei Nationale si Ministerul Tineretului si Sportului elaboreaza, sprijina, dezvolta si coordoneaza programe de informare a populatiei asupra consecintelor consumului de droguri. (2) Ministerul Sanatatii împreuna cu Ministerul Educatiei Nationale elaboreaza continutul subiectelor referitoare la promovarea unui stil de viata sanatos, acordând o atentie sporita activitatilor continute în programa scolara si a altor unitati din sistemul educational, referitoare la prevenirea consumului de droguri. CAPITOLUL 3 Masuri de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri Art. 6.- Activitatea de combatere a traficului si/sau a consumului ilicit de droguri sau de forme farmaceutice care le contin se organizeaza si se realizeaza de organele administratiei publice si organele judiciare, de unitatile de învatamânt, unitatile medicale si alte unitati din sistemul serviciilor de sanatate, de centrele de reeducare pentru minori, penitenciare, organizatiile neguvernamentale, precum si de alte institutii interesate. Art. 7.- Masurile de combatere si reducere a consumului de droguri, realizate de Ministerul Sanatatii, constau în activitatile de preventie primara si în masurile destinate reducerii consecintelor consumului de droguri, precum si în tratamentul medical si reabilitarea persoanelor dependente de droguri. Art. 8.- Masurile de combatere a consumului de droguri, întreprinse de Formatiunea centrala de reprimare a traficului si consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei, constau în: a) organizarea si coordonarea activitatilor cu caracter preventiv în problematica drogurilor atât pentru populatie, cât si pentru cadrele Ministerului de Interne implicate în astfel de activitati; b) instruirea cadrelor în scopul actionarii pentru reducerea cererii de droguri; c) elaborarea unor materiale instructiv-educative pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei; d) participarea prin personalul propriu specializat, alaturi de specialistii altor institutii, la actiunile de tipul formare de formatori. Art. 9.- Masurile de combatere a traficului de droguri întreprinse de organele vamale în zona proprie de competenta constau în: a) efectuarea de supravegheri si verificari pentru depistarea situatiilor de încalcare a legislatiei vamale de catre persoanele fizice si juridice, verificarea de registre, corespondente si evidente financiar-contabile, inclusiv cele pe suport informatic, precum si solicitarea altor documente si informatii care au legatura directa sau indirecta cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul national ori cu alte operatiuni vamale; b) verificarea operativa si supravegherea cladirilor, depozitelor, terenurilor, sediilor sau ale altor obiective unde se gasesc sau ar putea sa se gaseasca droguri, substante chimice esentiale si precursori, precum si prelevarea de probe în conditiile legii, în vederea identificarii si expertizarii bunurilor care au facut obiectul operatiunilor vamale; c) controlul magazinelor si al punctelor de desfacere aflate in zonele speciale vamale, în vederea identificarii drogurilor, substantelor chimice esentiale si precursorilor, a caror provenienta nu poate fi justificata cu documente vamale; d) executarea masurilor prevazute de lege pentru retinerea si confiscarea, dupa caz, a drogurilor, substantelor chimice esentiale si precursorilor, în cazul nerespectarii prevederilor legale aplicabile în domeniul vamal; e) organizarea, exploatarea si instituirea unui sistem propriu de consemne pentru persoanele fizice si juridice, a caror respectare are caracter obligatoriu pentru personalul din sistemul vamal; f) analizarea activitatii si a rezultatelor specifice în domeniul vamal din teritoriu si elaborarea programelor de control, testari si investigatii pe domenii; g) verificarea accesului, depozitarii, prelucrarii, manipularii si transportului drogurilor, substantelor chimice esentiale si precursorilor în zonele libere, de catre Serviciul antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor; h) îndeplinirea de catre Serviciul antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor a sarcinilor privind cooperarea pe plan intern si international cu institutiile specializate în domeniu, pentru asigurarea schimbului de informatii si documente, precum si pentru derularea de actiuni operative specifice; i) realizarea de catre Serviciul antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor de controale si verificari inopinate, urmarirea si identificarea persoanelor suspecte de încalcarea reglementarilor vamale privind traficul ilicit cu substante stupefiante si psihotrope, substante chimice esentiale si precursori; j) participarea Serviciului antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor, împreuna cu organele abilitate, la efectuarea livrarilor supravegheate, pe întregul teritoriu al României. Art. 10.- Masurile de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri, întreprinse de organele judiciare, sunt cele prevazute de Codul de procedura penala si de legile speciale în domeniu. CAPITOLUL 4 Cura de dezintoxicare Art. 11.- (1) Cura de dezintoxicare se dispune pe baza expertizei medico-legale si se realizeaza în regim de spitalizare în una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii sau, dupa caz, de Ministerul de Interne ori de Ministerul Justitiei. (2) Ministerul Sanatatii stabileste, prin ordin al ministrului sanatatii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, unitatile medicale abilitate sa dispuna si sa aplice cura de dezintoxicare si supravegherea medicala, precum si conditiile si normele de avizare si autorizare anuala care trebuie sa fie îndeplinite de acestea. (3) Unitatile prevazute la alin. (1) au în structura de personal: medic psihiatru, asistent medical, psiholog, asistent social. Art. 12.- (1) Sectiile de dezintoxicare au regim închis, ce presupune primirea vizitelor conform regulamentului de ordine interioara al acestor unitati medicale. (2) Vizitele se vor desfasura în conditii de stricta supraveghere si în prezenta unui cadru desemnat în acest scop. (3) Pachetele si celelalte obiecte destinate persoanei internate vor fi controlate de serviciul de paza la intrarea în sectie. (4) Pentru eliminarea riscului de procurare a drogurilor, parasirea sectiei de dezintoxicare de catre persoana internata se va face numai prin externare. (5) Asigurarea conditiilor de siguranta necesare în vederea aplicarii eficiente a tratamentului revine Ministerului Sanatatii, în colaborare cu Ministerul de Interne si cu Ministerul Justitiei. Art. 13.- Cura de dezintoxicare se realizeaza prin: a) oprirea brusca a administrarii drogului; b) utilizarea unor metode nonsubstitutive simptomatice; c) tratamentul de substitutie, prin înlocuirea drogului consumat de toxicoman cu produse, precum metadona sau alte produse farmaceutice specifice curei de dezintoxicare; d) psihoterapie. Art. 14.- Administrarea tratamentului de substitutie se face sub stricta supraveghere de catre medici sau de personalul abilitat pentru aceasta activitate. Art. 15.- Tratamentul de dezintoxicare prin substitutie poate începe numai dupa confirmarea diagnosticului de dependenta, prin punerea în evidenta în sângele sau în urina toxicomanului a drogurilor consumate de catre acesta. Art. 16.- Perioada de dezintoxicare este stabilita în functie de starea si de evolutia pacientului, fara a se depasi 30 de zile. Art. 17.- (1) Unitatile medicale care interneaza persoane pentru cura de dezintoxicare au obligatia de a transmite lunar datele necesare în vederea întocmirii statisticii directiilor judetene de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti, pâna la data de 10 a lunii, conform anexei nr. III A. (2) Directiile judetene de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti, vor transmite lunar întreaga informatie primita, conform anexei nr. III B, în termen de 5 zile, Centrului de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala care va întocmi rapoarte lunar pentru Directia de promovare a sanatatii si sanatate comunitara, Directia generala de asistenta medicala si Directia Farmaceutica din cadrul Ministerului Sanatatii. CAPITOLUL 5 Supravegherea medicala Art. 18.- (1) Supravegherea medicala cuprinde serviciile de evaluare si îngrijire medicala continua, serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie, serviciile de postcura-reabilitare psihosociala si masurile destinate reducerii consecintelor consumului de droguri si se realizeaza în institutii si unitati medicale publice sau private stabilite de Ministerul Sanatatii sau, dupa caz, de Ministerul de Interne ori de Ministerul Justitiei. (2) Supravegherea medicala se dispune în baza unei expertize medico-legale. SECTIUNEA I Serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie Art. 19.- Serviciile de consiliere psihologica si psihoterapie se realizeaza în centre de consiliere din cadrul institutiilor si unitatilor medicale publice sau private stabilite de Ministerul Sanatatii. Art. 20.- Centrele de consiliere prevazute la art. 19 au urmatoarea structura de personal: psihoterapeut, cu formare de baza psiholog sau medic psihiatru, si asistent social. SECTIUNEA a II-a Serviciile de postcura-reabilitare psihosociala Art. 21.- Serviciile asigurate în etapa de postcura-reabilitare psihosociala sunt: a) psihoterapia individuala, familiala si de grup; b) terapia ocupationala; c) tratamentul tulburarilor psihice asociate. Art. 22.- (1) Postcura-reabilitarea psihosociala se realizeaza în unitatile stabilite de Ministerul Sanatatii, conform prevederilor legale. Aceste unitati asigura aceleasi conditii de siguranta ca si sectiile de dezintoxicare. (2) Unitatile prevazute la alin. (1) au în structura de personal: psiholog, psihoterapeut, ergoterapeut, terapeut ocupational si asistent social. (3) Dupa caz, se asigura servicii de specialitate psihiatrica prin încheierea unei conventii civile de prestari de servicii. Art. 23.- Durata minima a postcurei-reabilitarii psihosociale este de 180 de zile. Pe întreaga durata se efectueaza controale periodice si aleatorii ale metabolitilor drogurilor în sânge si urina. Art. 24.- Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, organele administratiei publice locale si organizatiile neguvernamentale asigura conditii de reinsertie socioprofesionala a pacientilor care au terminat postcura-reabilitarea psihosociala. CAPITOLUL 1 Dispozitii generale Art. 1 - (1) Prezenta lege reglementeaza regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, autorizarea si desfasurarea operatiunilor cu precursori, precum si masurile de combatere a operatiunilor ilicite cu precursori. (2) Producerea, detinerea sau orice activitate cu precursori este permisa numai în scop comercial, medical, sanitar-veterinar, industrial, de învatamânt si de cercetare stiintifica. Art. 2 - Termenii de mai jos, folositi în prezenta lege, au urmatorul înteles: a) precursori - substantele chimice folosite la fabricarea ilicita a drogurilor, prevazute în anexa nr. 1, sarurile acestora, precum si amestecurile ce contin astfel de substante, cu exceptia preparatelor farmaceutice si a altor preparate cu aceste substante, care nu pot fi recuperate sau utilizate în acest scop prin metode de laborator; b) operator - persoana fizica sau juridica ce efectueaza operatiuni de fabricare, producere, tratare, sinteza, extractii, conditionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piata, livrare, procurare, folosire, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice alta activitate legala de import, export, tranzit ori intermediere de precursori, denumite în continuare operatiuni cu precursori. Art. 3. (1) Lista cuprinzând substantele chimice care sunt folosite în mod frecvent la fabricarea ilicita a drogurilor, denumite în prezenta lege precursori, este prevazuta în anexa nr. 1. (2) Substantele înscrise în anexa nr. 1 se clasifica în trei categorii, în raport cu gradul de risc si posibilitatea înlocuirii acestora cu alte substante în cadrul procesului de fabricare ilicita a drogurilor, precum si pentru asigurarea desfasurarii normale a operatiunilor legale cu precursori. (3) Anexa nr. 1 poate fi completata prin înscrierea unor substante noi ori modificata prin eliminarea altor substante sau prin transferarea acestora dintr-o categorie în alta, prin ordin al ministrului sanatatii si familiei. Art. 4 .- (1) Operatiunile cu precursorii din categoriile I si a II-a prevazute în anexa nr. 1 se autorizeaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei dupa obtinerea avizului prealabil si obligatoriu al Inspectoratului General al Politiei. (2) Operatiunile cu precursorii din categoria a III-a prevazuta în anexa nr. 1 sunt permise pe baza avizului de functionare emis de Ministerul Industriei si Resurselor, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 5. Art. 5. - Persoanele fizice si juridice pot detine si folosi, fara a fi obligate sa obtina aviz, numai precursorii din categoria a III-a, autorizati sa fie desfacuti prin reteaua comerciala catre populatie, în limitele si în cantitatile stabilite prin regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor. Art. 6. - (1) Exportul si importul precursorilor se efectueaza de operatori autorizati si care au obtinut avizul conform prevederilor art. 4, pe baza licentei emise de Ministerul Afacerilor Externe, numai dupa obtinerea avizului Inspectoratului General al Politiei, în baza documentelor ce vor fi stabilite prin regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. (2) Pentru eliberarea avizului necesar obtinerii licentei de import operatorii trebuie sa prezinte Inspectoratului General al Politiei, dupa caz, si declaratia de utilizare finala sau declaratia de utilizare, conform modelelor prezentate în anexa nr. 2, respectiv în anexa nr. 3. (3) In cazul operatorilor care solicita avizul pentru obtinerea licentei de export, acestia trebuie sa prezinte si licenta importatorului, precum si declaratia de utilizare finala a partenerului extern. (4) Pentru substantele din categoriile I si a II-a prevazute în anexa nr. 1 este necesara si obtinerea unui certificat de export, eliberat de Ministerul Sanatatii si Familiei, întocmit conform anexei nr. 4. CAPITOLUL 2 Operatiuni cu precursori Art. 7. - Operatorii care produc precursori sunt obligati sa întocmeasca pentru fiecare produs norme tehnice specifice privind productia, ambalarea, transportul, depozitarea, manipularea, distrugerea sau neutralizarea acestora, sa consemneze, sa asigure si sa administreze antidotul în caz de intoxicare, stabilit cu acordul Ministerului Sanatatii si Familiei. Art. 8. - (1) Orice persoana fizica sau juridica autorizata, care furnizeaza unui cumparator una dintre substantele prevazute în anexa nr. 1, este obligata sa obtina de la cumparator o declaratie în care sa se precizeze utilizarile concrete ale acestei substante. (2) In cazul în care furnizarea are ca obiect mai multe substante dintre cele prevazute la alin. (1), furnizorul va solicita cumparatorului câte o declaratie separata pentru fiecare dintre aceste substante. (3) Furnizorii precursorilor din categoria a II-a prevazuta în anexa nr. 1 pot accepta din partea cumparatorilor pe care îi aprovizioneaza cu regularitate, ca alternativa la declaratia pentru livrari individuale, o singura declaratie cuprinzând numarul de livrari pe o perioada de maximum un an. Declaratia alternativa se accepta daca sunt îndeplinite simultan urmatoarele conditii: a) cumparatorul este unul dintre cei carora furnizorul le-a livrat substanta de cel putin 3 ori în ultimele 12 luni; b) furnizorul nu are motive sa presupuna ca substanta ar putea fi folosita în scopuri ilegale; c) cantitatile comandate sunt compatibile cu consumurile obisnuite pentru acel cumparator. (4) Declaratiile de utilizare ale cumparatorului pentru livrari individuale si livrari multiple se întocmesc potrivit modelelor prevazute în anexele nr. 5A si, respectiv, nr. 5B. Art. 9. - (1) Operatorii sunt obligati sa asigure si sa pastreze evidenta miscarii zilnice a precursorilor în registre speciale, întocmite conform anexei nr. 6. (2) Registrele vor fi numerotate, parafate, snuruite, sigilate de operator si apoi vizate anual de organul de politie care i-a acordat avizul. (3) Toate documentele referitoare la operatiunile efectuate cu precursori vor fi pastrate separat de alte documente si nu vor fi distruse mai devreme de 4 ani de la data întocmirii lor. (4) Fiecare operator este obligat sa desemneze din cadrul angajatilor sai o persoana responsabila de activitatea cu precursori, cu studii superioare sau medii în specialitatea chimie ori farmacie, si sa stabileasca expres atributiile acesteia privind pastrarea si evidenta precursorilor. Art. 10. (1) Operatorul este obligat sa depuna autorizatia la Ministerul Sanatatii si Familiei în termen de 30 de zile lucratoare de la data încetarii activitatii cu precursori si sa înstiinteze în scris despre aceasta unitatea de politie care a avizat anterior autorizarea. (2) In termenul de 30 de zile prevazut la alin. (1) operatorul va preda în custodie întreaga cantitate de precursori, ramasa în stoc la data încetarii activitatii, unui operator autorizat, la care va fi pastrata, pe cheltuiala operatorului care si-a încetat activitatea, pâna la valorificarea acesteia catre un cumparator autorizat. In cazul în care predarea în custodie a precursorilor nu se justifica sau nu este posibila, operatorul îi poate distruge în conditii ecologice, pe baza de proces-verbal contrasemnat de organul de politie, cu respectarea aceluiasi termen. (3) La încetarea activitatii operatorul este obligat sa predea toate documentele referitoare la operatiunile cu precursori directiei judetene sau a municipiului Bucuresti a Arhivelor Statului. Art. 11. - (1) Pastrarea sau depozitarea precursorilor din categoriile I si a II-a prevazute în anexa nr. 1 se face în încaperi prevazute cu usi metalice, grilaj de fier la ferestre, sisteme de închidere sigure si de alarma, optice sau acustice, pentru prevenirea oricaror sustrageri. In aceste încaperi nu se vor depozita alte materiale sau produse, cu exceptia cazurilor în care spatiile respective sunt autorizate, potrivit legii, pentru pastrarea substantelor toxice ori stupefiante. (2) Pastrarea precursorilor din categoriile I si a II-a prevazute în anexa nr. 1 în laboratoare si farmacii este permisa în conditiile de siguranta stabilite prin regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Art. 12. - Eliberarea precursorilor, indiferent în ce scop, din depozite, încaperi sau alte spatii în care sunt pastrati se face numai în baza autorizatiei primitorului sau, dupa caz, a avizului de functionare, obtinute în conditiile art. 4. Art. 13. - (1) Operatorii care efectueaza operatiuni al caror obiect este producerea, sinteza, extractia, conditionarea, tratarea sau vânzarea de precursori sunt obligati sa asigure etichetarea acestora înainte de a le pune în vânzare. Etichetele vor mentiona în mod obligatoriu cel putin denumirea substantei, astfel cum este înscrisa în anexa nr. 1, numarul seriei sau al lotului de fabricatie, data ambalarii, numele fabricantului si, daca substanta sufera o reambalare, numele operatorului care a efectuat-o. (2) Operatorii sunt obligati sa respecte conditiile legale de etichetare si în cazul amestecurilor care contin precursori. Art. 14. - Ambalarea si etichetarea precursorilor clasificati substante chimice periculoase se vor efectua cu respectarea prevederilor legale în vigoare si ale regulamentului pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Art. 15. - (1) Operatorii pot încredinta precursorii pentru transport numai operatorilor de transport care detin o autorizatie speciala, eliberata în conditiile art. 4. (2) Operatorii vor preda o data cu precursorii destinati transportului, suplimentar fata de documentele prevazute prin reglementarile specifice fiecarui mod de transport, si ordinul de transport, conform modelului prevazut în anexa nr. 7. (3) Ordinul de transport se emite de catre predatorul marfii si va fi semnat de conducatorul unitatii si de persoana responsabila de activitatea cu precursori. Art. 16. - Tranzitul precursorilor, precum si orice alte operatiuni vamale suspensive cu astfel de substante vor fi efectuate în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare si potrivit regulamentului pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Art. 17. - Pentru cazul tranzactiilor comerciale cu precursori, care se efectueaza fara atingerea fizica a teritoriului României, operatorul român care le realizeaza este obligat sa încunostinteze despre aceasta în scris, cu cel putin 5 zile lucratoare înainte de data la care va avea loc operatiunea, Ministerul Sanatatii si Familiei, în conditiile prevazute de regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Art. 18. - (1) Conditiile si procedura pentru eliberarea avizului si a autorizatiei prevazute la art. 4 alin. (1) se stabilesc prin regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. (2) Cererea de autorizare pentru activitatile cu precursori din categoriile I si a II-a prevazute în anexa nr. 1 se solutioneaza în termen de 60 de zile de la data înregistrarii la autoritatea competenta, în conditiile prevazute de regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Art. 19. - Autorizatia privind activitatile cu precursori este netransmisibila si valabila timp de 3 ani de la data emiterii, aceasta durata putând fi prelungita succesiv, pe perioade de câte 3 ani, în conditiile prevazute în regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Art. 20. - Cererile de avizare privind activitatile cu precursori din categoria a III-a prevazuta în anexa nr. 1 se solutioneaza în termen de 30 de zile de la data înregistrarii la autoritatea competenta sa elibereze avizul respectiv. Art. 21. - Autorizatia sau avizul de functionare se retrage daca: a) s-au înregistrat cazuri de deturnare de la destinatia legala a precursorilor din motive imputabile operatorului; b) personalul cu functii de conducere ori persoana responsabila de activitatea cu precursori din cadrul operatorului a suferit condamnari pentru infractiuni la regimul drogurilor ori precursorilor; c) operatorul a fost sanctionat contraventional de mai mult de 3 ori în decursul unui an calendaristic pentru încalcarea prevederilor legale în materie. Art. 22. - Avizul Inspectoratului General al Politiei, necesar obtinerii licentei de import/export pentru substantele prevazute în anexa nr. 1, nu se acorda în urmatoarele situatii: a) prezentarea unor documente incomplete sau necorespunzatoare ca forma si continut ori fara avizele prevazute de lege; b) neprezentarea de catre solicitant a declaratiilor de utilizare a precursorilor ce urmeaza a fi importati/exportati sau prezentarea unor declaratii de utilizare neconforme cu realitatea sau incorect întocmite; c) la solicitarea expresa si justificata a unei autoritati nationale competente dintr-un alt stat, parte a Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, adoptata la Viena în 1988; d) pentru cazurile prevazute la art. 21; e) neprezentarea documentelor privind justificarea consumului precursorilor ce au fost importati/exportati, înainte de obtinerea unui nou aviz; f) lipsa mentiunii privind activitatea de import/export cu precursori în actul de constituire al operatorului în cauza sau într-un act aditional al acestuia. Art. 23. - Producatorii de precursori din categoriile I si a II-a prevazute în anexa nr. 1 vor notifica Ministerului Sanatatii si Familiei anual, pâna la data de 31 ianuarie, situatia pentru anul precedent a productiei si comercializarii acestor substante, iar pentru cei din categoria a III-a, pâna la aceeasi data, Ministerului Industriei si Resurselor. Art. 24. - Operatorii care efectueaza operatiuni de import/export cu precursori sunt obligati sa comunice în scris Inspectoratului General al Politiei trimestrial, în termen de 10 zile lucratoare de la încheierea fiecarui trimestru, urmatoarele date: a) denumirea si cantitatea substantelor prevazute în anexa nr. 1, importate ori exportate; b) furnizorul, destinatarul si transportatorul. Art. 25. - Inspectoratul General al Politiei prenotifica operatiunile de export cu precursori, efectuate de operatori români, autoritatilor nationale competente din tarile de destinatie. Art. 26. - (1) Controlul respectarii dispozitiilor prezentei legi se exercita, potrivit atributiilor ce le revin în domeniile lor de activitate, de Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice si de Ministerul Industriei si Resurselor. (2) Autoritatile prevazute la alin. (1) sunt obligate sa colaboreze pentru realizarea scopurilor prezentei legi si sa ia toate masurile necesare asigurarii unei cooperari permanente cu operatorii. (3) Inspectoratul General al Politiei constituie banca de date privind operatiunile cu precursori si coopereaza cu autoritatile competente din alte state, precum si cu organismele internationale cu atributii în domeniul prevenirii si combaterii utilizarii precursorilor în scopul producerii ilegale a drogurilor. CAPITOLUL 3 Contraventii si infractiuni Art. 27. - Constituie contraventii urmatoarele fapte: a) neanuntarea de catre operator, în scris, la organele de politie, în termen de 24 de ore din momentul constatarii, a pierderii sau a sustragerii de precursori; b) nedepunerea, în termen de 30 de zile lucratoare de la încetarea activitatii cu precursori, a autorizatiei la Ministerul Sanatatii si Familiei si/sau neînstiintarea în scris despre aceasta a unitatii de politie care a avizat anterior autorizarea; c) neîntocmirea normelor tehnice prevazute la art. 7 de catre operatorii care produc precursori; d) nedesemnarea unei persoane responsabile de activitatea cu precursori; e) transportul pe teritoriul României al precursorilor, cu încalcarea regulilor prevazute la art. 15; f) nedeclararea, cu cel putin 5 zile lucratoare înainte de data la care va avea loc operatiunea, a tranzactiilor comerciale cu precursori ce nu tranziteaza România; g) netransmiterea datelor prevazute la art. 23 si 24 Inspectoratului General al Politiei si Ministerului Sanatatii si Familiei ori nerespectarea termenelor de comunicare; h) neanuntarea pierderii sau disparitiei autorizatiei eliberate în conditiile art. 4 sau a certificatului de export, în termen de maximum 24 de ore de la constatare, la Ministerul Sanatatii si Familiei; i) eliberarea, în orice scop si a oricaror cantitati de precursori din categoriile I, a II-a si a III-a prevazute în anexa nr. 1, unui operator care, desi detine autorizatia, respectiv avizul, potrivit art. 4, aceste documente nu se prezinta; j) împiedicarea organelor de control de a avea acces în spatiile de lucru sau de desfasurare a operatiunilor cu precursori ori refuzul punerii la dispozitie organelor de control a datelor si a documentelor solicitate, referitoare la operatiunile cu precursori; k) neîndeplinirea de catre operatori a obligatiei privind evidenta miscarii zilnice a precursorilor în registre speciale; l) neasigurarea conditiilor de securitate si paza prevazute la art. 11 ori a celor dispuse de organele competente de control, în conditiile legii; m) nerespectarea de catre operatori a obligatiilor privind etichetarea, prevazute la art. 13 si 14; n) înscrierea în documentele pe baza carora operatorii efectueaza activitati cu precursori a altor denumiri decât cele prevazute în anexa nr. 1. Art. 28. - (1) Contraventiile prevazute la art. 27 lit. a)-i) se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei, iar cele prevazute la lit. j)-n), cu amenda de la 20.000.000 lei la 60.000.000 lei. (2) Contraventiile prevazute de legislatia vamala, daca sunt savârsite în legatura cu precursorii, se sanctioneaza cu amenda de la 20.000.000 lei la 60.000.000 lei. Art. 29. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 27 si 28 se efectueaza de organele de politie sau de personalul împuternicit al celorlalte autoritati prevazute la art. 26 alin. (1), dupa caz. Art. 30. - Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Art. 31. - (1) Operatorii sunt obligati sa sesizeze de îndata organele competente despre orice operatiune cu precursori suspecta de a fi efectuata în scopul fabricarii ilicite a drogurilor si sa le puna la dispozitie evidentele si documentele referitoare la operatiunea respectiva, în cazul verificarii veridicitatii sesizarii. (2) Autoritatile competente sunt obligate sa asigure confidentialitatea datelor si informatiilor furnizate de operatori. Art. 32. - (1) Producerea, sinteza, extractia, experimentarea, detinerea, transportul, vânzarea, plasarea pe piata sau efectuarea altor operatiuni cu precursori, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Constituie infractiune si comercializarea de precursori catre agenti economici ori persoane fizice neautorizate pentru activitatea cu astfel de substante si se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la alin. (1). (3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) sunt savârsite în scopul producerii sau fabricarii ilicite a drogurilor, altele decât drogurile de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 ani la 10 ani. Art. 33. - Trecerea peste frontiera a precursorilor, fara documentele prevazute la art. 6, constituie infractiunea de contrabanda calificata, prevazuta si pedepsita de art. 176 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României. Art. 34. - (1) In cazul infractiunilor prevazute la art. 32 si 33 se dispune confiscarea precursorilor în conditiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea speciala. (2) In cazul în care precursorii care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art. 32 nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în bani. CAPITOLUL 4 Dispozitii finale Art. 35. - Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezenta lege. Art. 36. - Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, în masura în care nu se dispune altfel. Art. 37. - In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Industriei si Resurselor elaboreaza regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi, care se aproba prin hotarâre a Guvernului. Art. 38. - (1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrarii în vigoare a prezentei legi orice alte dispozitii contrare se abroga. Anexa nr.1 Lista cuprinzând substantele care sunt folosite în mod frecvent la fabricarea ilicita a drogurilor (precursori) Categoria I Nr.crt. Substanta Pozitia tarifara 1. Efedrina 2939.41.00 2. Ergometrina 2939.61.00 3. Ergotamina 2939.62.00 4. Acid lisergic 2939.63.00 5. Fenil 1 propanona 2 (BMK) - fenilacetona 2914.31.00 6. Pseudoefedrina 2939.42.00 7. Acid N-acetil antranilic 2924.22.00 8. 3,4-Metilendioxifenil-propanona-2 (PMK) 2932.92.00 9. Isosafrol 2932.91.00 10. Piperonal 2932.93.00 11. Safrol 2932.94.00 12. Clorhidrat de pseudoefedrina 2939.41.00 13. Sulfat de pseudoefedrina 2939.42.00 14. Clorhidrat de efedrina 2939.41.00 15. Nitrat de efedrina 2939.41.00 16. Sulfat de efedrina 2939.41.00 17. Clorhidrat de ergometrina 2939.61.00 18. Hidrogenomaleat de ergometrina 2939.61.00 19. Oxalat de ergometrina 2939.61.00 20. Tartrat de ergometrina 2939.61.00 21. Clorhidrat de ergotamina 2939.62.00 22. Succinat de ergotamina 2939.62.00 23. Tartrat de ergotamina 2939.62.00 24. Norefedrina 2939.41.00 25. Permanganat de potasiu 2841.61.00 Categoria a II-a Nr.crt. Substanta Pozitia tarifara 26. Anhidrida acetica 2915.24.00 27. Acid antranilic 2922.43.00 28. Acid fenil acetic 2916.34.00 29. Piperidina 2933.32.00 30. Auriclorura de piperidina 2843.30.00 31. Clorhidrat de piperidina 2933.32.00 32. Hidrogen tartrat de piperidina 2933.32.00 33. Nitrat de piperidina 2933.32.00 34. Fosfat de piperidina 2933.32.00 35. Picrat de piperidina 2933.32.00 36. Platinoclorura de piperidina 2843.90.90 37. Tiocianat de piperidina 2933.32.00 Categoria a III-a Nr.crt. Substanta Pozitia tarifara 38. Acetona 2914.11.00 39. Eter etilic (oxid de dietil) 2909.11.00 40. Metiletilcetona (MEK) butanona 2914.12.00 41. Toluen 2902.30.10 2902.30.90 42. Acid sulfuric 2807.00.10 43. Acid clorhidric 2806.10.00 NOTA 1: Pozitiile tarifare sunt conform Sistemului armonizat de denumire si codificare a marfurilor si Tarifului vamal de import al României 2001. NOTA 2: Se includ si alte saruri ale substantelor clasificate în aceste 3 categorii, cu exceptia sarurilor acidului clorhidric si ale acidului sulfuric, ori de câte ori existenta unor astfel de saruri este posibila. ANEXA Nr.2 ............................ (antetul operatorului) ............................ (nr. si data înregistrarii) DECLARATIE DE UTILIZARE FINALA .........................................................................................................., cu (denumirea operatorului) sediul social în ..........................................................................................., (adresa completa) prin prezenta declar pe propria raspundere ca întreaga cantitate de ............................................ (cantitatea) ................................................................................................................ (denumirea substantei cum este înscrisa în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor) pe care urmeaza sa o importam de la ............................................................... (denumirea si adresa completa a exportatorului) o vom utiliza în propriul proces de productie în scopul .............................................................. si nu o vom comercializa. Am luat cunostinta de faptul ca nerespectarea scopului declarat în prezenta declaratie constituie infractiunea de fals în declaratii, fapta prevazuta si pedepsita de art. 292 din Codul penal. ...................................... ......................... (numele si prenumele) (data) ...................................... ......................... (functia) (semnatura) ANEXA Nr.3 .............................. (antetul operatorului) .............................. (nr. si data înregistrarii) DECLARATIE DE UTILIZARE .................................................................................................., cu (denumirea operatorului) sediul social în ............................................................................, (adresa completa) prin prezenta declar pe propria raspundere ca întreaga cantitate de ..................... (cantitatea) ........................................................................................................, (denumirea substantei cum este înscrisa în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor) pe care urmeaza sa o importam de la ........................................................... (denumirea si adresa completa a exportatorului) o vom revinde unor cumparatori numai dupa ce acestia vor prezenta autoritatilor competente române declaratii de utilizare finala reale si legale, iar aceste autoritati vor permite în scris livrarea produsului importat. ...................................... ......................... (numele si prenumele) (data) ...................................... ......................... (functia) (semnatura) ANEXA Nr.4 CERTIFICAT DE EXPORT 1 = Exportator (denumirea si adresa) 2 = Certificat numarul ..............., eliberat de .... la ..... 4 = Data preconizata a exportului 5 = Importatorul din tara de destinatie (denumirea si adresa) 6 = Autoritatea emitenta (denumirea si adresa) 7 = Alt operator implicat (denumirea si adresa) 8 = Biroul vamal la care va fi depusa declaratia de export (denumirea si adresa) 9 = Destinatarul final (denumirea si adresa) 10 = Punctul vamal de iesire din tara 11 = Punctul vamal de intrare în tara de destinatie 12 = Mijlocul de transport 13 = Itinerarul 14a = Denumirea completa a substantelor exportate 14b = Denumirea completa a substantelor exportate 15a = Nr. cod 15b = Nr. cod 16a = Greutatea 16b = Greutatea 17a = Procentajul din amestec 17b = Procentajul din amestec 18a = Nr. facturii 18b = Nr. facturii 19 = Numele operatorului (reprezentantului), semnatura, data 20 = Nr. declaratiei vamale de export. Loc pentru stampila 21 = Confirmarea iesirii din tara. Data iesirii Semnatura Functia Data Loc pentru stampila ANEXA Nr. 5A ....................................... (antetul cumparatorului) ....................................... (nr. si data înregistrarii) DECLARATIA cumparatorului privind utilizarea/ utilizarile concreta/concrete a/ale substantelor prevazute în anexa nr. 1 (livrare individuala) .............................................................................................................. (denumirea operatorului, cu datele de identificare complete) cu sediul social în ................................................................................. (adresa completa) Autorizatia/avizul pentru activitatea cu precursori nr. ............., emisa/emis la ...................de catre .............................................................................................. (data) (denumirea autoritatii emitente) Am comandat de la ................................................................................................ (denumirea si adresa completa ale furnizorului) urmatoarea substanta: ..................................................................................... (denumirea si pozitia din anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor) cantitatea ................................. kg/l, pe care o vom utiliza în propriul proces de productie în scopul .......................................................................................... (se mentioneaza utilizarile concrete) Declar ca substanta mentionata va fi revânduta sau furnizata unui cumparator numai cu conditia ca acesta sa dea o declaratie similara privind utilizarea sau, pentru substantele din categoria a III-a, o declaratie privind livrarile multiple. Am luat cunostinta de faptul ca nerespectarea scopului declarat în prezenta declaratie constituie infractiunea de fals în declaratii, fapta prevazuta si pedepsita de art. 292 din Codul penal. ...................................... ......................... (numele si prenumele reprezentantului autorizat al cumparatorului) (data) ...................................... ......................... (functia) (semnatura) ANEXA Nr.5B .................................. (antetul cumparatorului) .................................. (nr. si data înregistrarii) DECLARATIA cumparatorului privind utilizarea/ utilizarile concreta/concrete a/ale substantelor din categoria a III-a prevazuta în anexa nr. 1 (livrari multiple) ............................................................................ (denumirea operatorului, cu datele de identificare complete) cu sediul social în ................................................................... (adresa completa) Autorizatia/avizul pentru activitatea cu precursori nr. .............., emisa/emis la ..................... de catre ....................................................... (data) (denumirea autoritatii emitente) Intentionam sa comandam de la .................................................... (denumirea si adresa completa ale furnizorului) urmatoarea substanta: ............................................................. (denumirea si pozitia din anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor) cantitatea .............. kg/l, pe care o vom utiliza în propriul proces de productie în scopul ............................................................ (se mentioneaza utilizarile concrete) Cantitatea sus-mentionata este suficienta, dupa cea mai buna apreciere, pentru desfasurarea normala a procesului de productie pentru .............................. luni. (maximum 12 luni) Declar ca substanta mentionata va fi revânduta sau furnizata unui cumparator numai cu conditia ca acesta sa dea o declaratie pentru livrari individuale sau multiple. Am luat cunostinta de faptul ca nerespectarea scopului declarat în prezenta declaratie constituie infractiunea de fals în declaratii, fapta prevazuta si pedepsita de art. 292 din Codul penal. ...................................... ......................... (numele si prenumele reprezentantului autorizat al cumparatorului) (data) ...................................... ......................... (functia) (semnatura) ANEXA Nr. 6 REGISTRU pentru evidenta miscarii zilnice a precursorilor la operatori Data Denumirea substantei Numarul documentului de intrare sau de iesire Cantitatea-intrari, iesiri, sold (U.M. = g. l) Operatorul de la care s-a primit sau caruia i s-a livrat produsul Observatii ANEXA Nr.7 Regim special Societatea Comerciala ......................, Nr. autorizatiei speciale pentru cu sediul social în ............................., activitatea cu precursori a str. ........................... nr. ................., transportatorului ................ judetul/sectorul .................................. ORDIN DE TRANSPORT Nr. .......... din ................... In baza autorizatiei/avizului pentru activitatea cu precursori a predatorului marfii nr. ............ se transporta cu ......................................... (datele de identificare ale mijloacelor de transport: tip, marca, nr. de înregistrare sau de înmatriculare etc.) apartinând ............., în perioada ....................., pe ruta ..................., cantitatea de ..................... kg/l de ............................................................. (bruta/neta) (denumirea substantei, conform anexei nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor) Marfa se ridica de la ......................................................................... (denumirea furnizorului si locul de unde se ridica marfa) având destinatia ................................................................... (locul de destinatie - denumirea si adresa destinatarului) si este însotita de ........................................................ (numele, prenumele, seria si nr. actului de identitate al delegatului) si de .................................................................... (numele, prenumele, seria si nr. actului de identitate al conducatorului auto) Conducatorul unitatii, Responsabil cu precursorii, "); page[38]=new Array("h1121.htm","HOTARAREA GUVERNULUI NR. 1.121 DIN 10 OCTOMBRIE 2002 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI DE APLICARE A LEGII NR. 300/2002 PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL PRECURSORILOR FOLOSITI LA FABRICAREA ILICITA A DROGURILOR ","","În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 37 din Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, Guvernul României adopta prezenta hotarâre. Articol unic - Se aproba Regulamentul de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, prevazut în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE ANEXA REGULAMENT de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor Art. 1.- (1) Operatiunile cu precursori din categoriile I si a II-a, prevazuti în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, se autorizeaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei - Directia generala farmaceutica. (2) Autorizatia prevazuta la alin. (1) se elibereaza în termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii, pentru fiecare dintre operatiunile desfasurate si pentru fiecare produs cuprins în categoriile I si a II-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002, în baza urmatoarelor documente: a) cerere scrisa, întocmita potrivit modelului prevazut în anexa nr. 1; b) avizul prealabil si obligatoriu, emis de Inspectoratul General al Politiei Române prin unitatea de politie antidrog competenta teritorial. (3) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei pentru operatiuni cu precursori din categoriile I si a II-a, pâna la data de 30 iunie 2003, farmaciile si depozitele de produse medicamentoase care, la data intrarii în vigoare a Legii nr. 300/2002, detin autorizatia pentru activitatea cu stupefiante, eliberata de Ministerul Sanatatii si Familiei. Modelul autorizatiei pentru operatiunile cu precursori din categoriile I si a II-a este prevazut în anexa nr. 2. (4) În termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului regulament operatorii mentionati la alin. (3) au obligatia sa se înregistreze la unitatea de politie antidrog competenta teritorial, la sediul careia vor depune o copie a autorizatiei pentru stupefiante. (5) Autorizatia pentru operatiunile cu precursori din categoriile I si a II-a se retrage în situatiile prevazute la art. 21 din Legea nr. 300/2002 si se anuleaza atunci când se constata încalcarea oricareia dintre conditiile care au stat la baza avizarii. (6) Retragerea autorizatiei pentru operatiunile cu precursori din categoriile I si a II-a se face motivat, prin dispozitie scrisa a sefului autoritatii competente din Ministerul Sanatatii si Familiei, si se comunica de îndata operatorului prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau prin orice mijloc de comunicare ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Retragerea autorizatiei se dispune, fara alte formalitati, în toate cazurile în care Inspectoratul General al Politiei Române notifica Ministerului Sanatatii si Familiei, prin unitatea de politie antidrog competenta teritorial, anularea avizului care a stat la baza eliberarii acesteia si motivele care au determinat anularea. (7) Operatorul poate depune contestatie la sediul autoritatii competente din Ministerul Sanatatii si Familiei împotriva refuzului autorizarii, precum si împotriva retragerii/ anularii autorizatiei, în termen de 15 zile de la data primirii comunicarii scrise a deciziei acestei autoritati. (8) Contestatiile formulate în conditiile alin. (7) se solutioneaza în termen de 15 zile de la înregistrare de catre o comisie mixta de contestatii compusa din 5 membri, dintre care 2 politisti desemnati de Inspectoratul General al Politiei Române si 3 specialisti din Ministerul Sanatatii si Familiei. Componenta nominala si regulamentul de organizare si functionare ale comisiei mixte de contestatii se stabilesc prin ordin comun al ministrului de interne si ministrului sanatatii si familiei. (9) Contestatia cu privire la retragerea/anularea autorizatiei pentru operatiuni cu precursori din categoriile I si a II-a suspenda executarea. (10) Operatorul caruia i-a fost retrasa/anulata autorizatia pentru operatiuni cu precursori din categoriile I si a II-a este obligat sa o depuna în original la Ministerul Sanatatii si Familiei, în termen de 30 de zile de la data comunicarii. Concomitent cu depunerea autorizatiei la Ministerul Sanatatii si Familiei operatorul este obligat sa notifice aceasta unitatii de politie antidrog care a avizat în prealabil autorizarea. (11) Prelungirea valabilitatii, dupa 3 ani, a autorizatiei pentru operatiuni cu precursori din categoriile I si a II-a se face de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, în baza unei cereri în care se va mentiona, pe propria raspundere a conducatorului unitatii, ca nu exista modificari ale conditiilor care au stat la baza obtinerii autorizatiei initiale. Art. 2 - (1) Avizul prealabil autorizarii operatiunilor cu precursori din categoriile I si a II-a, prevazuti în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002, se emite de catre Inspectoratul General al Politiei Române prin unitatea de politie antidrog competenta teritorial pe a carei raza îsi are sediul social persoana juridica solicitanta ori reprezentanta, sucursala sau filiala, în cazul persoanei juridice straine. (2) Pentru obtinerea avizului prealabil prevazut la alin. (1) persoana juridica solicitanta trebuie sa prezinte, alaturi de cererea scrisa, urmatoarele documente: a) copii ale actelor de constituire, respectiv statutul, contractul de societate ori hotarârea Guvernului, dupa caz, precum si copia autentificata a certificatului de înregistrare fiscala si a certificatului de înmatriculare; b) documente privind modul de asigurare a securitatii precursorilor din categoriile I si a II-a; c) certificatul de cazier judiciar al persoanelor care gestioneaza precursori, al persoanei responsabile cu activitatea cu precursori, precum si al celor care exercita atributii de control în operatiuni cu precursori; d) copii ale autorizatiilor de functionare si ale avizelor emise de autoritatile competente, stabilite prin alte acte normative în vigoare; e) o documentatie cu privire la amplasarea fabricilor, punctelor de lucru si a celorlalte cladiri care adapostesc depozite, laboratoare, birouri, precum si referitoare la procesul tehnologic utilizat pentru efectuarea operatiunilor de fabricare, producere, testare, sinteza, extractie, conditionare sau folosire, din care sa rezulte în mod obligatoriu cantitatile de materie prima ce se utilizeaza si randamentul procesului tehnologic pentru un ciclu de fabricatie, inclusiv documente justificative privind legalitatea operatiunilor cu precursori din categoriile I si a II-a, pentru care se solicita avizul. (3) Cererea de avizare prealabila prevazuta la alin. (1) se solutioneaza în termen de 40 de zile de la data înregistrarii ei la unitatea de politie antidrog competenta teritorial. (4) Modelul avizului prealabil autorizarii pentru operatiuni cu precursori din categoriile I si a II-a, emis de catre Inspectoratul General al Politiei Române prin unitatea de politie antidrog competenta teritorial, este prevazut în anexa nr. 3. (5) În cazul în care se constata încalcarea uneia dintre conditiile care au stat la baza avizului pentru operatiunile cu precursori din categoriile I si a II-a, unitatea centrala de politie antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române dispune anularea acestuia. (6) În cazul avizului negativ sau al anularii acestuia solicitantul poate face contestatie la unitatea centrala de politie antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, care o solutioneaza în termen de 15 zile de la data înregistrarii. (7) Dispozitia privind anularea avizului se motiveaza si se comunica autoritatii competente din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei în termen de 48 de ore de la emitere, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau prin orice mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Art. 3- (1) Operatorii, persoane juridice care efectueaza operatiuni de fabricare, producere, tratare, sinteza, extractie, conditionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piata, livrare, procurare, folosire, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice alta activitate legala de import, export, tranzit sau intermediere de precursori din categoria a III-a, pot efectua astfel de activitati pe baza avizului de functionare pentru operatiuni cu precursori din aceasta categorie, emis de Ministerul Industriei si Resurselor. Modelul avizului de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a este prevazut în anexa nr. 4. (2) Operatorii prevazuti la alin. (1) solicita Ministerului Industriei si Resurselor eliberarea unui aviz de functionare pentru operatiuni cu precursori, pentru fiecare dintre activitatile desfasurate si pentru fiecare precursor din categoria a III-a. (3) Cererile de avizare privind activitatile cu precursori din categoria a III-a se solutioneaza în termen de 30 de zile de la data înregistrarii acestora la Ministerul Industriei si Resurselor. Modelul cererii de avizare este prevazut în anexa nr. 5. (4) Conditiile avizarii si documentatia necesara în vederea acordarii avizului de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a sunt prevazute în anexa nr. 6. (5) Avizul de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a se anuleaza în situatiile prevazute la art. 21 din Legea nr. 300/2002 si atunci când se constata încalcarea oricareia dintre conditiile care au stat la baza avizarii. (6) Retragerea/anularea avizului de functionare pentru operatiunile cu precursori din categoria a III-a se face motivat, prin dispozitie scrisa a sefului autoritatii competente din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor, si se comunica de îndata operatorului prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, telegrama, telex, fax sau prin orice mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. (7) Operatorul poate depune contestatie la sediul autoritatii competente din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor împotriva refuzului avizarii, precum si împotriva retragerii/anularii avizului de functionare, în termen de 15 zile de la data primirii comunicarii scrise a deciziei acestei autoritati. (8) Contestatiile formulate în conditiile alin. (7) se solutioneaza în termen de 5 zile de la data înregistrarii de catre o comisie de contestatii, desemnata de autoritatea competenta din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor. Hotarârea comisiei de contestatii se comunica autorului contestatiei în termen de 3 zile de la pronuntare. (9) Contestatia cu privire la retragerea/anularea avizului de functionare suspenda executarea. (10) Operatorul caruia i-a fost retras/anulat avizul de functionare este obligat sa îl depuna în original la Ministerul Industriei si Resurselor în termen de 30 de zile de la data comunicarii. Art. 4.- (1) Persoanele fizice si persoanele juridice pot detine si folosi, fara a fi obligate sa obtina avizul de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a, urmatoarele cantitati de astfel de substante: a) acetona - 1 litru; b) eter etilic - 0,5 litri; c) metiletilcetona - 0,5 litri; d) toluen - 2 litri; e) acid sulfuric - 2 litri; f) acid clorhidric - 2 litri. (2) Cantitatile de substante prevazute la alin. (1) se actualizeaza anual, prin ordin al ministrului industriei si resurselor, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 5.- Producatorii de precursori din categoriile I si a II-a notifica Ministerului Sanatatii si Familiei anual, pâna la data de 31 ianuarie, situatia pentru anul precedent privind productia si comercializarea acestor substante, iar pentru cei din categoria a III-a, pâna la aceeasi data, Ministerului Industriei si Resurselor, conform documentului de notificare al carui model este prezentat în anexa nr. 7. Art. 6.- Operatorii sunt obligati ca în cuprinsul documentelor comerciale sa precizeze denumirea completa a substantelor care fac obiectul tranzactiilor cu precursori, astfel cum sunt acestea prevazute în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002. Art. 7.- (1) In farmacii precursorii din categoriile I si a II-a se pastreaza separat sau împreuna cu substantele si produsele stupefiante, în dulapuri închise cu cheia si prevazute cu inscriptia VENENA. (2) In laboratoare precursorii din categoriile I si a II-a se pastreaza într-o încapere speciala, dotata cu dulapuri sau rafturi metalice, cu gratii la ferestre si cu usa prevazuta cu cheie. Art. 8.- (1) Ambalarea si etichetarea precursorilor se fac în conditiile prevazute de lege. (2) Ambalarea precursorilor se face astfel încât sa fie posibila identificarea cu usurinta a oricaror urme de sustragere a produselor sau substantelor ambalate. Ambalajele care contin precursori se sigileaza de producator sau furnizor, dupa caz. (3) Etichetele cuprind în mod obligatoriu cel putin denumirea legala a substantei, numarul seriei sau al lotului de fabricatie, data ambalarii, denumirea si adresa sediului fabricantului acesteia si, daca substanta a suferit o reambalare, numele operatorului care a efectuat-o. (4) În cazul amestecurilor care contin precursori din categoriile I si a II-a etichetele cuprind în mod obligatoriu si procentul substantelor mentionate, aflate în compozitia amestecului. (5) Amestecurile ce contin precursori care nu pot fi recuperati sau utilizati prin metode simple de laborator sunt acele amestecuri care au în compozitie precursori din categoria a III-a în proportie de maximum 50% din cantitatea de amestec. (6) Operatorii trebuie sa se asigure ca etichetele prevazute la alin. (2) sunt aplicate înainte de livrare sau de plasarea pe piata a precursorilor. Ambalajele pot fi etichetate suplimentar si cu etichetele utilizate în mod obisnuit de operator. Art. 9.- (1) Operatorii care deruleaza operatiuni de transport de precursori din categoriile I si a II-a sunt autorizati de Ministerul Sanatatii si Familiei, cu respectarea procedurii prevazute la art. 1, pe baza licentei prealabile eliberate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. (2) Operatorii care deruleaza operatiuni de transport de precursori din categoria a III-a sunt avizati de Ministerul Industriei si Resurselor, cu respectarea procedurilor prevazute la art. 3, pe baza licentei prealabile eliberate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. (3) Operatorii predau o data cu precursorii destinati transportului, suplimentar fata de documentele prevazute prin reglementarile specifice fiecarui mod de transport, si ordinul de transport, conform modelului prevazut în anexa nr. 7 la Legea nr. 300/2002. (4) Ordinul de transport se emite de catre predatorul marfii si va fi semnat de conducatorul unitatii si de persoana responsabila de activitatea cu precursori. (5) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) urmatoarele unitati, cu conditia ca acestea sa efectueze transportul de precursori prin mijloace proprii: a) depozitele de produse medicamentoase (pentru substante farmaceutice si medicamente); b) farmaciile publice sau cu circuit închis; c) laboratoarele farmaceutice si unitatile de productie pentru produse medicamentoase; d) unitatile de cercetare, control si învatamânt. Art. 10.- (1) Exportul si importul precursorilor se efectueaza în conditiile prevazute de Legea nr. 300/2002, pe baza licentei de export/import emise de Departamentul de comert exterior din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, numai dupa obtinerea avizului Inspectoratului General al Politiei Române prin unitatea de politie antidrog competenta teritorial, pentru fiecare operatiune si pentru fiecare substanta. (2) Exportatorul este obligat sa prezinte autoritatii vamale competente licenta de export eliberata în conditiile alin. (1). (3) Nu se elibereaza licenta de export pentru medicamentele de uz uman sau veterinar si pentru substantele de uz casnic sau personal în cantitatile si sortimentele care se stabilesc prin ordine ale ministrului sanatatii si familiei si ministrului industriei si resurselor. (4) Eliberarea licentei de export nu exonereaza comerciantul de îndeplinirea celorlalte acte si obligatii prevazute de lege sau de prezentul regulament. (5) Pentru substantele din categoriile I si a II-a este necesara si obtinerea unui certificat de export eliberat de Ministerul Sanatatii si Familiei, întocmit conform anexei nr. 4 la Legea nr. 300/2002. Art. 11- (1) Pentru obtinerea avizului prevazut la art. 10 alin. (1) persoanele juridice solicitante prezinta unitatii de politie antidrog competente teritorial urmatoarele documente: a) copie a autorizatiei sau avizului de functionare, dupa caz, pentru activitatea cu precursori, eliberata conform prevederilor Legii nr. 300/2002; b) copie a documentelor de înfiintare a societatii comerciale, statut, contract de societate, certificat de înmatriculare, certificat de înregistrare fiscala, pentru persoanele juridice care solicita pentru prima data acest aviz; c) copie a documentelor care stau la baza tranzactiei cu partenerul extern, respectiv contract, precontract, conventie, cerere de oferta; d) copie a documentului emis de autoritatea nationala competenta a partenerului extern privind aprobarea tranzactiei ce urmeaza sa se deruleze, pentru cazurile în care legislatia importatorului prevede acest lucru; e) declaratia de utilizare finala sau declaratia de utilizare, conform anexei nr. 5A, respectiv 5B, la Legea nr. 300/2002, pentru cazul importurilor, iar pentru cazul exporturilor, declaratia de utilizare finala a substantei. (2) Avizul Inspectoratului General al Politiei Române se emite prin unitatea de politie antidrog competenta teritorial, in termen de 20 de zile de la data înregistrarii cererii. (3) Inspectoratul General al Politiei Române, prin unitatea de politie antidrog competenta teritorial, refuza eliberarea avizului prevazut la art. 10 alin. (1) în toate cazurile prevazute la art. 22 din Legea nr. 300/2002, precum ti pâna la clarificarea situatiilor în care: a) exista motive serioase de suspiciune privind veridicitatea si corectitudinea informatiilor furnizate; b) exista date ca importul precursorilor nu a fost corect autorizat de catre autoritatile competente din tara de destinatie; c) exista indicii ca precursorii care fac obiectul exportului urmeaza sa fie folositi pentru producerea ilicita a drogurilor. (4) Avizul prevazut la art. 10 alin. (1) se retrage în toate cazurile în care se constata ca a intervenit una dintre situatiile prevazute la alin. (3). (5) Retragerea avizului atrage anularea de drept a licentei de export si se comunica de îndata, motivat, Departamentului de comert exterior din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Finantelor Publice- Directia Generala a Vamilor. Art. 12 - (1) Plasarea pe piata a marfurilor straine continând precursori si acordarea unuia dintre regimurile vamale suspensive, definite potrivit reglementarilor vamale în materie, marfurilor straine continând precursori sunt conditionate de prezentarea la autoritatile vamale române a documentelor, licentelor si avizelor prevazute de lege. (2) În cazul tranzactiilor încheiate prin Internet sau prin bursa documentele si avizele prevazute de lege se prezinta în mod obligatoriu înainte de perfectarea documentelor comerciale care atesta efectuarea tranzactiei între partile contractante. Art. 13 - Furnizorul de precursori va trimite o copie a declaratiei de utilizare, prevazuta la art. 8 din Legea nr. 300/2002, unitatii de politie antidrog competente teritorial pe raza careia acesta îsi are sediul social, în termen de 15 zile de la data depunerii declaratiei. Art. 14 - (1) Prenotificarea prevazuta la art. 25 din Legea nr. 300/2002 se efectueaza în mod obligatoriu în cazul precursorilor din categoriile I si a II-a de catre unitatea de politie centrala antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române si trebuie sa cuprinda datele complete privind denumirea si adresa exportatorului, importatorului, distribuitorului, denumirea legala a substantei, cantitatea, precum si detalii privind transportul. (2) La primirea unei prenotificari Inspectoratul General al Politiei Române este obligat sa efectueze verificari privind legalitatea operatiunilor de export în România si sa raspunda în scris, în termen de 15 zile lucratoare, autoritatii competente a statului solicitant, mentionând daca sunt sau nu obiectiuni asupra tranzactiei prenotificate. Art. 15 - Pentru constituirea bancii de date privind operatiunile cu precursori, operatorii si autoritatile administratiei publice cu atributii în aplicarea prevederilor Legii nr. 300/2002 pun la dispozitie Inspectoratului General al Politiei Române orice date si informatii privind operatiunile cu precursori. Art. 16 - Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezentul regulament. ANEXA 1 la regulament MODEL DE CERERE SCRISA pentru solicitarea autorizatiei prevazute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 300/2002 Operatorul ....................... Nr. ............/................. CERERE pentru acordarea autorizatiei pentru operatiuni cu precursori prevazute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor Operatorul ......., adresa/sediul ......, str. ...... nr. ...., judetul/sectorul ....., înregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. ...., cod unic de înregistrare ......, telefon/fax ......., reprezentat prin .........., având functia de ........., solicita acordarea autorizatiei pentru operatiunile ....... cu precursorul .......... . Ne asumam raspunderea, potrivit legii penale, ca documentele prezentate în copie sunt conforme cu originalul. Data .................... ...................... (semnatura si stampila) ANEXA 2 la regulament MODEL de autorizatie pentru operatiunile cu precursori din categoriile I si a II-a, prevazuti în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 ROMÂNIA MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI AUTORIZATIE PENTRU OPERATIUNI CU PRECURSORI Nr. ....../...... pentru activitatea ............. cu precursorul ............ . Operatorul ....., adresa/sediul în ....., str. .... nr. ....., judetul/sectorul ......, înregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. ....., cod unic de înregistrare ......., poate desfasura activitati de ............. cu precursorul ........ . Prezenta autorizatie s-a eliberat în baza prevederilor Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor. Valabila pâna la data de .......... Presedintele Comisiei de autorizare, .................................... ANEXA 3 la regulament MODELUL avizului prealabil autorizarii pentru operatiuni cu precursori din categoriile I si a II-a, emis de catre unitatea de politie antidrog competenta teritorial ROMÂNIA MINISTERUL DE INTERNE Inspectoratul General al Politiei Române AVIZ PREALABIL PENTRU OPERATIUNI CU PRECURSORI Nr. .../.... pentru activitatea..... cu precursori ........ Operatorul ......., adresa/sediul în ...., str. .... nr. ....., judetul/sectorul ......., înregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. ...., cod unic de înregistrare ......., poate desfasura activitati de ..... cu precursorul ......... . Prezentul aviz s-a eliberat în baza prevederilor Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor. Valabil pâna la data de .............. Presedintele Comisiei de avizare, ................................. ANEXA 4 la regulament MODELUL avizului de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a ROMÂNIA MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR AVIZ DE FUNCTIONARE PENTRU OPERATIUNI CU PRECURSORI Nr. .../.... pentru activitatea ........ cu precursorul .............. Operatorul .........., adresa/sediul în ......, str. .... nr. ...., judetul/sectorul ........., înregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. ......, cod unic de înregistrare ........, poate desfasura activitati de ............. cu precursorul ........... . Prezentul aviz s-a eliberat în baza prevederilor Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor. Valabil pâna la data de .......... Presedintele Comisiei de avizare, ................................. ANEXA 5 la regulament MODEL de cerere de avizare privind activitatile cu precursori din categoria a III-a Operatorul ......................... Nr. ............/................... CERERE pentru acordarea avizului de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a, prevazut de Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor Operatorul ....., adresa/sediul ......, str. ...... nr. ....., judetul/sectorul ......., înregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. ......, cod unic de înregistrare ........, telefon/fax ......., reprezentat prin ....., având functia de ...., solicit acordarea avizului de functionare pentru operatiunile .......... cu precursorul din categoria a III-a ............ . Anexam documentatia conform anexei nr. 6 la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor. Ne asumam raspunderea, potrivit legii penale, ca documentele prezentate în copie sunt conforme cu originalul. Data .................... ...................... (semnatura si stampila) ANEXA 6 la regulament CONDITIILE avizarii si documentatia necesara pentru acordarea avizului de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a, prevazut de Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor A. Conditiile avizarii Avizul de functionare îsi pastreaza valabilitatea numai în conditiile respectarii destinatiei si/sau utilizarii precursorului, indicate în cerere si în declaratia pe propria raspundere. Avizul de functionare îsi pastreaza valabilitatea timp de 3 ani, cu conditia ca producatorul sa notifice anual, pâna la data de 31 ianuarie, situatia pentru anul precedent privind productia si comercializarea precursorului. B. Documentatia necesara pentru acordarea avizului de functionare pentru operatiuni cu precursori din categoria a III-a: 1. declaratie pe propria raspundere privind destinatia si utilizarea fiecarui precursor pentru care se solicita avizul de functionare pentru operatiuni cu precursori; 2. declaratie pe propria raspundere a producatorului/ fabricantului privind capacitatea maxima de productie pentru fiecare precursor din categoria a III-a pentru care se solicita avizul de functionare pentru operatiuni cu precursori; 3. copie de pe certificatul de abilitare pentru importul de precursori din categoria a III-a, care sunt sub incidenta Hotarârii Guvernului nr. 437/1992; 4. copie de pe licenta transportatorului eliberata de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. ANEXA 7 la regulament MODELUL documentului de notificare anuala ce se întocmeste de producatorii de precursori din categoria a III-a NOTIFICARE privind situatia pentru anul .... a productiei si comercializarii precursorilor din categoria .......... I. Date privind producatorul de precursori din categoria a III-a: 1. numele/denumirea producatorului - nr. de înregistrare la registrul comertului - cod unic de înregistrare 2. adresa/sediul în România al producatorului - nr. de telefon - fax - adresa electronica II. Date privind precursorul de categoria a III-a - denumire III. Situatia productiei de precursor de categoria a III-a în anul ......... - kg/an IV. Situatia comercializarii precursorului din categoria a III-a în anul ............ - în tara ..................... kg/an - la export ................... kg/an. "); page[39]=new Array("l73.htm","LEGEA NR. 73 DIN 29 DECEMBRIE 1969 PRIVIND REGIMUL PRODUSELOR SI AL SUBSTANTELOR STUPEFIANTE","","Art. 1.- În România sunt interzise producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor ori a substantelor stupefiante, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care contin substante stupefiante, prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau a substantelor stupefiante, precum si organizarea ori îngaduirea consumului acestora în locuri anumite. De asemenea, sunt interzise experimentarea produselor sau a substantelor stupefiante, administrarea acestora sub orice forma unei alte persoane, fara indicatie medicala, precum si recoltarea ori detinerea, în scop de prelucrare, a plantelor care contin substante stupefiante. Prin producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor ori a substantelor stupefiante se întelege, dupa caz, fabricarea, extractia, conditionarea, prepararea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, cumpararea, distribuirea si transportul sub orice forma ale acestor produse sau substante. Art. 2.- Lista produselor si a substantelor stupefiante se stabileste de Ministerul Sanatatii si se aduce la cunostinta generala prin publicare în Buletinul Oficial. Art. 3.- Activitatile prevazute în art. 1 sunt permise prin derogare de la prevederile acelui articol, numai în scop uman sau veterinar, stiintific sau industrial, pe baza autorizatiei eliberate de Ministerul Sanatatii. Modul de eliberare a autorizatiei se va stabili prin instructiuni emise de Ministrul Sanatatii. Art. 4.- Pentru fabricarea si conditionarea de produse si substante stupefiante, în afara de autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii este obligatorie si înregistrarea la organele militiei competente din punct de vedere teritorial. Art. 5.- Întreprinderile producatoare pot livra produse si substante stupefiante fabricilor, depozitelor de medicamente si întreprinderilor pentru comertul exterior, autorizate în acest scop de Ministerul Sanatatii. Produsele si substantele stupefiante, din import, se livreaza de catre întreprinderile importatoare numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii sa primeasca asemenea produse de import. Includerea în planul de import si în planul de export a produselor si substantelor stupefiante se face cu acordul Ministerului Sanatatii. Importul si exportul se efectueaza în baza autorizatiilor de import si export eliberate de Ministerul Comertului Exterior. Beneficiarii importurilor si furnizorii pentru export vor obtine, înainte de a depune fisele tehnice de import sau de a oferi produse la export, autorizatia necesara de la Ministerul Sanatatii. Art. 6.- Ministerele si celelalte organe si organizatii centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, în subordinea carora se afla unitati care desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, sunt obligate sa comunice periodic Ministerului Sanatatii date privind intrarile, consumurile si stocurile produselor si substantelor stupefiante, precum si cantitatile de plante care contin stupefiante si care fac obiectul activitatii acelor unitati. Art. 7.- Produsele si substantele stupefiante pot fi folosite în scop medical numai pe baza prescriptiilor medicilor umani sau, dupa caz, ale medicilor veterinari. Prescriptia se face pe formulare speciale, cu timbru sec, sau în condici de prescriptii medicale, ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii produselor sau substantelor stupefiante în cadrul unitatilor sanitare umane sau veterinare. Sunt exceptate de la prevederile prezentului articol produsele sau substantele stupefiante a caror lista se va aduce la cunostinta generala prin publicare în Buletinul Oficial. Art. 8.- Directiile sanitare judetene sau, dupa caz, Directia sanitara a municipiului Bucuresti, pot elibera bolnavilor sau delegatilor acestora autorizatii pentru obtinerea cantitatilor de produse sau substante stupefiante necesare tratamentelor îndelungate. Art. 9.- Organele si organizatiile care desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante vor pastra o evidenta zilnica a miscarii acestora. Art. 10.- Personalul medico-sanitar uman sau veterinar si orice alte persoane care prin specificul activitatii lor trebuie sa manipuleze stupefiante si care cunosc cazuri de toxicomanie prin stupefiante au obligatia de a sesiza, de îndata, Directiile sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti, în vederea luarii masurilor legale. Art. 11.- Personalul medico-sanitar uman sau veterinar si orice alte persoane care prin specificul activitatii lor trebuie sa manipuleze produse sau substante stupefiante si care s-au dovedit a fi toxicomani prin stupefiante nu pot prescrie sau manipula astfel de produse. Art. 12.- Stabilirea cazurilor de toxicomanie prin stupefiante se va face de catre organele sanitare, cu procedura prevazuta în instructiunile Ministerului Sanatatii. Organele sanitare care au stabilit asemenea cazuri au obligatia de a sesiza, de îndata, organele de urmarire penala. Art. 13.- Cantitatile de produse sau substante stupefiante obtinute în conditiile prevederilor art. 8, ramase neconsumate de la bolnavii decedati, vor fi restituite, în termen de 10 zile de la data decesului, unitatilor de unde au fost ridicate, de catre cei care locuiau împreuna cu cel decedat. Medicul care prescrie sau farmacistul care elibereaza produse sau substante stupefiante este obligat sa încunostiinteze pe cei care primesc asemenea prescriptii medicale si pe cei care ridica produsele respective, cu privire la obligatia de restituire a cantitatilor neconsumate. Art. 14.- Ministerul Sanatatii îndruma, coordoneaza, controleaza întreaga activitate cu stupefiante. Controlul respectarii dispozitiilor legale privitoare la activitatea cu stupefiante se efectueaza si de catre organele de specialitate ale Directiilor sanitare judetene si a municipiului Bucuresti, precum si de catre organele Ministerului Afacerilor Interne. In unitatile în care se desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, organele Ministerului Afacerilor Interne vor efectua controlul însotit de un specialist-medic, farmacist, toxicolog - din partea ministerelor, celorlalte organe si organizatii centrale sau din partea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene ori al municipiului Bucuresti, în subordinea carora se afla unitatile respective. In unitatile Ministerului Fortelor Armate, ale Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Securitatii Statului, controlul se executa de catre specialisti ai acestor organe. Art. 15.- La punctele de trecere a frontierei de stat - aeriene, navale, rutiere si feroviare - controlul aplicarii regimului legal stabilit pentru activitatea cu stupefiante se face de catre Ministerul Afacerilor Interne, împreuna cu organele Ministerului Comertului Exterior si cu cele ale Ministerului Fortelor Armate. In caz de necesitate, controlul se poate face si de specialisti ai Ministerului Sanatatii sau ai altor organe, delegati în acest scop. Art. 16.- Nerespectarea art. 1 alin. 1 se pedepseste potrivit dispozitiilor art. 312 din codul penal. Constituie infractiune si se pedepseste cu pedeapsa prevazuta în art. 312 din codul penal, nerespectarea dispozitiilor art. 1 alin. 2. Art. 17.- Organele de control autorizate sau, dupa caz, organele de urmarire penala vor ridica, în vederea confiscarii, produsele si substantele stupefiante detinute fara drept. Acestea vor fi depuse în custodie la farmacia cea mai apropiata de locul unde se efectueaza urmarirea penala. Art. 18.- Organele si organizatiile de stat ori obstesti precum si persoanele fizice, care desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, de natura celor prevazute la art. 1, sunt obligate ca, în termen de 45 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, sa ceara autorizatia mentionata la art. 3. Art. 19.- Ministerul Sanatatii va emite instructiuni cu privire la producerea, detinerea, circulatia si utilizarea produselor sau substantelor stupefiante. Art. 20.- Prezenta lege intra în vigoare dupa 60 de zile de la publicare. Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 227/1950 pentru reglementarea întrebuintarii stupefiantelor, HCM nr. 1178/1954 privind comunicarea unor date în legatura cu importul, folosirea si difuzarea stupefiantelor, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi. "); page[40]=new Array("i103.htm","INSTRUCTIUNI NR. 103 DIN 26 FEBRUARIE 1970 PENTRU EXECUTAREA PREVEDERILOR LEGII NR. 73/1969 PRIVIND REGIMUL PRODUSELOR SI AL SUBSTANTELOR STUPEFIANTE ",""," In temeiul Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante, ministrul sanatatii emite urmatoarele instructiuni: CAPITOLUL 1 Dispozitii generale Art. 1.- În România sunt interzise producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor ori a substantelor stupefiante, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care contin substante stupefiante, prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau a substantelor stupefiante, precum si organizarea ori îngaduirea consumului acestora în locuri anumite. De asemenea, sunt interzise experimentarea produselor sau a substantelor stupefiante, administrarea acestora sub orice forma unei alte persoane, fara indicatie medicala, precum si recoltarea ori detinerea, în scop de prelucrare, a plantelor care contin stupefiante. Prin producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor ori a substantelor stupefiante se întelege, dupa caz, fabricarea, extractia, conditionarea, prepararea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, cumpararea, distribuirea si transportul sub orice forma ale acestor produse sau substante. Art. 2.- Produsele si substantele stupefiante sunt prevazute în lista anexa nr. 1 la prezentele instructiuni. Art. 3- Activitatile prevazute în art. 1 sunt permise, prin derogare de la prevederile acelui articol, numai în scop medical (uman sau veterinar), stiintific si industrial, pe baza autorizatiei eliberate de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Modul de eliberare a autorizatiilor este cel stabilit prin prezentele instructiuni. Art. 4- Pentru fabricarea si conditionarea de produse si substante stupefiante, în afara de autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii, este obligatorie si înregistrarea la organele militiei competente din punct de vedere teritorial. Art. 5- Intreprinderile producatoare pot livra produse si substante stupefiante fabricilor, depozitelor de medicamente si întreprinderilor pentru comertul exterior, autorizate în acest scop de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Produsele si substantele stupefiante din import se livreaza de catre întreprinderile importatoare numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii sa primeasca asemenea produse din import. Includerea în planul de import si în planul de export a produselor si substantelor stupefiante se face cu acordul Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Importul si exportul se efectueaza în baza autorizatiilor de import si export eliberate de Ministerul Comertului Exterior. Beneficiarii importurilor si furnizorii pentru export vor obtine, înainte de a depune fisele tehnice de import sau de a oferi produse la export, autorizatia necesara de la Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Autorizatia se elibereaza întreprinderilor de stat pentru comert exterior, pentru fiecare contractare de produse sau substante stupefiante în parte. Art. 6- Produsele si substantele stupefiante importate nu vor fi receptionate daca nu sunt însotite de autorizatiile de export respective, eliberate de organele competente ale tarii exportatoare. În aceste cazuri, întreprinderile de comert exterior vor anunta Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în scopul de a verifica daca importurile s-au facut conform prevederilor conventiilor internationale, pe baza certificatelor de import eliberate de Ministerul Sanatatii. In prima decada dupa expirarea fiecarui trimestru, întreprinderile de stat pentru comert exterior vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale - o situatie recapitulativa a importurilor si exporturilor efectuate, însotita de copiile de pe facturile si de pe autorizatiile de export. In termen de 10 zile de la data efectuarii importului sau exportului, întreprinderile de stat pentru comert exterior vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale copie de pe specificatia produselor si a substantelor stupefiante importate sau exportate. Art. 7- Ministerele si celelalte organe si organizatii centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, în subordinea carora se afla unitati care desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, sunt obligate sa comunice periodic Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale - date privind intrarile, consumurile si stocurile de produse si substante stupefiante, precum si cantitatile de plante care contin stupefiante si care fac obiectul activitatii acestor unitati. Art. 8- Produsele si substantele stupefiante pot fi folosite în scop medical numai pe baza prescriptiilor medicilor umani sau, dupa caz, ale medicilor veterinari. Prescrierea se face pe formulare speciale, cu timbru sec, sau în condici de prescriptii medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii de produse si substante stupefiante în cadrul unitatilor sanitare umane sau veterinare. Sunt exceptate de la prevederile prezentului articol produsele si substantele stupefiante prevazute în lista anexa nr. 2. Art. 9- Directiile sanitare judetene sau, dupa caz, Directia sanitara a municipiului Bucuresti pot elibera, potrivit prevederilor art. 62 din prezentele instructiuni, bolnavilor sau delegatilor acestora autorizatii pentru obtinerea cantitatilor de produse sau substante stupefiante necesare pentru tratamente îndelungate. Art. 10- Personalul medico-sanitar uman sau veterinar si orice alte persoane care prin specificul activitatii lor trebuie sa manipuleze produse ori substante stupefiante si care cunosc cazuri de toxicomanie prin stupefiante au obligatia de a sesiza, de îndata, directiile sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti, în vederea luarii masurilor legale. Art. 11- Personalul medico-sanitar uman sau veterinar si orice alte persoane care prin specificul activitatii lor trebuie sa manipuleze produse sau substante stupefiante si care s-au dovedit a fi toxicomani prin stupefiante nu pot prescrie sau manipula astfel de produse. Art. 12- Stabilirea cazurilor de toxicomanie prin stupefiante se va face de catre organele sanitare, cu procedura prevazuta la Capitolul 8 din prezentele instructiuni. Art. 13- Produsele si substantele stupefiante detinute fara drept vor fi ridicate de catre organele de control autorizate sau, dupa caz, de organele de urmarire penala, în vederea confiscarii. Acestea vor fi depuse în custodie la farmacia cea mai apropiata de locul unde se efectueaza urmarirea penala. CAPITOLUL 2 Eliberarea autorizatiilor Art. 14- Autorizatia pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante, ca: fabricarea de stupefiante prin extractie, sinteza, transformare, purificare etc., si conditionarea de produse care contin stupefiante (specialitati farmaceutice, produse galenice, produse pentru uz stomatologic) se va elibera anual de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, la cererea ministerelor, celorlalte organe si organizatii centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti în subordinea carora se afla întreprinderea producatoare. Cererea adresata Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în vederea obtinerii autorizatiei, va cuprinde: - denumirea si sediul întreprinderii producatoare; - denumirea, cantitatea si calitatea produselor ce urmeaza a fi fabricate; - procesul tehnologic, pe faze de productie, pentru fiecare produs în parte, cu indicarea costurilor specifice si a randamentelor. Cererea adresata organelor de militie competente din punct de vedere teritorial, în vederea înregistrarii, va cuprinde: - denumirea si sediul întreprinderii producatoare; - denumirea si cantitatile produselor ce urmeaza a fi fabricate; - numarul autorizatiei de fabricatie, eliberata de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Cererile de eliberare si de înregistrare a autorizatiei se fac pâna la 1 decembrie a anului în curs pentru anul urmator, în cazul unitatilor existente, iar pentru unitatile nou înfiintate, cu 45 de zile înainte de intrarea în functiune a unitatii respective. Cererile de înregistrare la organele militiei se face la inspectoratul militiei judetene sau al municipiului Bucuresti pe a carui raza teritoriala îsi are sediul organizatia socialista care solicita înregistrarea. Art. 15- La intrarea în fabricatie, în decursul unui an, a noi produse ori substante stupefiante sau în cadrul unor suplimentari ale cantitatilor specificate în autorizatia initiala, întreprinderea producatoare va cere eliberarea unei noi autorizatii în aceleasi conditii cu cele prevazute la articolul precedent, alin. 1, 2 si 3. Art. 16- Când activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricarea sau conditionarea produselor si a substantelor stupefiante înceteaza, partial sau total, aceasta este obligata ca, în termen de 30 de zile de la încetarea activitatii, sa depuna autorizatia la Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale si sa comunice despre aceasta, în acelasi termen, organului militiei la care a fost înregistrata. În cazul încetarii partiale a activitatii, Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale va elibera o noua autorizatie care sa reflecte situatia ivita. Art. 17- Autorizatiile pentru activitatea privind cultivarea si recoltarea în scop de prelucrare a plantelor care contin substante stupefiante se vor elibera de catre Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, la cererea Centrocoop - Centrala de achizitii si contractari - Directia tehnica plante medicinale. Art. 18- În baza autorizatiilor eliberate de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, Centrocoop - Centrala de achizitii si contractari - Directia tehnica plante medicinale va putea încheia contracte pentru cultivarea macului de gradina (Papaver somniferum L.), prin unitatile proprii si prin organizatiile din sistemul cooperatiei de consum, cu cooperativele agricole de productie, în vederea preluarii semintelor si capsulelor de mac. Art. 19- Cererea adresata Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în vederea obtinerii autorizatiei, va cuprinde: - denumirea si sediul unitatilor proprii si ale organizatiilor din sistemul cooperatiei de consum, ce urmeaza sa încheie contracte cu cooperativele agricole de productie; - denumirea plantei cu actiune stupefianta a carei cultura se va contracta. Art. 20- Centrocoop - Centrala de achizitii si contractari - Directia tehnica plante medicinale are obligatia ca dupa încheierea contractarilor sa înainteze anual Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale tabele din care sa rezulte denumirea organizatiilor cu care s-au încheiat contracte, sediul acestora, precum si suprafetele ce urmeaza sa fie însamântate. Tabelele se vor înainta în termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei de contractari. Situatiile ce se pot ivi ulterior înaintarii tabelelor (încheieri de noi contracte, schimbarea destinatiei unui contract etc.) se vor comunica Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale în termen de 30 de zile de la ivirea lor. Art. 21- Când activitatea unei unitati autorizate sa contracteze culturi de mac de gradina înceteaza, Centrocoop - Centrala de achizitii si contractari - Directia tehnica plante medicinale va depune în termen de 30 de zile autorizatia respectiva la Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Art. 22- Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie va prevedea în contractul tip, ce se înainteaza de cooperativele agricole de productie unitatilor proprii si organizatiilor din sistemul cooperatiei de consum, cooperativele agricole de productie de a preda si obligatia unitatilor cooperatiei de consum de a prelua întreaga cantitate de produse obtinute din culturile de mac de gradina (Papaver somniferum L.) contractate. Art. 23- Centrocoop - Centrala de achizitii si contractari - Directia tehnica plante medicinale va înainta anual Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale situatii care vor cuprinde: cantitatile de capete (capsule) de mac aflate în stoc la începutul anului, marimea suprafetelor însamântate cu plante care contin stupefiante, cantitatile de capete de mac obtinute, destinatia ce s-a dat acestora si stocurile existente la sfârsitul anului. Situatiile vor fi înaintate Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în luna februarie a fiecarui an, pentru anul precedent. Compromiterea totala sau partiala a culturilor de mac va fi dovedita cu acte justificative, încheiate între partile contractante, având viza obligatorie a directiei agricole judetene, din care sa rezulte gradul de compromitere a culturilor. Art. 24- Pentru institutiile sanitare umane sau veterinare, depozitele de medicamente, farmaciile de toate categoriile, institutele de cercetari stiintifice în domeniul medicinei si al medicamentului si laboratoarele pentru controlul medicamentului, autorizatiile pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante specifica profilului respectiv se elibereaza de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, la cererea ministerelor, celorlalte organe si organizatii centrale si a comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti în subordinea carora se afla aceste unitati. Cererea adresata Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în vederea obtinerii autorizatiei, va cuprinde: - denumirea organului care solicita autorizatii pentru unitatile în subordine; - profilul activitatii unitatilor (institute, spitale, farmacii, laboratoare, depozite etc.); - denumirea si sediul unitatilor. Art. 25- Pentru unitatile Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Securitatii Statului, Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale va elibera, la cererea acestor organe centrale, prin directiile de profil, o autorizatie colectiva pentru toate unitatile în subordine. Art. 26- Pentru unitatile sanitare din subordinea Ministerului Sanatatii, autorizatia pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante se elibereaza de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, la cererea acestor unitati. Art. 27- Pentru farmaciile de circuit închis si deschis, pentru depozitele oficiilor farmaceutice, precum si pentru laboratoarele pentru controlul medicamentului (în cazul când acestea sunt în subordinea oficiilor farmaceutice), autorizatiile pentru desfasurarea activitatii cu produse si substante stupefiante se elibereaza la cererea oficiilor farmaceutice pentru toate unitatile din raza de activitate a oficiului farmaceutic respectiv. Cererea adresata Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în vederea obtinerii autorizatiei, va cuprinde denumirea si sediul unitatilor. Art. 28- În cazul încetarii activitatii unei unitati posesoare de autorizatie pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante, ministerele, celelalte organe si organizatii centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti în subordinea carora se afla unitatea respectiva au obligatia sa anunte Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în termen de 30 de zile de la încetarea activitatii. De asemenea, se va anunta Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, în cazul când se înfiinteaza o noua unitate care urmeaza sa obtina autorizatie pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante. Anuntarea se va face cu 45 de zile înainte de intrarea în functiune a unitatii respective. Art. 29- Organele si organizatiile de stat ori obstesti, precum si persoanele fizice, care desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, vor solicita, în termen de 45 de zile de la data intrarii în vigoare a Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante, autorizatia mentionata la art. 3 din aceasta lege. CAPITOLUL 3 Fabricarea si conditionarea produselor si substantelor stupefiante Art. 30- Fabricarea industriala (extractia, sinteza, transformarea, purificarea etc.) si conditionarea de produse care contin stupefiante (specialitati farmaceutice, produse galenice si produse pentru uz stomatologic) se efectueaza de catre întreprinderile producatoare în limita cantitatilor aprobate de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, prin autorizatia eliberata pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante. Depasirea planului de productie poate fi efectuata numai în cazuri bine justificate, la cererea Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, sau cu aprobarea prealabila a acestuia. Art. 31- Produsele fabricate sau conditionate trebuie sa îndeplineasca conditiile de calitate prevazute în Farmacopeea româna în vigoare, în standardele, normele interne în vigoare sau în fisele tehnice aprobate de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Orice modificare a proceselor tehnologice care influenteaza consumurile specifice si randamentele de productie va fi comunicata Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Art. 32- Aprovizionarea cu materii prime se face în conformitate cu planul de productie si stocul normat, aprobate de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, pe baza consumurilor specifice si a randamentelor de productie declarate. Este interzisa achizitionarea unor cantitati de materii prime care depasesc necesarul productiei si stocul normat. La expirarea autorizatiei pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante, cantitatile autorizate ce nu au fost fabricate sau conditionate în perioada respectiva de timp nu mai pot fi fabricate sau conditionate ulterior. Materia prima si produsele intermediare ramase neprelucrate în cursul anului de productie se reconsidera în cadrul planului de productie al anului urmator. Art. 33- Întreprinderile care au primit autorizatii pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante vor lua masurile necesare pentru organizarea productiei în conditii care sa asigure: - executarea procesului tehnologic în mod corespunzator din punct de vedere tehnic si în conformitate cu calitatea aprobata; - protectia muncii pentru personalul care lucreaza în productie, potrivit dispozitiilor legale; - securitatea materiilor prime, produselor intermediare si finite, precum si prevenirea sustragerii lor. Conducerea întreprinderii va desemna un responsabil cu evidenta produselor si a substantelor stupefiante pe întreaga întreprindere (farmacist, inginer sau chimist). Conducerea întreprinderii împreuna cu seful serviciului de productie si responsabilul cu evidenta produselor si a substantelor stupefiante raspund de organizarea si desfasurarea productiei, precum si de depozitarea si expedierea acestora. Art. 34-Inginerul sef sau conducatorul tehnic este responsabilul fabricatiei sau conditionarii, revenindu-i urmatoarele atributii: a) organizarea si desfasurarea productiei în conformitate cu regulamentul tehnologic aprobat, calitatea stabilita si cu normele legale privind regimul produselor si substantelor stupefiante; b) desemnarea persoanelor care pot lucra în sectiile de productie a stupefiantelor, dintre angajatii carora li s-a acordat acest drept de catre conducerea întreprinderii, cei desemnati vor fi mentionati în registrul de evidenta a fabricatiei; c) prelevarea probelor pentru sarjele de produse fabricate sau conditionate (probe în dublu exemplar) si trimiterea lor la sectia de control tehnic (cantitatile de produse prelevate pentru analiza, stabilite prin norme speciale emise de forul tutelar în subordinea caruia se afla) si mentionarea lor în registrul de evidenta al sectiei; d) tinerea evidentei materiilor prime intrate în sectiile de fabricatie sau conditionare, a produselor intermediare rezultate si a produselor finite obtinute, precum si a cantitatilor de produse recuperate din procesul tehnologic. Art. 35- In întreprinderile în care se lucreaza în schimburi se va desemna o persoana care va îndeplini sarcinile sefului de productie în schimburile în care acesta nu lucreaza. Aceasta persoana va fi mentionata zilnic în registrul de evidenta a fabricatiei. Predarea-primirea între schimburi a materiilor prime, intermediare si finite este obligatorie. Art. 36- Evidenta produselor în sectiile de fabricatie sau de conditionare se tine într-un registru special, numerotat, parafat, vizat si sigilat de organele militiei competente din punct de vedere teritorial. În registru se vor înscrie zilnic: - cantitatile de materii prime primite de sectii; - cantitatile de produse intermediare rezultate, precum si numarul de sarje si de buletine de analiza (numai în unitati de sinteza, extractie, transformare si purificare); - cantitatile de produse finite rezultate (pentru fiecare sarja de fabricatie - randamentul obtinut); - calitatea produselor finite (numarul buletinului de analiza la fiecare sarja de fabricatie); - cantitatile de produse recuperate în procesul de productie, când este cazul; - cantitatile de produse finite predate sectiei de depozitare. Art. 37- Analiza produselor finite se va efectua dupa prevederile Farmacopeei românesti în vigoare, standardelor, normelor interne în vigoare sau fiselor tehnice aprobate de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Rezultatele vor fi consemnate într-un buletin de analiza care se va înregistra în registrul de evidenta a probelor prelevate si care se pastreaza în sectia de control tehnic a întreprinderii, precum si în registrul de evidenta al sectiei de productie. Contraprobele de materii prime, produse intermediare si produse finite continând stupefiante se vor pastra timp de 12 luni în sectia de control tehnic, dupa care se vor valorifica sau distruge (daca s-au dovedit necorespunzatoare) cu respectarea dispozitiilor art. 45, întocmindu-se în aceste cazuri formele scriptice de încarcare sau de scadere în gestiune si de evidenta a produselor si substantelor stupefiante. Prevederea mentionata în alineatul precedent se aplica si în cazul cantitatilor ramase din probele prelevate, dupa efectuarea analizei. Seful sectiei de control tehnic raspunde de pastrarea probelor si a contraprobelor în sectia de control tehnic. Art. 38- Produsele necorespunzatoare vor fi reintroduse în procesul de fabricatie, în vederea remanierii (inclusiv probele si contraprobele). Evidenta lor va fi trecuta într-un bon special de remaniere întocmit în trei exemplare, dintre care un exemplar ramâne la sectia de productie, al doilea exemplar la serviciul plan si al treilea exemplar la serviciul contabilitatii. În registrul de productie sarjele remaniate se vor înscrie cu creion rosu, mentionându-se cantitatea rezultata dupa remaniere. În cazul în care produsul nu se poate remania (rebut total) se întocmeste o nota de rebut în trei exemplare, dintre care un exemplar ramâne la sectia de productie, al doilea exemplar la serviciul de plan si al treilea exemplar la serviciul contabilitatii. Bonurile de remaniere si notele de rebut se întocmesc de seful serviciului productie, seful serviciului control tehnic si responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante. Depozitarea rebuturilor pâna la remaniere sau distrugere se va face în sectiile de depozitare a produselor si substantelor stupefiante, luându-se masurile necesare ca rebuturile sa fie separate de produsele corespunzatoare. Art. 39- Depozitarea materiilor prime care contin substante stupefiante, a produselor intermediare si a produselor finite se face într-o încapere zidita, cu gratii la ferestre si cu usi metalice, separata de sectiile de productie. Aceasta va fi închisa cu cheie în timpul programului de lucru si va fi sigilata la sfârsitul acestuia. Cheia va fi pastrata de responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante. Capetele de mac pot fi pastrate si în conditii diferite de cele mentionate în alineatul precedent, si anume: în magazii închise sau în ambalaje de pânza sub soproane acoperite, protejate cu foi de polietilena sau cu prelate. Introducerea produselor în sectiile de depozitare si scoaterea lor din sectii vor fi efectuate în prezenta responsabilului cu evidenta produselor si substantelor stupefiante. Art. 40- Manipularea produselor si a substantelor stupefiante în cadrul sectiilor se poate efectua numai de persoanele desemnate sa lucreze în sectiile de productie. Manipularea se va efectua cu ustensile si aparatura destinate numai acestui scop, care se vor pastra în cadrul sectiei. Seful sectiei si tehnicianul de tura raspund de manipulare pâna în momentul când stupefiantul ajunge la limita de concentratie a produsului finit. Nu este permisa pastrarea produselor finite în sectia de productie dupa efectuarea analizei si dupa ambalare. Imediat dupa primirea buletinelor de analiza, produsele finite corespunzatoare vor fi predate sectiei de depozitare. De asemenea, nu este permisa pastrarea în sectia de productie a materiilor prime si a produselor intermediare, continând stupefiante, peste cantitatile necesare planului de productie pentru 3 zile. Art. 41- Ambalarea produselor si substantelor stupefiante se face în recipiente de sticla sau din mase plastice, închise cu capac sau cu dop, sau în recipiente metalice, dupa ce în prealabil au fost introduse în pungi de hârtie captusite cu hârtie cerata sau cu material plastic. Fiecare ambalaj va fi prevazut cu: - o banderola de garantie confectionata dintr-un material rezistent, pe care se va scrie denumirea si sediul întreprinderii producatoare, care sa garanteze ca produsul este original; - o eticheta purtând denumirea produsului, cantitatea, numarul sarjei de fabricatie, calitatea, mentiunea Otrava si semnul Cap de mort, numarul buletinului de analiza si denumirea laboratorului care a efectuat analiza. Aceasta eticheta va fi semnata de persoana care a efectuat ambalarea si cântarirea si va avea numarul indicativ al persoanei respective; - sigiliul unitatii producatoare. În cazul specialitatilor farmaceutice, atât eticheta produsului cât si ambalajul de carton vor avea o dunga rosie în diagonala. Ambalajele care contin produse si substante stupefiante destinate exportului vor fi prevazute cu o eticheta de culoare rosie-portocalie, fixata în asa fel încât sa nu poata fi detasata cu usurinta; pe aceasta eticheta se vor înscrie denumirea produsului sau a substantelor stupefiante (denumirea comuna internationala comunicata de Organizatia Mondiala a Sanatatii), greutatea bruta si neta, numele si adresa furnizorului, precum si un numar de referinta pentru fiecare ambalaj. Inscriptia de mai sus trebuie sa fie însotita si de mentiunea Otrava, înscrisa cu litere care sa iasa în evidenta, pe o banda de culoare rosie-portocalie care sa înconjoare ambalajul. Ambalajele exterioare ale coletelor destinate expedierii nu vor purta nici o alta indicatie în afara numelor si adreselor expeditorului si destinatarului si vor fi sigilate cu sigiliul expeditorului. Art. 42- Eliberarea produselor si a substantelor stupefiante din sectia de productie catre sectia de depozitare se face pe baza de bon separat, în trei exemplare dintre care: - un exemplar ramâne la sectia de productie; - un exemplar însoteste produsul în sectia de depozitare; - un exemplar se preda serviciului contabilitatii întreprinderii. Responsabilul sectiei de stupefiante are sarcina de a tine evidenta produselor si substantelor stupefiante predate sectiei de depozitare, precum si a celor care se expediaza din întreprindere sau se predau sectiilor de conditionare din întreprindere. Evidenta contraprobelor pentru analize, precum si evidenta eventualelor resturi de probe ramase de la analize, se tin de catre seful serviciului de control tehnic de calitate. Evidenta produselor si a substantelor stupefiante va fi tinuta într-un registru special întocmit conform anexei nr. 3, numerotat, parafat, sigilat si vizat anual de organele militiei competente din punct de vedere teritorial. Art. 43- Comenzile si facturile pentru produse si substante stupefiante se întocmesc pe formulare separate si se pastreaza separat de celelalte acte, în conditii în care sa se garanteze deplina lor securitate. Art. 44- Transportul produselor si al substantelor stupefiante se face pe baza vizei aplicate pe actul însotitor de catre responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante, luându-se masuri de securitate pe parcurs (asigurarea integritatii si ajungerii la destinatie). Transportul acestora se face în containere speciale, sigilate la expediere, care sa se poata introduce în lazile în care se transporta celelalte medicamente. Art. 45- Produsele si substantele stupefiante care au devenit necorespunzatoare din diferite cauze, rebuturile ce nu mai pot fi remaniate, resturile de probe de la analiza, contraprobele si deseurile provenite de la fabricatia stupefiantelor vor fi scazute din evidenta si distruse, cu aprobarea Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, la propunerea organului central în subordinea caruia se afla întreprinderea. De asemenea, vor fi scazute din evidenta si pierderile provenite din conservarea produselor si a substantelor stupefiante, cu aprobarea prealabila a Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Distrugerea se va face în prezenta unei comisii formate dintr-un delegat al directorului întreprinderii, responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante si un reprezentant al organelor militiei competente din punct de vedere teritorial. Conducerea directa a operatiunilor de distrugere a produselor si a substantelor stupefiante o are responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante. Personalul care ia parte la operatiunile de distrugere trebuie sa fie instruit cu privire la metodele de lucru si pericolele ce se pot ivi, precum si cu privire la mijloacele de protectie, necesare în timpul acestor operatiuni. În vederea efectuarii operatiunilor de distrugere se vor lua toate masurile de securitate dictate de specificul fiecarui produs. Ambalajele în care au fost pastrate produsele sau substantele stupefiante trebuie distruse odata cu acestea sau curatite în mod corespunzator, daca se considera ca mai pot fi utilizate. Distrugerea produselor si a substantelor stupefiante se va face în asemenea locuri si conditii încât sa nu fie contaminati factorii de mediu care, în acest fel, ar putea constitui un pericol pentru oameni si animale. Dupa efectuarea operatiunilor de distrugere se va încheia un proces-verbal în patru exemplare, dintre care unul ramâne la unitatea care a efectuat distrugerea, servind ca baza pentru scoaterea din evidenta a produselor si a substantelor stupefiante, al doilea exemplar se trimite Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, al treilea exemplar se trimite organului central în subordinea caruia se afla întreprinderea si al patrulea exemplar, organelor militiei competente din punct de vedere teritorial. Procesul-verbal va cuprinde: data si locul distrugerii, denumirea produsului sau a substantei, cantitatea neta, metoda de distrugere, mentiunea daca ambalajele au fost distruse sau curatate, precum si masurile luate la locul distrugerii pentru înlaturarea posibilitatilor de intoxicare a oamenilor sau animalelor. Conducatorul întreprinderii respective, precum si persoana însarcinata cu conducerea operatiunilor de distrugere, raspund de urmarile ce pot avea loc în legatura cu distrugerea defectuoasa a produselor ori a substantelor stupefiante sau curatirea necorespunzatoare a ambalajelor. Art. 46- Întreprinderile care fabrica stupefiante prin sinteza, extractie, transformare, purificare etc. si întreprinderile care conditioneaza produse ce contin stupefiante, (specialitati farmaceutice, produse galenice si produse pentru uz stomatologic) sunt obligate sa înainteze, prin organul central în subordinea caruia se afla, Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, situatii trimestriale cuprinzind: - cantitatile de materii prime intrate în procesul de productie; - cantitatile de produse intermediare rezultate; - cantitatile de produse finite rezultate (inclusiv probele si contraprobele); - cantitatile de produse recuperate din procesul de productie; - cantitatile de produse finite livrate întreprinderilor de conditionare sau altor beneficiari; - eventuale cantitati de produse necorespunzatoare; - stocurile de materii prime, produse intermediare si produse finite, existente la sfârsitul trimestrului. Situatiile trebuie sa fie înaintate în termen de 30 de zile de la expirarea trimestrului. Documentele privitoare la produsele si substantele stupefiante (facturi, bonuri de livrare etc.) se vor pastra conform prevederilor legale în vigoare. Art. 47- În caz de accidente (explozii, incendii etc.), în întreprinderile care fabrica stupefiante prin sinteza, extractie, transformare, purificare etc. sau care conditioneaza produse ce contin substante stupefiante, se vor anunta imediat organul central în subordinea caruia se afla acestea, Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, precum si organele de urmarire penala, în vederea cercetarilor. CAPITOLUL 4 Depozitarea, manipularea, ambalarea si transportul produselor si substantelor stupefiante Art. 48- În depozitele de medicamente de toate categoriile, produsele si substantele stupefiante se pastreaza într-o încapere speciala (sectia stupefiante), zidita, cu gratii la ferestre si cu usa metalica, prevazuta cu dulapuri metalice sau rafturi confectionate din placi de metal. Încaperea va fi prevazuta cu ventilatie, lumina directa, iar temperatura nu va depasi 20oC. Introducerea si scoaterea stupefiantelor din sectia de stupefiante, pentru repartizare, în sectiile de ambalare si de expeditte, se fac de catre responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante; sectia va fi închisa la sfârsitul programului de lucru si sigilata, iar cheia va fi pastrata de responsabilul sectiei. Capetele de mac pot fi pastrate si în conditii diferite de cele mentionate în alineatele precedente, atât în unitatile furnizoare, cât si în cele beneficiare, si anume: în magazii închise sau în ambalaje de pânza sub soproane acoperite, protejate cu foi de polietilena sau cu prelate. În cadrul depozitului de medicamente, responsabilul sectiei de stupefiante raspunde de pastrarea, manipularea si evidenta produselor si substantelor stupefiante. Art. 49- La intrare, produsele si substantele stupefiante sunt preluate imediat de seful sectiei de receptie, care le îmregistreaza într-un registru de evidenta special, ce se pastreaza în aceasta sectie, specificându-se totodata si seriile de fabricatie ale acestor produse. Produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate în sectia de receptie, pâna la terminarea operatiunilor de receptie, într-un dulap special, închis cu cheie, sub directa raspundere a sefului sectiei de receptie. Verificarea din punct de vedere cantitativ si prelevarea de probe pentru analiza se fac de catre comisia de receptie, conform normelor tehnice de receptie în vigoare, emise de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Art. 50- Manipularea produselor si a substantelor stupefiante finite se face numai în sectia de stupefiante, cu cea mai mare atentie, respectându-se normele tehnice prevazute de Farmacopeea româna în vigoare. Ustensilele folosite sunt destinate numai acestui scop si se pastreaza în cadrul sectiei. Conducerea întreprinderii va lua masuri, potrivit dispozitiilor legale, de protectie a muncii pentru personalul care manipuleaza produse si substante stupefiante. Pastrarea în depozite a produselor si a substantelor stupefiante destinate altor scopuri decât cele medicale si stiintifice este interzisa. Art. 51- Cantitatile mai mari de 10 g de produse si substante stupefiante se ambaleaza în recipiente de sticla sau din mase plastice, închise cu capac sau dop, ori în recipiente metalice, dupa ce în prealabil au fost introduse în pungi captusite cu hârtie cerata sau în pungi din material plastic. Cantitatile sub 10 g se pot ambala si numai în pungi captusite cu hârtie cerata (cu exceptia produselor higroscopice, care se vor ambala numai în recipiente de sticla). Fiecare ambalaj va fi prevazut cu: - o banderola de garantie pe care se va scrie denumirea si adresa unitatii ambalatoare; - o eticheta purtând denumirea unitatii ambalatoare, denumirea produsului, cantitatea, numarul sarjei de fabricatie, calitatea produsului, mentiunea Otrava, semnul Cap de mort si numarul buletinului de analiza. Eticheta va fi semnata de persoana care a efectuat ambalarea si cântarirea si va purta numarul indicativ al persoanei respective; - sigiliul unitatii. Art. 52- Notele de comanda si facturile pentru produse si substante stupefiante vor fi întocmite separat (în sensul de a nu cuprinde si alte medicamente) si pastrate în conditii care sa garanteze deplina lor siguranta. Art. 53- Transportul produselor si al substantelor stupefiante se efectueaza pe baza vizei aplicate pe actul însotitor de responsabilul sectiei stupefiante, asigurându-se pastrarea lor într-un ambalaj corespunzator, potrivit proprietatilor lor fizico-chimice. Transportul se face în cutii, sigilate la expediere, care sa poataâa fi introduse în lazile sau cosurile în care se transporta celelalte medicamente. Art. 54- Evidenta produselor si a substantelor stupefiante se va tine zilnic într-un registru special, vizat si sigilat de directia sanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti. Vizarea se face la începutul fiecarui an. În cazul prezentarii la viza a unui nou registru de evidenta a stupefiantelor se va prezenta si registrul vechi, epuizat. Registrul se va întocmi conform anexei nr. 3 si se va pastra la sectia de stupefiante. Art. 55- Produsele necorespunzatoare vor fi pastrate separat în cadrul sectiei pâna la distrugerea lor, luându-se masurile necesare spre a nu fi puse în consum sau sustrase. Distrugerea produselor si a substantelor stupefiante necorespunzatoare se face pe baza aprobarii date de Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, la propunerea organului central în subordinea caruia se afla unitatea, în prezenta unei comisii constituite dintr-un delegat al directorului unitatii, responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante si delegatul organelor militiei competente din punct de vedere teritorial. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Fortelor Armate si Consiliul Securitatii Statului vor proceda în conformitate cu normele emise de aceste ministere. Distrugerea produselor si a substantelor stupefiante, precum si a ambalajelor acestora se va face conform prevederilor art. 45 din prezentele instructiuni. Art. 56- Scaderea din evidenta a cantitatilor de produse si substante stupefiante necorespunzatoare, precum si a pierderilor constatate ca normale (în limita coeficientilor stabiliti de Ministerul Sanatatii) prin conservare, manipulare sau transport, se va face cu aprobarea organului central în subordinea caruia se afla unitatea. În cazul când pierderile de stupefiante depasesc limitele stabilite de Ministerul Sanatatii, se vor întocmi documentatii privind provenienta produselor sau a substantelor stupefiante si cauzele care au dus la pierderile constatate. Pentru pierderile datorate degradarii produselor, documentatia va fi însotita si de buletinul de analiza calitativa a acestora la data respectiva. Aceste documentatii vor fi înaintate Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, prin organul central în subordinea caruia se afla unitatea, pentru avizare din punct de vedere tehnic. Art. 57- Depozitele de medicamente vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale situatii anuale cuprinzând: - denumirea si cantitatile de produse si substante stupefiante intrate în depozit; - întreprinderea producatoare sau unitatea care a efectuat livrarea; - unitatile carora li s-au livrat; - stocul existent la sfârsitul anului. Aceste situatii trebuie sa fie predate cel mai târziu la 1 februarie a fiecarui an. Art. 58- Unitatile autorizate sa importe si sa exporte produse si substante stupefiante vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, pe lânga situatia anuala prevazuta mai sus, si situatii trimestriale. Acestea se vor înainta în primele 10 zile ale trimestrului urmator si vor cuprinde: - denumirea si cantitatile de produse si substante stupefiante importate sau exportate; - data intrarii în tara, precum si copii de pe facturile furnizorilor externi sau data expedierii din tara si copii de pe facturile furnizorilor interni; - tara si denumirea firmei importatoare sau exportatoare. Art. 59- Documentele privitoare la depozitarea, manipularea, ambalarea si transportul produselor si substantelor stupefiante se vor pastra conform prevederilor legale. CAPITOLUL 5 Activitatea cu produse si substante stupefiante în unitatile sanitare Art. 60- Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale, numerotate si vizate cu timbru sec, în conditiile stabilite prin prezentele instructiuni. La prescrierea produselor si a substantelor stupefiante, medicul este obligat: - sa posede formular special, conform modelului din anexa nr. 4; - sa completeze formularul cu cerneala (în cazul prescriptiilor care se fac în mai multe exemplare, cu creion chimic sau pix cu pasta, pe indigo) si sa completeze citet: denumirea unitatii sanitare emitente, numele, prenumele, vârsta, profesiunea si domiciliul bolnavului, întreprinderea unde lucreaza, nr. fisei sau nr. din registrul de consultatii si diagnosticul; - sa scrie denumirea completa a medicamentelor; - sa scrie cantitatea în cifre si litere; - sa precizeze modul de întrebuintare, mentionând doza si intervalul de administrare. Nu se admite sa se scrie dupa aviz, dupa sfat si nici sic volo; - sa confirme prin semnatura eventualele corecturi; - sa scrie pe un formular o singura prescriptie de produse sau substante stupefiante, iar cantitatea prescrisa sa nu depaseasca doza maxima pentru 3 zile. Calculul se va face la cantitatea totala prescrisa si nu la cantitatea recomandata de medic pentru administrare ca doza zilnica; - sa semneze si sa aplice parafa si stampila unitatii pe toate exemplarele. Când prescriptia trebuie facuta în mai multe exemplare, numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obisnuite. Exemplarul cu timbru sec ramâne la farmacie ca act justificativ pentru eliberarea produsului sau a substantei stupefiante, celelalte exemplare servind la decontarea contabila. Art. 61- Doza maxima pentru 24 de ore va fi cea prevazuta în Farmacopeea româna în vigoare, iar în cazul când produsul nu este înscris în farmacopee, doza maxima va fi cea indicata de Ministerul Sanatatii, prin dispozitii speciale, atât pentru adulti, cât si pentru copii. În cazul depasirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzatoare dozei maxime pentru 3 zile. În cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau a dozelor maxime pentru 24 de ore, farmacistul va lua legatura cu medicul pentru clarificarea situatiei. În cazul în care nu poate lua legatura cu medicul, farmacistul va atrage atentia, sub semnatura, persoanei careia i se elibereaza medicamentul asupra dozelor maxime care pot fi administrate bolnavului o singura data sau în 24 de ore. Prescriptiile de produse si substante stupefiante, reprezentând o medicatie urgenta, se vor executa dupa cum urmeaza: la prezentarea prescriptiei se vor elibera produsele conditionate (specialitati farmaceutice), dându-se prioritate la executare preparatelor magistrale. Valabilitatea acestor prescriptii este de maximum 7 zile de la data emiterii iar. Preparatele magistrale neridicate în termen de 5 zile nu se mai elibereaza, ci se propune sa fie distruse. În aceste cazuri, dirigintele farmaciei, în prezenta a 2-3 membri din colectiv, va întocmi un proces-verbal, în dublu exemplar, în vederea centralizarii acestor preparate magistrale la oficiul farmaceutic de care apartine farmacia, spre a fi distruse. O copie de pe procesul-verbal se ataseaza la reteta respectiva si se pastreaza în farmacie, conform prevederilor prezentelor instructiuni, iar cealalta copie împreuna cu preparatele ramân la oficiul farmaceutic de care apartine farmacia. Art. 62- Doza maxima pentru 3 zile poate fi depasita în cazul urmatoarelor afectiuni: - dureri provocate de neoplasm incurabil (inoperabil sau netratabil prin citostatice, agenti fizici sau hormoni); - arterita avansata în stadiul de gangrena, cu dureri de decubit, ce nu pot fi calmate prin alta medicatie; - cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna necalmata prin alte mijloace terapeutice. În asemenea cazuri, medicul de specialitate din spital poate elibera o prescriptie medicala cu timbru sec, prevazând cantitatile necesare pentru o perioada de 10 sau 15 zile. Aceasta prescriptie va fi însotita si de un certificat medical, întocmit conform anexei nr. 5, în care medicul de specialitate va completa: - numele si prenumele bolnavului, nr. buletinului de identitate si adresa acestuia; - diagnosticul; - denumirea si cantitatea produsului sau a substantei stupefiante necesar pentru o zi. Atât prescriptia medicala, cât si certificatul medical vor fi vizate de medicul director al spitalului. Pe baza certificatului medical si a prescriptiei medicale care vor fi prezentate de bolnav sau de delegatul sau directorul directiei sanitare judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, va elibera o autorizatie, întocmita în patru exemplare conform anexei nr. 6. Autorizatia este valabila timp de 3 luni de la data eliberarii. Originalul autorizatiei împreuna cu prescriptia medicala (pentru perioada de 10 sau 15 zile) se predau bolnavului sau delegatului sau pentru a le depune la farmacia indicata în autorizatie, în vederea ridicarii produsului stupefiant; de asemenea, se preda bolnavului si exemplarul patru al autorizatiei pentru a justifica detinerea produsului stupefiant. Duplicatul autorizatiei împreuna cu certificatul medical se retin pentru evidenta de directia sanitara si se pastreaza conform prevederilor legale. Triplicatul autorizatiei se înainteaza circumscriptiei sanitare teritoriale în raza careia domiciliaza bolnavul pentru luare în evidenta. În baza triplicatului autorizatiei, medicul de circumscriptie sanitara teritoriala elibereaza la intervale de 10 sau 15 zile, potrivit specificatiei din autorizatie - pâna la expirarea valabilitatii acesteia - prescriptii medicale cu timbru sec pentru cantitatea si produsul stupefiant indicate în autorizatie. Prescriptia medicala cu timbru sec si originalul autorizatiei se retin de farmacia indicata în autorizatie dupa eliberarea produsului stupefiant în cantitatea prescrisa. Fiecare eliberare de produs stupefiant, în decursul celor 3 luni cât este valabila autorizatia, se mentioneaza atât pe autorizatia care se pastreaza de farmacie, cât si pe cea care ramâne la bolnav; de asemenea, farmacistul va nota pe ambele autorizatii (pe original si pe al patrulea exemplar) si celelalte date prevazute în formularul de autorizatie indicat în anexa nr. 6. La expirarea celor 3 luni de la eliberarea autorizatiei sau daca pe parcursul celor 3 luni este necesara schimbarea produsului stupefiant sau a dozei acestuia, ori daca bolnavul îsi schimba domiciliul, eliberarea certificatului medical, a prescriptiei medicale si a unei noi autorizatii se face în conditiile si cu respectarea dispozitiilor prevazute la alineatele de mai sus. În cazul în care bolnavul nu se poate deplasa, cererea pentru eliberarea unei noi autorizatii se face de catre bolnav sau de delegatul sau si se vizeaza de medicul de circumscriptie sanitara în evidenta careia se afla bolnavul, în baza consultatiei medicale. Art. 63- Medicul care elibereaza prescriptia medicala si farmacistul care elibereaza produsul stupefiant în conditiile prevazute la art. precedent vor solicita celor carora le înmâneaza sa semneze pe verso prescriptiei medicale, respectiv al autorizatiei, de luare la cunostinta a obligatiei ce le revine de a restitui, în termen de 10 zile, farmaciei de unde au fost ridicate produsele stupefiante, atât exemplarul autorizatiei pe care-l detin, cât si cantitatile de produse stupefiante neconsumate de bolnavi din diferite motive (însanatosire, schimbarea tratamentului, internare în spital etc.). Art. 64- Pentru bolnavii care primesc asistenta medicala în unitatile sanitare ale ministerelor cu retea sanitara proprie, certificatele medicale pentru procurarea produselor stupefiante, în cantitati ce depasesc doza maxima pentru 3 zile, se vor elibera de aceste unitati în conditiile prevazute la art. 62. Eliberarea autorizatiei si indicarea farmaciei din reteaua proprie care va elibera produsul stupefiant se vor face de catre directiile sau oficiile medicale ale acestor ministere. Controlul modului de eliberare a certificatelor si a autorizatiilor de catre unitatile din subordinea ministerelor cu retea sanitara proprie se face de organele Ministerului Sanatatii. Pentru unitatile apartinând Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Securitatii Statului, controlul se va efectua de organele competente ale acestor ministere. Art. 65- Medicii de circumscriptie, odata cu eliberarea certificatelor de deces, vor pune în vedere persoanelor carora le înmâneaza aceste certificate obligatia ce le revine de a restitui farmaciilor de unde au fost ridicate, cantitatile de produse sau substante stupefiante neconsumate de bolnavii decedati. Restituirea se va face în termen de 10 zile de la deces pe baza de proces-verbal încheiat în trei exemplare. Un exemplar se înmâneaza persoanelor care restituie cantitatile neconsumate, al doilea exemplar ramâne la farmacie si al treilea exemplar însoteste produsul la oficiul farmaceutic respectiv. Periodic, farmacia va depune la oficiul farmaceutic (sectia de stupefiante) produsele si substantele stupefiante restituite spre a fi distruse. La fel se va proceda si în cazurile de restituire a produselor stupefiante prevazute la art. 63. Obligatia de a urmari restituirea produselor si a substantelor stupefiante neconsumate de bolnavi din diferite motive (însanatosire, schimbarea tratamentului etc.) revine si medicilor care au eliberat prescriptii de ridicare a produselor si a substantelor stupefiante bolnavilor care primesc asistenta medicala în unitatile ministerelor cu retea sanitara proprie. Produsele si substantele stupefiante restituite vor fi înregistrate atât în farmacii, cât si în depozite (pâna la distrugere), în registrul de evidenta a produselor si a substantelor stupefiante, cu mentiunea retur fara valoare, luându-se totodata masurile necesare ca acestea sa nu fie puse în consum. Art. 66- Bolnavii din categoria celor prevazuti la art. 62 vor fi înscrisi în caietul de evidenta a autorizatiilor eliberate pentru ridicarea produselor stupefiante, întocmit conform anexei nr. 7 de directorul directiei sanitare judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti. In unitatile sanitare ale ministerelor cu retea sanitara proprie evidenta va fi tinuta de unitatea care elibereaza autorizatia ce va fi vizata de directorul directiei sau al oficiului medical din ministerul respectiv. Art. 67- Eliberarea produselor si a substantelor stupefiante bolnavilor spitalizati se face pe baza înscrierii în condicile de prescriptii medicale sau în condicile de aparat destinate exclusiv acestui scop. Înscrierea în condici se va face numai cu creion chimic sau pix cu pasta, pe indigo, sub semnatura medicului, verificându-se daca pe copii scrisul este vizibil, specificându-se: - numarul patului si al foii de observatie, numele si vârsta bolnavului; - denumirea completa a medicamentelor; - cantitatea (în cifre si litere); - modul de întrebuintare, cu mentionarea dozei si a intervalului de administrare. Nu se admite sa se scrie dupa aviz sau dupa sfat. Medicul este obligat sa confirme prin semnatura, pe toate exemplarele, eventualele corecturi. În cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau pentru 24 de ore la bolnavii spitalizati, medicul va specifica pe prescriptie sic volo, iar farmacia va elibera doza prescrisa; în caz contrar, farmacistul va lua legatura cu medicul în scopul obtinerii acestei specificatii. Prescrierea produselor si a substantelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se va face pentru 24 de ore si, în cazuri speciale, pentru 48 de ore. Art. 68- Manipularea si administrarea de catre personalul medico-sanitar a produselor si a substantelor stupefiante în serviciile si sectiile spitalelor, policlinicilor si ale altor institutii sanitare se fac sub supravegherea sefului serviciului sau al sectiei respective. Personalul mediu sanitar care manipuleaza sau administreaza aceste produse va semna zilnic în foaia de observatie a bolnavului caruia i-a administrat produsul, daca pentru bolnavii care au fost spitalizati este necesara, la iesirea din spital, prelungirea tratamentului cu stupefiante, farmacia spitalului va putea elibera prin condica de prescriptii medicale cantitatea de stupefiante reprezentând doza pentru 3 zile. Art. 69- Unitatile sanitare care nu au farmacii proprii si se aprovizioneaza prin farmacii de policlinica sau publice pot procura produse si substante stupefiante numai pe baza de condici de aparat, destinate exclusiv acestui scop, conform baremurilor stabilite de conducerile acestor unitati. O noua eliberare se va efectua numai pe baza justificarii cantitatii ridicate anterior. În cazul când nu s-a consumat întreaga cantitate, se va elibera numai cantitatea în completarea celei fixate în barem. Evidenta consumului de stupefiante se va tine în condici sau caiete întocmite conform anexei nr. 8, numerotate, sigilate si parafate de catre medicul director al unitatii, în baza carora se va face si justificarea. Art. 70- Controlul consumului produselor si al substantelor stupefiante în cazul bolnavilor spitalizati, precum si controlul justificarii consumului acestora la aparat, se vor efectua de medicul director al spitalului si de farmacistul diriginte. Art. 71- Cantitatile de produse stupefiante ce nu s-au folosit în unitatile spitalicesti în timpul pentru care au fost prescrise vor fi restituite farmaciei pentru reintroducerea lor în evidenta acesteia. În cazul specialitatilor farmaceutice si al produselor galenice, returnarea se va face numai în ambalaje originale. Între unitatea sanitara reprezentata prin medicul sef de sectie al spitalului sau delegatul sau si oficiul farmaceutic reprezentat prin farmacistul diriginte se va încheia un proces-verbal în trei exemplare, în baza caruia se face restituirea. Procesul-verbal va cuprinde specificatia produselor stupefiante, cantitatea si valoarea lor la pretul de vânzare; el va fi aprobat de medicul director sau de delegatul sau, cu viza contabilului unitatii sanitare. Doua exemplare ale procesului-verbal se retin la farmacie, iar al treilea exemplar se preda serviciului contabilitatii al unitatii sanitare, care va debita oficiul farmaceutic cu suma reprezentând valoarea la pretul de vânzare al produselor stupefiante restituite farmaciei. În baza procesului-verbal farmacia se va încarca în gestiune cu valoarea respectiva, prin înregistrarea sumei în fisa de gestiune la rubrica alte intrari. La fisa de gestiune pe care farmacia o înainteaza oficiului farmaceutic se va anexa un exemplar al procesului-verbal de primire a produselor stupefiante. Oficiul farmaceutic va credita unitatea sanitara cu suma reprezentând valoarea la pretul de vânzare al produselor stupefiante, înscris în procesul-verbal, urmând ca în termen de 5 zile de la primirea acestuia sa deconteze unitatii sanitare suma respectiva. Sumele prevazute în procesul-verbal de restituire a produselor stupefiante se vor scadea din sumele realizate prin desfacerea produselor de catre farmacie în perioada respectiva. Preparatele magistrale, substantele ca atare sau preparatele galenice în ambalaje neoriginale se vor restitui farmaciei si se vor propune pentru casare pe baza de proces-verbal. Procesul-verbal va fi aprobat de medicul director sau de delegatul sau, cu viza contabilului unitatii, dupa care va fi înregistrat la serviciul contabilitatii. Un exemplar se preda medicului sef de sectie, al doilea exemplar se preda serviciului contabilitatii, iar al treilea exemplar însoteste produsele stupefiante propuse pentru casare, predându-le oficiului farmaceutic de care apartine farmacia, unde se centralizeaza în vederea distrugerii. În cazul unitatilor subordonate Ministerului Sanatatii, procesul-verbal va cuprinde specificatia si cantitatea produselor stupefiante. Art. 72- Prescriptiile medicale recomandând produse stupefiante pentru uz veterinar se vor elibera de catre medici veterinari pe retete cu timbru sec, în acelasi mod ca si prescriptiile pentru uz uman, mentionându-se denumirea animalului caruia urmeaza sa i se administreze stupefiantul, numele, prenumele si domiciliul posesorului. Eliberarea lor se va face în limita dozelor maxime pentru uz veterinar pe timp de 3 zile. Prescriptiile cu timbru sec pentru uz veterinar, recomandând produse stupefiante, vor fi executate de catre farmaciile publice stabilite de oficiile farmaceutice, iar în localitatile unde functioneaza farmacii veterinare vor fi eliberate de catre acestea. Controlul consumului produselor stupefiante eliberate pe baza prescriptiilor facute de medicii veterinari se va face semestrial de catre medicul sef al serviciului sanitar veterinar din cadrul directiei agricole judetene sau a municipiului Bucuresti, împreuna cu un farmacist inspector din cadrul oficiului farmaceutic, semnalându-se Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale orice abateri constatate cu ocazia controlului. Art. 73- Farmaciile vor elibera substantele stupefiante numai sub forma prelucrata (preparat magistral, produs galenic sau produs fabricat industrial). Art. 74- Formularele speciale cu timbru sec pentru eliberarea produselor stupefiante se asigura exclusiv de catre directia sanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti, indiferent de subordonarea retelei sanitare. Evidenta aplicarii timbrului sec si a eliberarii formularelor speciale se tine de catre directia sanitara. Masina speciala pentru aplicarea timbrului sec se obtine în baza aprobarii Ministerului Sanatatii si se pastreaza de directia sanitara judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. În cadrul fiecarei directii sanitare, directorul va desemna un farmacist sau un medic responsabil cu numerotarea formularelor si cu aplicarea timbrului sec pe formularele solicitate de unitatile sanitare umane sau veterinare. Numerotarea formularelor se va face începând cu nr. 1, timp de 5 ani, dupa care începe o noua numerotare. Formularele vizate cu timbru sec se elibereaza pe baza de cerere, în ordinea solicitarii, persoanelor împuternicite în acest scop prin delegatie semnata de medicul director al unitatii. Formularele vizate cu timbru sec nu se expediaza prin posta. Art. 75- Evidenta formularelor vizate cu timbru sec se va tine de directia sanitara în registrul special de evidenta întocmit conform anexei nr. 9. Toate unitatile sanitare umane sau veterinare care au obtinut formulare vizate cu timbru sec sunt obligate sa aiba un caiet centralizator de evidenta a distribuirii formularelor catre medicii din subordine. Evidenta repartizarii formularelor cu timbru sec în unitatile sanitare umane sau veterinare se va tine de medicul director sau de alt medic, desemnat de acesta prin decizie, într-un caiet întocmit conform anexei nr. 10, numerotat si vizat de directia sanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti. Formularele vizate cu timbru sec se vor elibera numai daca solicitantul va justifica ca formularele primite anterior au fost distribuite medicilor. Justificarea utilizarii formularelor cu timbru sec de catre medici se face în caietul pentru evidenta folosirii formularelor cu timbru sec, întocmit conform anexei nr. 11, care va fi vizat anual de catre directia sanitara. Formularele cu timbru sec pot fi folosite numai de medicul care a fost desemnat în acest scop. Orice pierdere sau sustragere de formulare vizate cu timbru sec va fi anuntata în scris, în 24 de ore de la constatare, directiei sanitare, care va sesiza organele militiei competente din punct de vedere teritorial si oficiul farmaceutic respectiv, în scopul luarii masurilor corespunzatoare. Formularele vizate cu timbru sec se vor folosi numai pentru prescriptii medicale individuale, fiind interzisa folosirea lor pentru procurarea de medicamente necesare la aparat. Formularele vizate cu timbru sec sunt valabile numai pe teritoriul judetului în care se afla directia sanitara care le-a vizat. In mod exceptional, farmaciile pot elibera produse stupefiante solicitantilor din alte judete, în cazul prescriptiilor pe timp de 3 zile, daca farmacia din localitatea în care domiciliaza bolnavul mentioneaza pe formular, semnat de farmacistul diriginte sau de înlocuitorul sau si purtând stampila farmaciei, ca în judetul respectiv nu se gaseste medicamentul prescris. Art. 76- În farmacii, la primirea produselor si substantelor stupefiante, se va efectua receptia cantitativa si organoleptica. În caz de suspiciuni asupra calitatii acestora, se va sesiza oficiul farmaceutic, care va preleva probe pe care le va înainta laboratorului pentru controlul medicamentului din raza de activitate a oficiului farmaceutic respectiv. Pentru unitatile subordonate ministerelor cu retea sanitara proprie, probele vor fi prelevate de organele forului tutelar ale acestora si analizate de laboratoarele de control din reteaua sanitara respectiva. În cazul când se ivesc litigii, probele se vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Art. 77- Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante în dulapuri cu usi oarbe, închise cu cheie, prevazute cu eticheta purtând semnul Cap de mort si inscriptia Venena. Dulapurile continând rezerve de produse si substante stupefiante vor fi de asemenea închise cu chei si sigilate dupa fiecare retragere sau adaugire. Responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante raspunde si de aceste rezerve. Pentru unitatile în care se lucreaza în schimburi se va delega câte un farmacist responsabil cu evidenta produselor si substantelor stupefiante pentru fiecare schimb. Întregul colectiv tehnic care manipuleaza produse si substante stupefiante într-o unitate raspunde de circulatia acestora. Cheile dulapurilor în care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat în acest scop, care este obligat sa sesizeze farmacistul diriginte despre eventualele abateri constatate. Farmacistul diriginte este obligat sa sesizeze la rândul sau, în scris, organele superioare competente. Art. 78- Manipularea produselor si substantelor stupefiante în farmacii se face numai de catre farmacisti, cu ustensile destinate numai acestui scop, care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile. Art. 79- Unitatile sanitare umane sau veterinare care nu au farmacisti pot detine produse si substante stupefiante numai sub forma conditionata (specialitati farmaceutice). Medicul director sau medicul sef al unitatii sanitare raspunde de pastrarea, manipularea si evidenta acestora, în conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni. Art. 80- La primirea unei prescriptii medicale recomandând produse stupefiante, farmacistul este obligat sa constate daca la întocmirea ei au fost respectate prevederile din prezentele instructiuni si sa sesizeze eventualele abateri. Farmacistul care prepara produse magistrale sau elibereaza produsele conditionate specificate în prescriptie este obligat sa aplice pe prescriptia medicala stampila farmaciei, numarul si data din registrul de copiere a retetelor si sa semneze de executare. Pentru prepararea produsului ce contine substante stupefiante este raspunzator farmacistul care a preparat produsul, iar pentru eliberare, farmacistul care l-a eliberat. Eliberarea acestor produse se face sub semnatura primitorului notându-se pe prescriptie seria buletinului de identitate, data eliberarii si organul emitent, domiciliul primitorului, cu semnatura farmacistului care a eliberat produsul. Art. 81- În cazul când prescriptia medicala nu este întocmita cu respectarea prevederilor legale, farmacistul nu o va executa si va sesiza organul în subordinea caruia se afla farmacia. În cazurile în care exista suspiciuni în legatura cu o prescriptie medicala întocmita cu respectarea prevederilor legale, farmacistul va elibera totusi produsul, având obligatia sa semnaleze de îndata aceasta organului în subordinea caruia se afla farmacia, indicând numarul prescriptiei si toate datele necesare efectuarii cercetarilor. Art. 82- Farmaciile de toate categoriile vor tine zilnic evidenta miscarii produselor si a substantelor stupefiante într-un registru întocmit conform anexei nr. 12, numerotat si sigilat de directia sanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti. Registrele de evidenta a stupefiantelor vor fi prezentate anual pentru viza directiei sanitare judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti. Registrele necesare unitatilor sanitare apartinând Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Securitatii Statului se vor viza de directiile sau serviciile sanitare din cadrul acestora. Art. 83- În registrul de copiere a retetelor si în extrasul zilnic se vor sublinia de catre executant, cu creion rosu, produsele si substantele stupefiante. Art. 84- Prescriptiile medicale recomandând produse stupefiante se retin de catre farmacia care a eliberat produsul, fiind interzisa repetarea eliberarii acestora. La cerere se va putea elibera bolnavului o copie. Art. 85- Documentele pe baza carora s-au primit si s-au eliberat produse stupefiante se vor pastra în original, separat de celelalte acte justificative, astfel încât sa se asigure securitatea pastrarii lor, precum si înlesnirea controlului. Art. 86- Cantitatile de produse si substante stupefiante necorespunzatoare, precum si pierderile constatate ca normale (în limita coeficientilor stabiliti de Ministerul Sanatatii) prin conservare, manipulare sau transport, în farmacii, se vor scadea din evidentele scriptice în baza aprobarii directorului oficiului farmaceutic, respectându-se prevederile dispozitiilor în vigoare referitoare la pierderile normale. În cazul unitatilor subordonate Ministerului Sanatatii, aprobarea se da de catre ordonatorul de credite al unitatii. Pentru unitatile apartinând altor ministere, aprobarea se va da de directiile sau oficiile sanitare ale acestora, respectându-se prevederile dispozitiilor în vigoare emise de Ministerul Sanatatii, referitoare la pierderile normale. În cazul când pierderile de produse si substante stupefiante depasesc limitele stabilite de Ministerul Sanatatii pentru pierderile normale, se vor întocmi documentatii privind provenienta produselor si cauzele care au dus la pierderile constatate. Pentru pierderile datorate degradarii produselor, documentatia va fi însotita si de buletinul de analiza calitativa a acestora la data respectiva. Aceste documentatii vor fi înaintate Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, prin organul central în subordinea caruia se afla unitatile respective, pentru avizarea din punct de vedere tehnic. Pentru unitatile apartinând Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Securitatii Statului, avizul din punct de vedere telunic va fi dat de directiile sau serviciile sanitare ale acestora. Aprobarea scaderii din evidenta se va da în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 87- Produsele si substantele stupefiante avizate pentru distrugere vor fi centralizate la oficiul farmaceutic de care apartine farmacia si vor fi distruse de catre o comisie constituita dintr-un delegat al directorului oficiului farmaceutic, responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante din oficiul farmaceutic si delegatul organului militiei competente din punct de vedere teritorial. Distrugerea produselor si a substantelor stupefiante centralizate la oficiul farmaceutic, degradate sau necorespunzatoare, se face semestrial, cu ocazia inventarierilor, luându-se toate masurile de securitate dictate de proprietatile fiecarui produs. Aceleasi masuri se vor lua si pentru ambalajele în care au fost conditionate sau ambalate produsele sau substantele stupefiante ce au fost distruse. Art. 88- Diferentele în plus sau în minus constatate cu ocazia inventarierilor, inspectiilor etc. vor fi analizate de catre organele centrale în subordinea carora se afla unitatile respective, prin comisii tehnice. Comisiile tehnice vor fi alcatuite, dupa caz, din presedintele comisiei de inventariere sau farmacistul inspector din cadrul oficiului farmaceutic, farmacistul diriginte si responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante din unitate. Justificarea plusurilor sau minusurilor se va face din punct de vedere tehnic si stiintific. În cazul în care diferentele nu pot fi justificate, va fi sesizat Ministerul Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Pentru unitatile ministerelor cu retea. sanitara proprie, comisiile tehnice vor fi alcatuite din presedintele comisiei de inventariere, farmacistul delegat de ministerul respectiv, farmacistul diriginte si responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante din unitate. Cazurile în care diferentele nu pot fi justificate vor fi înaintate spre rezolvare acestor ministere. Art. 89- Solicitarea de mostre de produse sau substante stupefiante de la fabricile producatoare din strainatate sau din tara, precum si primirea de produse stupefiante în colete-daruri, sunt interzise. Mostrele medicale de produse sau substante stupefiante trimise din proprie initiativa de fabricile producatoare din strainatate vor fi repartizate clinicilor, pentru experimentare, cu aprobarea Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. De asemenea, fabricile producatoare din tara pot difuza clinicilor, în scop de experimentare, mostre medicale de produse sau substante stupefiante, cu aprobarea Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale. Mostrele medicale de produse sau substante stupefiante destinate verificarilor clinice vor fi înregistrate la farmacia unitatii sanitare în care se face verificarea si vor urma regimul stabilit prin prezentele instructiuni. CAPITOLUL 6 Activitatea cu produse si substante stupefiante în laboratoare Art. 90- Laboratoarele de analize si de cercetari stiintifice din institutiile de învatamânt, cabinetele de analiza si institutele de cercetari stiintifice care detin si manipuleaza produse si substante stupefiante, vor aplica dispozitiile privitoare la depozitele de medicamente prevazute în prezentele instructiuni, manipularea fiind permisa tuturor tehnicienilor conform planului de munca stabilit. Pentru evidenta acestei categorii de produse, conducerea unitatii va desemna în fiecare laborator un responsabil cu evidenta produselor si substantelor stupefiante, care va urmari consumul acestora. Evidenta se va tine într-un registru special, întocmit conform anexei nr. 13, vizat si parafat de organul central în subordinea caruia se afla unitatea respectivî. Art. 91- Probele pentru analiza, cantitatile rezultate din cercetarile de laborator, mostrele provenite din statia pilot sau din fabricile de medicamente, precum si stupefiantele folosite ca reactivi, vor fi înregistrate de catre responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante, urmarindu-se utilizarea lor în cadrul laboratoarelor. Situatia privind circulatia produselor si substantelor stupefiante în aceste unitati va fi întocmita anual conform anexei nr. 14 si se va înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, prin forul tutelar. La sfârsitul fiecarui an cantitatile de produse necorespunzatoare care au depasit termenul de pastrare de 12 luni vor fi distruse de catre o comisie constituita dintr-un delegat al unitatii, responsabilul cu evidenta produselor si substantelor stupefiante si delegatul organului militiei competente din punct de vedere teritorial. CAPITOLUL 7 Dotarea cu produse si substante stupefiante a truselor de prim-ajutor de pe avioane si vapoare Art. 92- Dotarea cu produse si substante stupefiante a truselor de prim-ajutor de pe avioane si vapoare se face cu aprobarea Ministerului Sanatatii, pe baza cererii organului central în subordinea caruia se afla unitatea posesoare de avioane si vapoare ce efectueaza curse interne sau internationale. În cerere se va arata felul si denumirea avionului sau vaporului, cursele pe care le efectueaza, denumirea produselor stupefiante, cantitatea cu care se doteaza o trusa si numarul truselor ce urmeaza sa fie dotate. Eliberarea produselor stupefiante pentru dotarea acestor truse se va face de catre unitatile desemnate de oficiul farmaceutic în a carui raza de activitate se afla unitatile solicitante. Art. 93- Detinerea si utilizarea produselor stupefiante în trusele de prim-ajutor sunt permise - cu respectarea urmatoarelor conditii: - produsele stupefiante trebuie sa fie închise într-o cutie fara nici un fel de inscriptie, care se sigileaza înainte de plecarea în cursa de catre organele sanitare desemnate de directia sanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti; - comandantul avionului sau al vaporului va desemna o persoana, în cazul în care nu este medic in echipaj, care sa raspunda de continutul trusei; - în interiorul trusei trebuie sa se gaseasca lista nominala si cantitativa a produselor stupefiante continute, vizata de serviciul medical al unitatii posesoare de avioane sau vapoare dupa fiecare completare sau verificare; - pentru fiecare utilizare de stupefiant se va rupe sigiliul trusei, dupa care se va întocmi un proces-verbal, în care se vor mentiona stupefiantul administrat, cantitatea, numele si prenumele persoanei careia i s-a administrat, numarul actului de identitate si denumirea organului emitent, precum si motivul administrarii produsului. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care raspunde de pastrarea si utilizarea trusei si de comandantul avionului sau vasului si va fi înscris într-un borderou ce se va pastra de asemenea în trusa, constituind actul justificativ al consumului. Borderoul va fi vizat de catre unitatea care elibereaza stupefiantele si se va depune la organul sanitar care efectueaza controlul trusei. Responsabilul trusei va anunta imediat cazurile de sustrageri sau de distrugeri de produse stupefiante din trusa comandantului care va sesiza, în termen de 24 de ore dupa reîntoarcerea la baza de plecare, organele sanitare si ale militiei competente sa faca cercetarile. Trusa cu stupefiante trebuie prezentata la toate controalele ce se efectueaza de catre organele sanitare desemnate de directiile sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti. Art. 94- Oficiile farmaceutice vor înainta anual Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale situatii privind circulatia produselor stupefiante livrate pentru trusele de prim-ajutor de pe avioane sau vapoare. Art. 95- Aprovizionarea truselor de prim-ajutor de pe avioanele si vapoarele care efectueaza curse interne sau internationale se face în mod obligatoriu numai în tara de înmatriculare a avionului sau vaporului. Art. 96- În cazul avioanelor si vapoarelor ce se vând de catre unitatile producatoare si care contin în baremul de dotare truse cu stupefiante, stupefiantele vor putea fi obtinute pe baza cererii întreprinderii producatoare din România. Cererile pentru dotarea cu produse stupefiante a vapoarelor si avioanelor ce se vând în alte tari se vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale - cu 6 luni înainte de sfârsitul anului în curs, pentru anul urmator, în scopul includerii acestora în necesarul anual. Art. 97- Dotarea cu produse stupefiante a truselor de prim-ajutor de pe avioanele si vapoarele militare se face cu aprobarea si conform normelor stabilite de organele tehnice ale Ministerului Fortelor Armate. CAPITOLUL 8 Dezintoxicarea toxicomanilor Art. 98- Toxicomanii prin stupefiante vor fi internati în unitatile cu paturi de psihiatrie, cu respectarea normelor legale. Toxicomanii prin stupefiante, care nu se prezinta din proprie initiativa sau se opun internarii pentru tratament vor fi internati potrivit prevederilor Decretului nr. 12/1965 privind îngrijirea medicala a bolnavilor mintali periculosi . Art. 99- Unitatile în care se interneaza toxicomanii prin stupefiante, care se prezinta din proprie initiativa, sunt obligate sa sesizeze organele de urmarire penala în a caror raza teritoriala domiciliaza bolnavul, în vederea urmaririi sau depistarii surselor de procurare. Art. 100- În unitatile spitalicesti în care se trateaza toxicomanii prin stupefiante trebuie create conditiile unei stricte supravegheri, pentru ca acestia sa nu-si poata procura stupefiante. Tratamentul toxicomanilor prin stupefiante consta în: a) cura de dezintoxicare; b) îngrijirea postcura. Cura de dezintoxicare se poate realiza prin doua metode: - administrarea de doze din ce în ce mai mici din stupefiantul folosit, înlocuindu-l treptat cu sedative sau alte medicamente indicate de starea bolnavului; - oprirea brusca a administrarii stupefiantului, care se va înlocui prin medicamentele indicate pentru mentinerea tonusului neuromuscular. Îngrijirea postcura si readaptarea toxicomanilor prin stupefiante la viata normala consta în aplicarea metodelor de tratament de specialitate, care sa asigure cresterea rezistentei psihice si morale a acestora, în vederea prevenirii recaderilor. În acest sens se urmareste: - tratamentul anumitor maladii care au stat la baza producerii toxicomaniei si care a impus periodic administrarea de stupefiante (litiaza renala, litiaza biliara etc.); - reabilitarea sociala a bolnavilor care au folosit aceste droguri pentru a-si ameliora unele suferinte morale. Art. 101- Spitalul, prin policlinica si cu sprijinul organelor de profil ale directiei pentru problemele de munca si ocrotiri sociale din cadrul consiliului popular judetean, municipal sau orasenesc, va analiza conditiile de viata si de munca ale persoanelor respective, în vederea rezolvarii diverselor probleme ridicate de aspectele mediului social în care traiesc acestea. Art. 102- Spitalele în care se interneaza toxicomani prin stupefiante au obligatia de a înainta, anual, Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, o situatie întocmita conform anexei nr. 15 la prezentele instructiuni. Situatia se va înainta, prin directia sanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti, în luna ianuarie a fiecarui an, pentru anul precedent. CAPITOLUL 9 Date referitoare la circulatia produselor si substantelor stupefiante Art. 103- Ministerul Fortelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Securitatii Statului si celelalte ministere cu retea sanitara proprie vor înainta anual, Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, situatii centralizatoare privind intrarile, consumurile si stocurile produselor si substantelor stupefiante în unitatile din subordine. Nu vor fi incluse în aceste situatii date de la unitatile care elibereaza aceste produse si substante direct bolnavilor (farmacii, spitale, dispensare etc.). De asemenea, Ministerul Comertului Exterior, fabricile de medicamente, unitatile care fabrica produse de uz stomatologic, precum si depozitele autorizate sa primeasca produse si substante stupefiante din import, vor înainta trimestrial date privind intrarile, consumurile si stocurile de produse si substante stupefiante. Art. 104- Unitatile care detin, manipuleaza, utilizeaza sau efectueaza diverse operatiuni cu produse sau substante stupefiante vor înainta anual date privind intrarile, consumurile si stocurile de produse si substante stupefiante sau alte date în legatura cu circulatia acestora. Datele anuale si trimestriale se vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, prin organele centrale în subordinea carora se afla unitatile, în termen de 30 de zile de la sfârsitul trimestrului sau al anului pentru care se face raportarea, iar cele suplimentare, în termenele fixate în cerere. CAPITOLUL 10 Controlul respectarii dispozitiilor legale privind activitatea cu stupefiante Art. 105- Controlul respectarii dispozitiilor legale privind activitatea cu stupefiante se efectueaza de catre organele tehnice de specialitate ale Ministerului Sanatatii, ale directiilor sanitare judetene si a municipiului Bucuresti, precum si de catre organele Ministerului Afacerilor Interne. Directorii directiilor sanitare judetene si al directiei sanitare a municipiului Bucuresti sunt obligati sa controleze si sa coordoneze aplicarea dispozitiilor legale privind regimul produselor si al substantelor stupefiante pe teritoriul respectiv. În unitatile în care se desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, organele Ministerului Afacerilor Interne vor efectua controlul, însotite de un specialist (medic, farmacist, toxicolog) din partea ministerelor, celorlalte organe si organizatii centrale sau din partea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene ori al municipiului Bucuresti, în subordinea carora se afla unitatile respective. Art. 106- Pentru unitatile Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Securitatii Statului, controlul se efectueaza de catre specialisti ai acestor organe. Art. 107- La punctele de trecere a frontierei de stat - aeriene, navale, rutiere si feroviare - controlul aplicarii dispozitiilor legale privind regimul produselor si al substantelor stupefiante se efectueaza de catre organele Ministerului Afacerilor Interne, împreuna cu organele Ministerului Comertului Exterior si cu cele ale Ministerului Fortelor Armate. În caz de necesitate, controlul se poate efectua si de specialisti din Ministerul Sanatatii sau ai altor organe, delegati în acest scop. CAPITOLUL 11 Dispozitii finale Art. 108- Prezentele instructiuni intra în vigoare odata cu intrarea în vigoare a Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante. Pe aceeasi data se abroga Decizia nr. 116.086/1950, cu completarile ulterioare, pentru stabilirea normelor de aplicare a Decretului nr. 227/1950 pentru reglementarea întrebuintarii stupefiantelor, Instructiunile pentru aplicarea Hotarârii Consiliului de Ministri nr. 1178/1954 privind comunicarea unor date în legatura cu importul, folosirea si difuzarea stupefiantelor, precum si orice alte dispozitii contrare prezentelor instructiuni. Ministrul sanatatii, Dr. DAN ENACHESCU ANEXA nr. 1 A. Lista produselor si a substantelor stupefiante supuse regimului stabilit prin prevederile Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante SUBSTANTA COMPOZITIA CHIMICA ACETORPHINUM acetorfin 3-o-acetiltetrahidro-7-alfa-(1-hidroxi-1- metilbutil)-6,14- endoetenooripavin ACETYLDIHIDROCODEINUM acetildihidrocodeina ACETYLMETHADOLUM acetilmetadol 3-acetoxi-6-dimetilamino-4,4-difenilheptan AETHYLMETHYLTIAMBUTENUM etil metiltiambuten 3-etilmetilamino-1,1-di-(2'-tienil)-1-buten AETHYLMORPHINUM etilmorfina 3-etilmorfina AETHONITAZENUM etonitazen 1-dietilaminoetil-2-(p-etoxibenzil) 5-nitrobenzimidazol AETHORPHINUM etorfin tetrahidro-7-alfa-(1-hidroxi-1-metilbutil) -6,14 -endoetenooripavin esterul etilic al acidului 1-[2-(2-hidroxietoxi etil)] -4-fenil- AETHOXERIDINUM etoxeridin Piperidincarboxilic ALLYLPRODINUM allilprodin 3-allil-1-metil-4-fenil-4- propionoxipiperidin ALPHACETYLMETHADOLUM alfacetilmetadol alfa-3-acetoxi-6-dimetilamino-4, 4-difenilheptan ALPHAMEPRODINUM alfameprodin alfa-3-etil-1-metil-4-fenil-4- propionoxipiperidin ALPHAMETHADOLUM alfametadol alfa-6-dimetilamino-4,4-difenil-3-heptanol ALPHAPRODINUM alfaprodin alfa-1,3-dimetil-4-fenil-4- propionoxipiperidin ANILERIDINUM Anileridin esterul etilic al acidului paraaminofenetil -4-fenilpiperidin-4- carboxilic BENZETHIDINUM benzilmorfina esterul etilic al acidului (-2-benziloxietil) -4-fenilpiperidin-4- carboxilic BENZYLMORPHINUM benzilmorfina 3-benzilmorfina - BEZITRAMIDUM bezitramid 3-ciano-3,3-difenilpropil-1 (oxo-2- propionil-3-benzimidazo- linil-1)-4-piperidin BETACETYLMETHADOLUM betacetilmetadol beta-3-acetoxi-6-dimetilamino-4, 4-difenilheptan BETAMEPRODINUM betameprodin beta-3-etil-1-metil-4-fenil-4- propionoxipiperidin BETAMETHADOLUM betametadol beta-6-dimetilamino-4,4-difenil-3-heptanol BETAPRODINUM betaprodin beta-1,3-dimetil-4-fenil-4- propionoxipiperidin CANNABIS (cânepa indiana) RESINA CANNABIS, EXTRACTUM ET TINCTURAE CANNABIS CETOBEMIDONUM cetobenidon 4-m-hidroxifenil-1-metil-4- propionilpiperidin CLONITAZENUM clonitazen (2-para-clorbenzil)-1-dietil-aminoetil-5- nitrobenzimidazol COCAE FOLIUM Foi de coca COCAINUM cocaina esterul metilic al benzoilecgoninei CODEINUM codeina 3-metilmorfina CODOXIMUM codoxim dihidrocodeinon-o-(carboximetil)-oximd DESOMORPHINUM desomorfina Dihidrodesoximorfina DEXTROMORAMIDUM dextromoramid (+)-3-metil-2,2-difenil-4-morfolino- butilpirolidin DIAETHYLTHIAMBUTENUM dietiltiambuten 3-dietilamino-1,1-di-(2'-tienil)-1-buten DIAMPROMIDUM diampromid N-[2-(metilfenetilamino) propil]- propionanilid DIHYDROCODEINUM dihidrocodeina DIHYDROMORPHINUM dihidromorfina DIMENOXADOLUM dimenoxadol 2-dimetilaminoetil-1-etoxi-1,1- difenilacetat DIMEPHEPTANOLUM dimefeptanol 6-dimetilamino-4,4-difenil-3-heptanol DIMETHYLTHIAMBUTENUM dimetiltiambuten 3-dimetilamino-1,1-di-(2'-tienil)-1-buten DIOXAPHETYLUM BUTYRICUM butirat de dioxafetil 4-morfolino-2,2-difenil-etil-butirat DIPHENOXYLATUM difenoxilat esterul etilic al acidului (-3-ciano-3, 3-difenilpropil)-4- fenilpiperidin-4-carboxilic DIPIPANONUM dipipanon (4,4-difenil-6-piperidin-3-heptanon) ECGONINUM ecgonina esterii si derivatii sai care sunt transformabili în ecgonina si cocaina FENTANYLUM fentanil 1-fenetil-4-N-propionilanilino piperidin FURETHIDINUM furetidin esterul etilic al acidului-1-(2- tetrahidrofurfuriloxietil-4- fenil-4-piperidincarboxilic) HEROINUM heroina diacetilmorfina HYDROCODONUM hidrocodon dihidrocodeinon HYDROMORPHINOLUM hidromorfinol 14-hidroxidihidromorfind HYDROMORPHONUM hidrocodon Dihidromorfinon HYDROXYPETHIDINUM hidromorfinol esterul etilic al acidului 1-metil-4-(m-hidroxifenil)-4- piperidincarboxilic ISOMETHADONUM isometadon 6-dimetilamino-5-metil-4,4-difenil-3-hexanon LEVOMETHORPHANUM levometorfan (-)-3-metoxi-N-metilmorfinan LEVOMORAMIDUM levomoramid (-)-3-metil-2,2-difenil-4-morfolino-butilpirolidin LEVOPHENACYLMORPHANUM levofenacilmorfan (-)-3-hidroxi-N-fenacilmorfinan LEVORPHANOLUM levorfanol (-)-3-hidroxi-N-metilmorfinan METAZOCINUM metazocin 2'-hidroxi-2,5,9-trimetil-6,7-benzomorfan METHADONUM metadon 6-dimetilamino-4,4-difenil-3-heptanon METHADONUM-intermediat metadon-intermediat 4-ciano-2-dimetilamino-4,4-difenilbutan METHYLDESORPHINUM metildesorfin 6-metil-delta-6-desoximorfina METHYLDIHYDROMORPHINUM metildihidromorfina 6-metildihidromorfina METOPONUM metopon 5-metildihidromorfinond MORAMIDUM-intermediat moramid-intermediat acidul-2-metil-3-morfolino-1,1-difenil- propancarboxilic MORPHERIDINUM morferidin esterul etilic al acidului 1-(2-morfolinoetil)-4-fenil- piperidin-4-carboxilic MORPHINUM Morfina MORPHINUM METHOBROMIDUM metrobromura de morfina si alti derivati morfinici cu azot pentavalent MORPHINUM-N-OXYDATUM morfina-N-oxid MYROPHINUM mirofin Miristilesterbenzilmorfina NICOCODINUM nicocodin 6-nicotinilcodeina NICODICODINUM nicodicodin 6-nicotinildihidrocodeina NICOMORPHINUM nicomorfina 3,6-dinicotinilmorfina NORACYMETHADOLUM noracimetadol (+/-)-alfa-3-acetoxi-6-metilamino-4, 4-difenilheptan NORCODEINUM norcodeina demetilcodeina NORLEVORPHANOLUM norlevorfanol (-)-3-hidroximorfinan NORMETHADONUM normetadon 6-dimetilamino-4,4-difenil-3-hexanon NORMORPHINUM normorfina Demetilmorfina NORPIPANONUM norpipanon 4,4-difenil-6-piperidino-3-hexanon OPIU OXYCODONUM oxicodon 14-hidroxidihidrocodeinona OXYMORPHONUM oximorfon 14-hidroxidihidromorfinona PETHIDINUM petidina esterul etilic al acidului 1-metil-4- fenilpiperidin-4-carboxilic PETHIDINUM-intermediat A 4-ciano-1-metil-4-fernilpiperidin PETHIDINUM-intermediat B esterul etilic al acidului-4- fenilpiperidin-4-carboxilic PETHIDINUM-intermediat C acidul 1-metil-4-fenilpiperidin-4- carboxilic PHENADOXONUM fenadoxon 6-morfolino-4,4-difenil-3-heptanon PHENAMPROMIDUM fenampromid N-(1-metil-2-piperidinoetil)-propionanilid PHENAZOCINUM fenazocin 2'-hidroxi-5,9-dimetil-2-fenetil-6, 7-benzomorfan PHENOMORPHANUM fenomorfan 3-hidroxi-N-fenetilmorfinan PHENOPERIDINUM fenoperidin esterul etilic al acidului 1-(3-hidroxi-3-fenilpropil)-4- fenilpiperidin-4-carboxilic PHOLCODINUM folcodin 2-morfoliniletilmorfina PIMINODINUM piminodin esterul etilic al acidului 1-(3-fenilaminopropil)-4- fenilpiperidin-4-carboxilic PIRITRAMIDIUM piritramid amida acidului 1-(3-ciano-3, 3-difenilpropil)-4-piperidino-4- piperidincarboxilic PROHEPTAZINUM proheptazin 1,3-dimetil-4-fenil-4-propionoxiazacicloheptan PROPERIDINUM properidin esterul isopropilic al acidului 1-metil-4-fenilpiperidin-4- carboxilic RACEMETHORPHANUM racemetorfan (+/-)-3-metaxi-N-metilmorfinan RACEMORAMIDUM racemoramid (+/-)-3-metil-2,2-difenil-4-morfolino-butilpirolidin RACEMORPHANUM racemorfan (+/-)-3-hidroxi-N-metilmorfinan THEBACONUM tebacon Acetildihidrocodeinon THEBAINUM tebaina TRIMEPERIDINUM trimeperidin 1,2,5-trimetil-4-fenil-4- progionoxipiperidin - sarurile stupefiantelor înscrise în prezenta lista; - produsele conditionate (comprimate, drajeuri, solutii, siropuri etc.) în compozitia carora intra stupefiantele înscrise în prezenta lista. Mai sunt supuse regimului stabilit de prevederile Legii nr. 73/1969 urmatoarele produse si substante: PRODUSUL SAU SUBSTANTA COMPOZITIA CHIMICA AMPHETAMINUM amfetamina (+/-)-1-fenil-2-aminopropan CAPITA PAPAVERIS capete de mac DEXAMPHETAMINUM dexamfetamina (+/-)-1-fenil-2-aminopropan LYSERGIDUM lisergid dietilamida acidului lisergic-LSD-25 METAMPHETAMINUM metamfetamina (+/-)-1-fenil-2-metilamimopropan METHYLPHENIDATUM metilfenidat alfa-fenil alfa-piperidil-2 acetat de metil PHENMETRAZINUM fenmetrazin metil-3 fenil-2 morfolin PIPRADROLUM pipradrol alfa, alfa-difenil alfa-piperidil-2 metanol - sarurile acestor substante stupefiante; - produsele conditionate în compozitia carora intra aceste substante stupefiante. B. Lista produselor si a substantelor prevazute în nomenclatorul de medicamente al Ministerului Sanatatii si supuse prevederilor Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante SPECIALITATI FARMACEUTICE - Anapetol (Suplin) comprimate (denumire comuna internationala: Phenmetrazini hydrochloridum) - Benzedrin comprimate (denumire comuna internationala: Amphetaminum) - Centedrin comprimate (denumire comuna internationala: Methylphenidati hydrochloridum) - Fentanyl fiole (denumire comuna internationala: Fentanylum) - Hexapon (Opicalm) fiole - Hidromorfon (Dilauden) fiole (denumire comuna internationala: Hydromorphoni hydrochloridum) - Hidromorfon atropin (Dilauden-atropin) fiole - Hidromorfon scopolamin (Dilauden-scopolamin) fiole - Mialgin fiole (denumire comuna internationala: Pethidini hydrochloridum) - Morfina fiole - Morfina atropina fiole - Suntalgon comprimate si fiole (denumire comuna internationala: Methadoni hydrochloridum). PRODUSE GALENICE - Mixtura anaestesica cocaini (solutie Bonain) - Pulvis opii et ipecacuanhae (pulbere de opiu si ipeca; sinonim: pulvis Doveri) - Sirupus opii (sirop de opiu) - Sirupus opii dilutus (sirop de opiu diluat) - Tinctura anticholerina (tinctura anticolerina) - Tinctura opii (tinctura de opiu) - Tinctura opii composita (tinctura de opiu compusa). SUBSTANTE PENTRU UZ FARMACEUTIC - Aethylmorphinum hydrochloricum (clor hidrat de etilmorfina; sinonim: Dionina) - Cocainum hydrochloricum (clorhidrat de cocaina) - Codeinum (codeina) - Codeinum hydrochloricum (clorhidrat de codeina) - Codeinum phosphoricum (fosfat de codeina) - Extractum opii siccum (extract uscat de opiu) - Morphinum hydrochloricum (clorhidrat de morfina) - Opium pulveratum (opiu pulbere) - Opium concentratum (opiu concentrat; sinonime: Omnopon, Pantopon). ANEXA nr. 2 A. Lista produselor si a substantelor stupefiante exceptate de la prevederile art. 7 din Legea nr. 73/1969 ce se pot prescrie si elibera pe formulare obisnuite (fara timbru sec) care nu se retin de farmacii - Aethilmorphinum hydrochloricum (clorhidrat de etilmorfina; sinonim: Dionina) si saruri - Codeinum (codeina) si saruri - Pulvis opii et ipecacuanhae (pulbere de opiu si ipeca; sinonim: pulvis Doveri); pâna la cantitatea de 3 grame - Sirupus opii (sirop de opiu), pâna la cantitatea de 25 grame - Sirupus opii dilutus (sirop de opiu diluat); pâna la cantitatea de 50 grame - Tincturile de opiu, prevazute în Farmacopeea româna în vigoare, pâna la cantitatea de 1,50 grame. Toate acestea se pot prescrie si elibera pe formulare obisnuite (fara timbru sec) care nu se retin de farmacii numai daca sunt asociate cu alte ingrediente, în prescriptii magistrale; sub forma de pulberi, potiuni, siropuri etc. B. Se pot elibera, la cerere, fara prescriptie medicala: - Tinctura anticholerina (tinctura anticolerina; sinonim: tinctura Davilla), pâna la cantitatea de 10 grame, cu conditia de a se înregistra în registrul de copiere a retetelor: data, cantitatea eliberata, numele si prenumele pacientului si adresa; - Ceaiurile medicinale în compozitia carora intra capita papaveris (capete de mac). ANEXA nr. 3 Registru pentru evidenta miscarii produselor si substantelor stupefiante în fabricile de medicamente si în depozite Denumirea stupefiantului: ............... Nr. crt. Data de intrare sau de iesire Nr.documentului sau Cantitatea Unitatea careia i s-a livrat Loc pentru verificari sau observatii Intrari Iesiri Sold 0 1 2 3 4 5 6 7 ANEXA nr. 4 MINISTERUL SANATATII DIRECTIA SANITARA A JUDETULUI ................. Regim special UNITATEA EMITENTA ............................. Fila 1 (fata) 1. Numele si prenumele bolnavului .......................................... 2. Vârsta ........... profesiunea .......................................... 3. Domiciliul .............................................................. 4. Întreprinderea unde lucreaza ............................................ 5. Nr. fisei (nr. foii de observatie) .... sau nr. din registrul de consultatii 6. Diagnosticul ............................................................ Rp. Semnatura si parafa medicului, ------------------ Timbrul stampila rotunda sec a unitatii emitente ----------------- Data ................. Fila 1 (verso) În cazul bolnavilor care primesc produse stupefiante pe baza de autorizatie, medicul care elibereaza prescriptia va solicita semnatura bolnavului sau a delegatului sau pentru mentiunea de mai jos: Am luat cunostinta de obligatia de a restitui cantitatile de produse stupefiante neconsumate de bolnav din diferite motive. Restituirea ma oblig sa o fac în termen de 10 zile de la ivirea motivului. Semnatura bolnavului sau a delegatului sau, ...................... Loc pentru stampila farmaciei Semnatura farmacistului care a executat prescriptia .......................... Semnatura farmacistului care a eliberat produsul stupefiant .................. Am primit medicamentele prescrise ............................................ Numele si prenumele .......................................................... Adresa ....................................................................... Semnatura primitorului ....................................................... Buletin de identitate: seria .... nr. ....... circumscriptia de militie ...... Data .......................... ANEXA nr. 5 Antetul unitatii sanitare emitente Nr. .......... data .............. nr. fisei Catre DIRECTIA SANITARA A JUDETULUI ............................. Certificat medical Pe baza consultatiei date de noi, va facem cunoscut ca bolnavul ............. în vârsta de ....... ani, cu buletinul de identitate seria ....... nr. ......... domiciliat(a) în orasul /comuna.......... str. .......... nr. ....... sufera de .................. si are nevoie de tratament prelungit cu produsul ................. în doza zilnica de (în cifre si litere) ............. pentru perioade de 10-15 zile. Va rugam a desemna farmacia de unde se va ridica produsul prescris. Director, Medic de specialitate, ................ ............................ ANEXA nr. 6 DIRECTIA SANITARA A JUDETULUI Fila 1 (fata) Nr. ............ din .............., Se anuleaza orice alta autorizatie data anterior Autorizatie Pentru Farmacia nr. ....... Având în vedere certificatul medical nr. ....... din ........., eliberat de ............ sunteti autorizati sa eliberati pentru bolnavul(a) .............. în vârsta de ....... ani, cu buletinul de identitate seria ...... nr. ........ domiciliat(a) în ...... str. ........, nr. ....., comuna....., ce sufera de ......... produsul ....... în cantitate de .......... zilnic, pentru perioade de 10-15 zile. Prezenta autorizatie s-a eliberat în patru exemplare, dintre care: - originalul s-a predat bolnavului sau delegatului sau pentru a-l depune la Farmacia nr. ............. - al doilea exemplar se pastreaza pentru evidenta în cadrul directiei de sanitare; - al treilea exemplar s-a trimis circumscriptiei sanitare ............... - al patrulea exemplar s-a predat bolnavului sau delegatului sau spre a-i servi la justificarea detinerii produsului stupefiant. Valabilitatea prezentei autorizatii este de 3 luni de la data eliberarii. Director, Fila 1 (verso) Date ce se vor înscrie de farmacist la fiecare eliberare de produs stupefiant*) Nr.Rp. Data Seria si numarul buletinului de identitate, data eliberarii si organul emitent Semnatura primitorului 0 1 2 3 Farmacistul care elibereaza produsul stupefiant va solicita semnatura bolnavului sau a delegatului acestuia pentru mentiunea de mai jos: Am luat cunostinta de obligatia de a restitui atât cantitatile de produse stupefiante neconsumate de bolnav din diferite motive, cât si exemplarul autorizatiei pe care-l detin. Restituirea ma oblig sa o fac în termen de 10 zile de la ivirea motivului. Semnatura bolnavului sau a delegatului sau, *) Datele se vor înscrie atât pe originalul autorizatiei aflat la farmacie, cât si pe exemplarul detinut de bolnav. ANEXA Nr. 7 Caiet pentru evidenta autorizatiilor eliberate pentru ridicarea produselor si substantelor stupefiante Nr. crt. Nr. Autori-zatie Data elibera-rii Numele si prenumele bolnavului Domiciliul Nr. certificatu-lui medical si data eliberarii Diagnosticul si doza zilnica Farmacia autorizata Data expirarii Obs. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ANEXA nr. 8 CAIET Pentru evidenta autorizatiilor eliberate pentru ridicarea produselor si substantelor stupefiante Denumirea produsului sau a substantei: .................... Nr. crt Data Numele, prenumele si domiciliul bolnavului Diagnosticul Nr. foii de observatie, Nr. fisei sau Nr. din registrul de consultatii Nr. persoanelor care au administrat stupefiantul Obs. Intrare Iesire Sold 0 1 2 3 4 5 6 ANEXA nr. 9 DIRECTIA SANITARA A JUDETULUI .................. Registrul pentru evidenta formularelor cu timbru sec Nr. crt Nr. de ordine al formularelor Data Unitatea sanitara si sediul Semnatura delegatului unitatii si nr. delegatiei Identitatea primito-rului Data justificarii formularelor Verificat (loc rezervat pentru inspectii) Anul Luna Ziua 0 1 2 3 4 5 6 7 ANEXA nr. 10 UNITATEA SANITARA .................. Caiet pentru evidenta formularelor cu timbru sec distribuite medicilor din unitatile sanitare Nr. crt Nr. de ordine al formularelor Data distribuirii Parafa si semnatura medicului Observatii* Verificat (loc pentru inspectii) Anul Luna Ziua 0 1 2 3 4 5 *) La aceasta rubrica se va trece si numarul formularelor restituite, în cazul când medicul pleaca din localitate. ANEXA nr.11 UNITATEA SANITARA .................. CAIET pentru evidenta folosirii formularelor cu timbru sec Nr. crt. Data eliberarii Nr. de ordine al formularului folosit Numele si prenumele bolnavului Domiciliul Diagnosticul Reteta prescrisa Nr. fisei de observatii sau nr. din registrul de consultatii Observatii 0 1 2 3 4 5 6 7 8 ANEXA nr.12 Registru pentru evidenta miscarii produselor si substantelor stupefiante în farmacii Denumirea produsului sau a substantei: ........... Nr. Crt. Data Nr. documentu-lui de intrare si de iesire U/M (grame, fiole, cutii, etc.) Cantitatea Numele si prenumele medicilor Numele si prenumele bolnavului Numele si prenumele persoanei care ridica produsul stupefiant (în unitatile sanitare, numele sorei) Loc pentru verificari sau observatii Intra -re Iesi -re Stoc 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ANEXA nr.13 Registru pentru evidenta miscarii produselor si a substantelor stupefiante în laboratoarele de analize si de cercetari stiintifice din învatamânt, cabinetele de analiza, institutele de cercetari stiintifice si din alte unitati ce detin si manipuleaza produse si substante stupefiante Nr. crt. Data Nr. documentului de intrare si de iesire Cantitatea Lucrarea pentru care a fost utilizat stupefiantul Loc pentru verificare sau observatii Intri Iesri Sold 0 1 2 3 4 5 6 7 ANEXA nr.14 Date trimestriale si anuale privind circulatia produselor si substantelor stupefiante în unitatile mentionate la anexa nr. 13 Denumirea unitatii ...................... Nr.crt. Denumirea produsului sau a substantei stupefiante Cantitatea Provenienta Lucrarea pentru care a fost folosit Observatii Intri Iesri Sold 0 1 2 3 4 5 6 7 "); page[41]=new Array("o898.htm","ORDIN COMUN AL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI SI AL MINISTERULUI JUSTITIEI NR. 898/725/2002 PRIVIND MASURILE MEDICALE SI EDUCATIVE APLICATE TOXICOMANILOR ÎN PENITENCIARE",""," Având în vedere dispozitiile art. 28 alin. (5) din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si ale Hotarârii Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, în temeiul dispozitiilor Hotarârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotarârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul justitiei si ministrul sanatatii si familiei emit urmatorul ordin: Art. 1-Persoanelor toxicomane aflate în detentie li se aplica, dupa caz, urmatoarele categorii de masuri: 1. masuri medicale constând în: a) masuri de urgenta - prin care se întelege ansamblul de masuri destinate tratamentului supradozei, comei si sindromului de sevraj complicat; b) cura de dezintoxicare - prin care se întelege ansamblul de masuri destinate tratamentului dependentei fizice; c) postcura si reabilitare psihosociala - prin care se întelege ansamblul de masuri destinate tratamentului dependentei psihice si redobândirii aptitudinilor sociale si profesionale pierdute datorita consumului de droguri; 2. masuri preventiv-educative constând în: a) activitati de informare si educare a detinutilor dependenti de droguri, atât pentru renuntarea la acest comportament de risc, cât si pentru adoptarea, în cazul mentinerii acestui comportament, a unor masuri care sa reduca consecintele negative asociate consumului de droguri; b) programe destinate reducerii consumului de droguri, cuprinzând programe de mentinere pe metadona în ambulatoriu si activitati de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sangvina. Art. 2-Masurile medicale prevazute în art. 1 pct. 1 se asigura în unitati sanitare, centre specializate sau sectii de tratament apartinând Directiei Generale a Penitenciarelor. Art. 3-Masurile preventiv-educative prevazute la art. 1 pct. 2 se desfasoara, dupa caz, în toate unitatile penitenciare de catre personal specializat: medici, asistenti medicali, asistenti sociali, educatori, psihologi, în colaborare cu organizatii neguvernamentale specializate. Art. 4-(1) Unitatile sanitare, centrele specializate si sectiile de tratament prevazute la art. 2 trebuie sa fie abilitate de organele specializate din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei si sa îndeplineasca conditiile si normele de avizare si autorizare anuala. (2) Dotarea materiala a unitatilor, centrelor si sectiilor se realizeaza potrivit criteriilor prevazute în Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipului de unitati medicale ce pot fi abilitate sa asigure asistenta medicala persoanelor dependente de droguri, precum si a organizatiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate sa desfasoare activitati de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sangvina în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Art. 5-(1) Cura de dezintoxicare se aplica pe baza expertizei medico-legale, la solicitarea detinutului toxicoman. (2) În cazul detinutilor internati pentru sevrajul complicat, dupa înlaturarea starii de urgenta, internarea poate continua numai în situatia în care detinutii o solicita. Art. 6-Începerea curei de dezintoxicare si a tratamentului de mentinere pe metadona se face numai dupa punerea în evidenta în sânge si în urina a drogurilor folosite de toxicomani. Art. 7-Tratamentul de mentinere pe metadona în ambulatoriu se asigura pentru cei care au fost inclusi în astfel de programe înainte de încarcerare, precum si pentru detinutii toxicomani care îndeplinesc criteriile de includere în program, conform prevederilor legale. Art. 8-În scopul asigurarii eficacitatii tratamentului detinutii toxicomani care solicita cura de dezintoxicare au obligatia de a urma postcura si reabilitarea psihosociala la sfârsitul perioadei de dezintoxicare. Art. 9-Pe parcursul tratamentului de dezintoxicare, al postcurei, reabilitarii psihosociale si al tratamentului de mentinere pe metadona în ambulatoriu se fac controale periodice ale metabolitilor drogurilor în sânge si în urina. Art. 10-(1) La punerea în libertate a detinutilor cuprinsi în una dintre formele de tratament prevazute la art. 1, acestora li se elibereaza un document care sa contina toate informatiile legate de starea de sanatate si de terapiile efectuate în reteaua sanitara a Directiei Generale a Penitenciarelor. (2) Continuarea tratamentului se realizeaza la cererea pacientului, unitatea de unde se libereaza având obligatia sa asigure includerea acestuia într-un program terapeutic adecvat, în unitati sanitare sau în centre specializate abilitate potrivit legii. Art. 11-Pentru detinutii obligati la tratament printr-o hotarâre judecatoreasca, unitatea are obligatia sa întreprinda masurile necesare continuarii tratamentului. Art. 12-Finantarea programului privind asistenta medicala a toxicomanilor în penitenciare si înfiintarea unitatilor sanitare, centrelor specializate sau sectiilor de tratament pentru aceste persoane se asigura din alocatii bugetare, Fondul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din fonduri suplimentare atrase pe parcursul desfasurarii activitatii. Art. 13-În termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului ordin se aproba, prin ordin al directorului general al Directiei Generale a Penitenciarelor, regulamentul de aplicare a acestuia. Art. 14-Directia Generala a Penitenciarelor si unitatile din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. "); page[42]=new Array("o143.htm","ORDIN COMUN pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman si veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri","","Ministrul sanatatii si familiei, ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrul industriei si resurselor, având în vedere prevederile Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul art. 2 alin. (5) din Hotarârea Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, în temeiul prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificarile si completarile ulterioare, în baza Referatului de aprobare nr. DB.3485 din 2 aprilie 2002, emit urmatorul ordin: Art. 1.- Se aproba Lista cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman si veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2.- Lista prevazuta la art. 1 cuprinde produsele farmaceutice care contin substanta activa conditionata sub orice forma farmaceutica. Art. 3.- Prescrierea de catre medici si eliberarea de catre farmacisti a produselor farmaceutice prevazute în anexa la pct. A se fac în conformitate cu prevederile Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante si ale Instructiunilor Ministerului Sanatatii nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii nr. 73/1969 si în concordanta cu clasificarea produselor farmaceutice prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 4.- (1) Prescrierea, eliberarea si utilizarea produselor farmaceutice de uz veterinar prevazute în anexa la pct. B se fac în conformitate cu prevederile Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante si ale Instructiunilor Ministerului Sanatatii nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii nr. 73/1969. (2) Produsele farmaceutice de uz veterinar se prescriu si se elibereaza de catre medicii veterinari conform precizarilor din anexa, pct. B (ultima coloana a tabelului). Art. 5.- Actualizarea listei prevazute în anexa la prezentul ordin se va face de catre aceleasi autoritati ori de câte ori este nevoie. Art. 6.- Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Industriei si Resurselor, prin directiile de specialitate, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 7.- Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXA 1 LISTA cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman si veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri A. Produse farmaceutice de uz uman înregistrate/autorizate de punere pe piata în România a) Produse farmaceutice care contin substante din tabelul II din Legea nr. 143/2000 Nr. crt. Denumirea substantei active Produsul farmaceutic care contine substanta Denumire comerciala Forma farmaceutica, concentrata Modul de prescriere si eliberare 0 1 2 3 4 1. CODEINUM CODEIN PHOSPHATE CODEINA CODEINA FOSFAT CODEINA FOSFORICA CODEINA FOSFORICA-EEL CODELIN FARMACOD FOSFAT DE CODEINA compr. 15mg compr. 15mg compr. 15mg compr. 15mg compr. 15mg compr. 15mg compr. 15mg compr. 15mg P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF 2. COMBINATII CONTINÂND CODEINA ALGOSTOP ANTALGIC ARDINEX CALMANT TUSE CODAMIN p EFERALGAN CODEINE FASCONAL M FASCONAL P FASCONORD GELONIDA GRIPECALM N-CALMANT N-TUSOCALM PARACOF PARAGRIP C PRODEINE SOLPADEINE SOLPADEINE SOLUBILE TUSINOGAL-A TUSOMAG compr. compr. compr.film compr. compr. compr.eff. compr. compr. compr. compr. compr. compr. compr. compr. compr. compr. compr. compr.eff. sirop sol.int. OTC P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF OTC OTC OTC P-RF OTC OTC OTC OTC OTC P-RF OTC OTC OTC OTC 3. DEXTROPROPOXYPHE- NUM DARVON N DARVON N DARVON N caps. l00mg caps. 50mg caps. 65g P-RF P-RF P-RF 4. DIHYDROCODEINUM DHC CONTINUS DHC CONTINUS DHC CONTINUS compr.ret.l20mg compr.ret.60mg compr.ret.90mg P-RF P-RF P-RF 5. FENTANYLUM FENTANYL FENTANYL FENTANYL sol.inj.0.05mg/ ml-2ml 2 sol.inj.0.05mg/ ml-10ml sol.inj.0.05mg/ ml-5ml S S S 6. HYDROMORPHONUM HIDROMORFON sol.inj. 0.02%-lml P-TS 7. COMBINATII CONTINÂND HYDROMORFON HIDROMORFON - ATROPINA HIDROMORFON - SCOPOLAMINA sol.inj. sol.inj. S/P-TS S/P-TS 8. METHADONUM METHADONE SINTALGON sol.orala 1mg/ml compr. 2.5mg P-TS P-TS 9. MORPHYNUM DOLTARD-l00mg DOLTARD-30mg DOLTARD-60mg MORFINA MST CONTINUS MST CONTINUS MST CONTINUS MST CONTINUS MST CONTINUS SEVREDOL SEVREDOL SKENAN LP SKENAN LP SKENAN LP SKENAN LP VENDAL RETARD VENDAL RETARD VENDAL RETARD VENDAL RETARD compr.ret. l00mg compr.ret. 30mg compr.ret. 60mg sol.inj.2mg/ml-1ml compr. l00mg compr. l0mg compr. 200mg compr. 30mg compr 60mg compr.film. l0mg compr.film. 20mg caps.ret. l00mg caps.ret. l0mg caps.ret. 30mg caps.ret. 60mg compr.ret. l00mg compr.ret. l0mg compr.ret. 30mg compr.ret. 60mg P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS P-TS 10. COMBINATII CONTINÂND MORFINA MORFINA - ATROPINA sol.inj. S/P-TS 11. PETHIDINUM MIALGIN sol.inj.5mg/ml-2ml P-TS b) Produse farmaceutice care contin substante din tabelul III din Legea nr. 143/2000 Nr. crt. Denumirea substantei active Produsul farmaceutic care contine substanta Denumire comerciala Forma farmaceutica, concentrata Modul de prescriere si eliberare 0 1 2 3 4 1. ALPRAZOLAMUM ALPROX ALPROX ALPROX FRONTIN FRONTIN FRONTIN HELEX HELEX HELEX XANAX XANAX XANAX XANAX ZOLAREM 0.5 compr. 0.25mg compr. 0.5mg compr. 1mg compr. 0.25mg compr. 0.5mg compr. 1mg compr. 0.25mg compr. 0.5mg compr. 1mg compr. 0.25mg compr. 0.5mg compr. 1mg compr. 2mg compr. 0.5mg P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF 2. AMFEPRAMONUM REGENON caps. 25mg P-RF 3. AMOBARBITALUM AMOBARBITAL AMITAL 200 compr. l00mg compr. 200mg P-RF P-RF 4. BROMAZEPAMUM BROMAZEPAM BROMAZEPAM CALMEPAMR CALMEPAMR LEXOTANIL LEXOTANILR LEXOTANILR LEXOTANILR compr. l.5mg compr. 3mg compr. l.5mg compr. 3mg compr. 3mg compr. l.5mg compr. 3mg compr. 6mg P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF 5. CHLORDIAZEPOXIDUM NAPOTON drajeuri 10mg P-RF 6. CLONAZEPAMUM CLONAZEPAM RIVOTRIL RIVOTRIL compr. 2mg compr. 0.5mg compr. 2mg P-6L P-6L P-6L 7. CLORAZEPAS DIKALII TRANXENE R 10 TRANXENE R 5 Caps. l0mg Caps. 5mg P-RF P-RF 8. COMBINATII CONTINÂND PHENOBARBITAL CALMANT TUSE DISTONOCALM EXTRAVERAL EXTRAVERAL EXTRAVERAL IASI FASCONAL M FASCONAL P LIZADON P compr. compr. film. compr. compr. compr. compr. compr. caps. P-RF P-6L OTC OTC P-RF OTC S P-6L 9. CYCLOBARBITALUM CICLOBARBITAL SARE DE CALCIU compr. 200mg P-RF 10. DIAZEPAMUM DIAZEPAM DIAZEPAM DIAZEPAM DIAZEPAM DIAZEPAM DIAZEPAM compr. l0mg compr. 2mg compr. 5mg sol.inj.5mg/ml-2ml sol.rect.10mg/2.5ml sol.rect.5mg/2.5ml P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF 11. FLUNITRAZEPAMUM NILIUM ROHYPNOL FLUNITRAZEPAM FLUNITRAZEPAM compr. 2mg compr. 1mg compr. 1mg compr. 2mg P-RF P-RF P-RF P-RF 12. GLUTETHIMIDUM GLUTETIMID compr. 250mg P-RF 13. LORAZEPAMUM LORIVAN MERLIT compr. 1mg compr. 2mg P-RF P-RF 14. MEDAZEPAMUM ANSILAN EUROZEPAM MEDAZEPAM MEDAZEPAM 10 mg RUDOTEL caps. l0mg caps. l0mg compr. l0mg compr. l0mg compr. l0mg P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF 15. MEPROBAMATUM MEPROBAMAT compr. 400mg P-RF 16. MIDAZOLAMUM DORMICUM DORMICUM DORMICUM FULSED INJECTION FULSED INJECTION FULSED INJECTION compr.film.7.5mg sol.inj.lmg/ml-5ml sol.inj.5mg/ml-1ml sol.inj.1mg/ml-10ml sol.inj.1mg/ml-5ml sol.inj.5mg/ml-1ml P-RF S S S S S 17. NITRAZEPAMUM NITRAZEPAM NITRAZEPAM compr. 2.5mg compr. 5mg P-RF P-RF 18. OXAZEPAMUM OXAZEPAM compr. 10mg P-RF 19. PENTAZOCINUM FORTRAL FORTRAL compr. 50mg sol.inj. 30mg/ml S/P-RF P-RF 20. PHENOBARBI-TALUM FENOBARBITAL FENOBARBITAL FENOBARBITAL FENOBARBITAL compr. l00mg compr. 15mg sol.inj. 10%-2ml sol.inj. 4%-1ml P-RF P-RF P-RF P-RF 21. TETRAZEPAMUM MYOLASTAN RELAXAM compr.film. 50mg compr.film. 50mg P-RF P-RF c) Produse farmaceutice care contin substante din tabelul IV din Legea nr. 143/2000 Nr. crt. Denumirea substantei active Produsul farmaceutic care contine substanta Denumire comerciala Forma farmaceutica, concentrata Modul de prescriere si eliberare 0 1 2 3 4 1. COMBINATII CONTINÂND PSEUDOEFEDRINA ACTIFED CLARINASE CLARINASE REPETABS HUMEX RACEALA SI GRIPA MAXIMUM STRENGTH SINUS MULTI SYMPTOM F. TYLENOL COLD NUROFEN RACEALA SI GRIPA PARACETAMOL SINUS RINOALERSIN RINOALERSIN FORTE compr. compr.film. compr.film. compr.+caps. compr.film. compr. compr.film. compr. compr. compr. OTC P-6L P-6L OTC OTC OTC OTC OTC OTC OTC 2. EPHEDRINI HYDROCHLORIDUM EFEDRINA EFEDRINA EFEDRINA compr. 50mg sol.inj.10mg/ml-1ml sol.inj.50mg/ml-1ml P-RF S S 3. ERGOMETRINUM ERGOMET sol.inj.0.2mg/ml-1ml P-RF 4. COMBINATII CU ERGOTAMINA COFEDOL drajeuri P-6L 5. PSEUDOEFEDRINUM PSEUDOEPHEDRINE SUDAFED compr. 30mg compr. film. 60mg OTC OTC 6. COMBINATII CONTINÂND EFEDRINA BIXTONIM NAZOCIN RHINOIL RINONEF - T UVOFED sol.ext. sol naz. sol.ext. sol.ext. sol.ext OTC OTC OTC OTC OTC NOTA: Ultima rubrica Modul de prescriere si eliberare cuprinde modul de eliberare stabilit conform art. 3 si 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, cu modificarile si completarile ulterioare, mod de eliberare codificat potrivit Hotarârii Consiliului stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 9 din 15 aprilie 1999, astfel: • S = produse medicamentoase care se utilizeaza numai în spatii cu destinatie speciala (spitale, dispensare medicale etc.); • P-6L = produse medicamentoase care se elibereaza în farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni; • P-RF = produse medicamentoase care se elibereaza în farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie; • P-TS = produse medicamentoase care se elibereaza în farmacii pe baza de reteta cu timbru sec; • OTC = produse medicamentoase care se pot elibera în farmacii sau drogherii fara prescriptie medicala. B. Produse farmaceutice de uz veterinar înregistrate în România Nr. crt. Denumirea substantei active Produsul farmaceutic care contine substanta Denumire comerciala Forma farmaceutica, concentrata Modul de prescriere si eliberare 0 1 2 3 4 1. APOMORFINA FILTALON sol.inj.fiole x 2ml P-TS 2. ACEPROMAZINA